11,518 matches
-
ortodocșii de mâine, în codrul cel verde vom pune zăplaz să nu intre-acolo al vremilor câine să nu treac-acolo al morții ucaz. Sfântă Vineri Sântă Vineri, din iubire, tu ne dai la toți de știre când începe sărbătoarea-ți sfântă ce urnește țara... Nopți întregi înșiruiți oameni altcândva grăbiți stau și-așteaptă sărutarea care îi va trece marea încă unui an. Tu dai vindecare fără ban, răspuns fără întrebare, dragoste fără cicoare. Sfântă Vineri, din iubire, tu ne chemi pe
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
Dumitru Hurubă Au trecut Sfintele Paști. Mă gândisem să scriu "Marea Sărbătoare a Primăverii", însă, pentru nimeni din familiile noastre nu a fost așa. Am urmărit la televizor oră de oră reportaje în care oameni cu fețe desfigurate de osânda apelor Dunării și cu priviri
Din apocaliptica soacrei lui Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10692_a_12017]
-
exemplu acum, când ceilalți membri ai familiilor noastre sunt la cules de urzici, ștevie, măcriș, lobodă și alte păpădii, acțiune organizată cu scop umanitar ca urmare a majorărilor anunțate la televiziune cu ocazia zilei de 1 aprilie și a lunii Sfintelor Paști... Dar și fiindcă pe rafturile cămărilor noastre șuieră vântul ca prin ,craniul acela de lup" din poezia baconskyană... Așadar, pe fondul râsetelor Andreei Marin din cuprinsul emisiunii ,Surprize! Surprize!", de pe TVR1, semănând cu sunetele produse de un robot scurtcircuitat
"Golden Blitz"! "Golden Blitz"! Nu cam sună a sughitz? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10730_a_12055]
-
prin somnul rațiunii vreo femeie ar trebui sa de un nou Socrate dar pân-atunci planeta-i pușcărie în care scriu cu unghia - pe ziduri. secretul e că Terra noastră-albastră face măceluri dar nu face riduri. DRUMUL hai să mergem sfântă mea femeie, să lăsăm copiii-n cuibul lor. le-am înscris cu unghia pe cheie că ne vom întoarce...newermor. știu c-ai pus bucate potrivite doar în saci că nu avem samari calea o vom face pasămite tot desculți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în comparație cu orice altă poezie românească, un sentiment de taină a realității, propriu poporului român, precum proza lui desfășoară mai pe larg acest sentiment. Avem în această operă o marcă românească de mare autenticitate, fără să fie o declarație naționalistă superficială” (Sfântă Treime sau La început a fost Iubirea, 2005). Poezia să, născută în foc, nu mai umblă după metaforă sofisticată, ci vibrează prin sensibilitatea ce atinge sublimul. Pentru poetul mărturisitor al lui Hristos, poezia a fost poartă cerurilor, scara ce duce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Alexandra Olivotto Cu siguranță există mai multe sensuri ale termenului, dar mă refer la cel care i-a fascinat pe greci și care a dat naștere sfintei treimi a vremii lor (kalokagathia) și continuă să prindă la sociologi sau psihologi. Faptul că aparența estetică agreabilă te determină să îi atribui purtătorului și alte calități. Plus reversul medaliei: faptul că cei ce inspiră acest efect au și alte
Efectul de halo by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10727_a_12052]
-
Dumitru Hurubă Stăm cu toții în fața celor două televizoare și... A, nu v-am spus? Sfinte Pazvante - chior să fii să nu observi ce coincidențe se întâmplă pe lumea asta! De fapt, ce să ne mai minunăm? A murit o mătușă a lui Haralampy, în vârstă de 95 de ani, și i-a lăsat moștenire un
Haralampy: "- La toți mai moare câte-o rudă..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10975_a_12300]
-
împărat Constantin și Mama Sa Elena” din Râureni. Cununia de aur - slujba de mulțumire - a fost săvârșită de un sobor de preoți alcătuit din Prea Cucernicii Părinți Nicolae State-Burluși, Niculae Proteasa, Laurențiu Barbu, Ionuț-Mirel Dicui și Gheorghe Chebăruș. După modelul Sfintei Taine a Cununiei, soții Ioan și Silvia Barbu au fost asistați de nașii Lilian și Tatiana Zamfiroiu, care le-au introdus în degetele inelare verighetele de aur cu inscripția „50 de ani”. La ceremonia religioasă - și, seara, la ospitaliera Casă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
a celților, despre care știm încă prea puțin... vechimea acestui termen (vlah n.a.) se pierde în rădăcinile preistoriei, respectiv în faza protolimbii monosilabice incipiente”. Oare o fi adevărată legenda „GEABELILOR”, trib de beduini, care trăiesc pe Muntele Sinai, în preajma mănăstirii „Sfânta Ecaterina” a căror origine este destul de controversată? Aceștia au trăsături diferite de ceilalți arabi, ba chiar și cuvinte aparte în dialectul lor. Geabelii afirmă că sunt de origine română și se trag din VLAHI! (Aurora Pețan, Valahii de pe muntele Sinai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fie, pe ața basmului, nod mai nesuferit decît dilema răscrucii: ,De-o vei lua la stînga, te vei căi, de-o vei lua la dreapta, iară te vei căi." Ca să nu mai spun că răspîntia o străjuiește, de-obicei, vreo sfîntă cîrcotașă, ce habar n-are, chipurile, de calea cea oablă. Așa că, sorții nelăsînd s-o faci pe craiul din Alexăndrie, nu-ți rămîne decît să mergi între două cărări. Înfundate. Adică (fiindcă acum se scriu basme urbane, cu mașini...), să
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
prilejuiește Henriettei Krupenski Sturdza o evocare plină de duioșie: ,Scriind despre cafea, (cafeaua cu lapte e pasiunea ereditară a femeilor din familia noastră Rosetti-Sturdza) îmi amintesc de scumpa și ideal de buna mea mătușă Marie Aslan (Sturdza) sora tatei, o sfântă! cea mai bună dintre femei, care n-a spus în viața ei o vorbă rea de nimenea! Tante Marichelle (îi ziceam noi care o adoram) nu avea mai mare plăcere decât să ne adune pe toți, mari și mici, la
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
scut/ Și Precistei să-i văd de giuvaeruri.// Seara, scoteam pe boltă luna. Dimineața,/ Eșeam cu oile Prea-Bunătății Tale,/ Și pruncilor le-aș fi adus dulceața/ Și lui Sîn-Petru îi coseam sandale." Imagini mișcate, dintr-o căsnicie pe cît de sfîntă, pe-atît de luată peste picior. Trecutul, care se deșiră la Pillat, stîrnit, de o bătaie-n ușă, sau de-un vis, din chivotele lui, se acumulează la Ștefan Baciu, ca apele de boală care cresc în trup: "Mai ieri jucam
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]
-
mulțumiri speciale/ orificiului genital al mamei mele,/ fără de care elaborarea mea n-ar fi fost posibilă./ mii de mulțumiri mamei/ pt acuratețea cu care și-a uns labiile/ la momentul oportun" (pp. 13-14) ori crede nimerit să amintească numele unei sfinte ca Maica Tereza într-o serie aberantă ("pace pt alunița malignă a mădălinei manole./ pace pt clitorisul hipertrofiat al măicuței tereza./ pace în bordelurile sado-maso din thailanda./ pace pt body m/ f count și corditorii de trupuri", p. 17), nu
Un roman "deflationist" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10156_a_11481]
-
a clopotului de la Putna care (între-bați-l pe el, dacă nu mă credeți!) ar rosti în eternitatea lor de bronz numele lui Ștefan cel Mare. "în plină invazie comercială, campania TVR ne-a oferit cultură", scrie Laurențiu Ciocăzanu în Evenimentul zilei. Sfântă mare inocență! }ara lui Real Uneori, e greu de imaginat că cineva mai face cultură, artă pe aici, pe aceste plaiuri mioritice. Elanul visătorilor și al celor plini de idei, de spirit, de patimă în profesiune este sistematic frînt. Ba
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10168_a_11493]
-
cer, spre Calea Lactee, ar putea vindeca orice om de preocupările atroce ale politicului, socialului, omenesculuiť". în chip caracteristic, Ionescu e, asemenea lui Cioran, un mare devorator de literatură mistică. Autorii frecvent citați sînt Pseudo Dionis Areopagitul, Sfântul Ioan al Crucii, Sfânta Teresa de Avila, Jakob Boëhme. între Freud și Jung optează pentru cel de-al doilea care admite că religia "e o nevoie psihologică". Chiar dacă se află în chestiune lecturi "dezordonate", așa cum le califică singur, ele indică o apetență, nervurile unei
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
dogmă: Ťtrebuie să ajung să cred în Dumnezeu care nu e cuprins (...) în nici unul din sistemele umane posibileť". Mai mult decît natural, se simte atras către derivațiile "eretice" ale religiilor, precum isihasmul în ortodoxie, mistica Sfîntului Ioan al Crucii și Sfintei Teresa de Avila, hasidismul în iudaism, mistica sufistă în Islam etc. "Ereziile" împacă pornirea sa cîrtitoare, sedițioasă cu năzuința spre fondul primar al credințelor, conținînd aceleași simboluri, același adevăr ezoteric fundamental. Caz similar cu cele ale lui Blaga sau Cioran
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
care sunt bolnavi și necesită tratament fac excepție de la post. În perioada existentei Templului din Ierusalim, Marele Preot avea permisiunea unică În an să intre În camera unde era adăpostit chivotul cu cărțile Legii, candelabrul sfânt = „Menora", În Încăperea numita Sfânta Sf inte lor. Rabinul , cantorul și toți credincioșii Își m ă r t u r i s e s c g r e ș e l i l e , Închinându-se cu fața smerită la pământ. Sărbătoarea se Încheie cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
simbolici” ( Sfârșit de poveste) se-nsoțesc, și la bine, și la greu: „Într-o viață răscolită de vâltoare / v-asvârliți ținându-vă de mână / ca prin valurile reci, turbionare, / să ieșiți spre țărmuri împreună”; doar iubirea rămâne veșnic călăuzitoarea: „cu-aripi de sfinte zburătoare”, mereu în armonie, „sunet de sirenă...” (Îndemn) Vizualul străpunge, prin îmbrățișare, celestul (care „înstăpânește firea”) și teluricul (ființa rătăcind, dezorientat): „Se strâng, iubito, stelele ciopor / de parc-ar ține sfat întru mirare / ca niște fete care râd pe-un
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
Fevronia și Nicanor și babulea Tatiana, ce mai bîntuie din cînd în cînd prin curte numărînd orătăniile. Pentru micuța Mașa, lumînările erau țurțurii, iar crengile încărcate cu chiciură - sfeșnice și candelabre. (...) Hălăduind cu vacile pe miriști, descoperise pasaje întregi din Sfînta Scriptură sau din poveștile pe care i le citea seara tatăl ei, Nicanor, stînd cu coatele pe masă și izbucnind din cînd în cînd în hohote năprasnice de rîs. Rîdeau atunci toate în jurul lui. Rîdeau și scaunele, și fereastra, și
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
anexe gospodărești. în ultimii doi ani, a fost ridicată din temelii o nouă biserică, un „Paraclis”, cu mult mai mare și mai încăpător că mănăstirea, devenită demult monument istoric, pentru evitarea degradării picturii și a arhitecturii. prin harul și dragostea Sfintei Fecioare Maria, a cărei icoana făcătoare de minuni se află aici, dar și cu rugăciunile și slujbele Prea Cuviosului Părinte Stareț Ioasaf și ale tuturor preoților și monahilor ce viețuiesc aici, au loc multe minuni... sunt atâtea legende la Cotmeana
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
mea, o paragină plină de specii expirate/ blocate în carapacea de chitină conceptuală/ Am depășit atavica maree instinctiv lacrimală/ sunt pe celălalt mal e curat e răcoare/ Am ajuns în fine la mine/ un turn înalt peste natură/ Sunt în sfânta sfintelor, miezul creierului,/ în programul central,/ mă bălăcesc ca o navetă spațială beată/ în propriul meu vid neural/ Acum e jocul cine-în-cine, carepe- care/ spuma de mielină vrea în lumea suprareală/ sorbul sinapselor așteaptă un drog nou.” (p. 47) Noutatea
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
o paragină plină de specii expirate/ blocate în carapacea de chitină conceptuală/ Am depășit atavica maree instinctiv lacrimală/ sunt pe celălalt mal e curat e răcoare/ Am ajuns în fine la mine/ un turn înalt peste natură/ Sunt în sfânta sfintelor, miezul creierului,/ în programul central,/ mă bălăcesc ca o navetă spațială beată/ în propriul meu vid neural/ Acum e jocul cine-în-cine, carepe- care/ spuma de mielină vrea în lumea suprareală/ sorbul sinapselor așteaptă un drog nou.” (p. 47) Noutatea nu
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
Petru ș.a. Nu în ultimul rând, simbolice sunt considerate unele legende (a Graalului: ce s-a întâmplat cu cupa din care a băut Iisus, în care apoi Iosif din Arimathea a strâns sîngele crucificatului; sau legenda spinului de la Glastonbury, a Sfintei Veronica etc.). Iar ilustrațiile alese sunt din cele mai vestite muzee. Necesitatea de a fi selectiv l-a făcut pe Robert Adkinson să omită unele semne și simboluri importante, dar volumul e revelator tocmai prin eclectismul său concis, dacă pot
Cărți la Editura ART by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3991_a_5316]
-
Avem în față toate opiniile care contează: de la valul inițial al reacțiilor gânditorilor francezi și englezi față de Revoluția Americană (când un filozof francez precum Condorcet lăuda Declarația de Independență în care vedea „o expunere limpede a acestor drepturi, atât de sfinte, dar uitate de atâta timp” și când galezul Richard Price aprecia că „alături de apariția Creștinismului în mijlocul omenirii, Revoluția Americană s-ar putea dovedi drept cel mai important pas făcut în cursul progresiv al dezvoltării umane”) și pînă la viziunea postmodernă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4002_a_5327]
-
le spusese, cuvinte ce se desfăceau din lespedea neagră a zidurilor, care se înălțau ca o tămâie spirituală din mormântul acela încăpător pentru atâta putere și măreție. Unde se putea visa la ce a fost Moldova decât aici, în această Sfântă a Sfintelor? Unde-i plăcea mai bine să se întoarcă spiritului vremurilor viteze? Asupra cărui mormânt își odihnea mai bucuros aripile îngerul biruințelor nemuritoare?“ 1 G.T. Kirileanu realizează această ediție dar nu izbutește să o publice ca fiind a sa
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]