1,535 matches
-
mori!“. Interesant ar fi fost s-o smotocesc puțin în poarta castelului, după ora 12 noaptea fix, pe o stâncă neagră, așa, de-a futu-i... însă patriotic, galeș, cu zimțul istoriei în limfă... *** Teme pentru acasă: 1. De ce se sfiesc ciobanii să dezvirgineze kaștoacele care au căzut la capacitate? Cum se rezolvă totuși problema? Riscă ei sau riscă ele!? Se schimbă datele situației când e vorba de gagicile căzute la bac sau de cele cu bacul amânat în toamnă? 2
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
vorbă. Însă astăzi altul este Și motivul și aleanu’: Va să iasă din poveste Păstorel Teodoreanu. Dacă tot ne-am strâns grămadă, Ascultați-mă nițel: Hai să bem un păhărel, Pe furiș, să nu ne vadă Păstorel. Eu nu mă sfiesc defel Și-am s-o spun până la urmă: Deși nu suntem o turmă, Ne-am ales un... Păstorel. Dar sorbind din păhărel, Nici prea rar, dar nici prea des, Pân-la urmă ne-am ales O turmă și-un Păstorel. Eu
P?storel Teodoreanu ?T?m?ie ?i otrav?? (Bolta rece ? 6-II-2009) by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84177_a_85502]
-
nu este singurul caz) unui scriitor înzestrat cu un real talent și o bogată activitate publicistică.“ [...] „Nicolae Dărăbanț critică întruna, pe drept cuvânt, societatea românească, viciile acesteia și năravurile ce par a fi fără de sfârșit. În același timp, nu se sfiește să scrie poezii patriotice despre țară, intitulându-și un volum de poezii chiar așa, Mamă țară. Noi vom păstra în inimi demni trecutul, / Credința sfântă-n veci va fi cu noi, / Îți vom cinsti întotdeauna lutul / Din care au răsărit
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Iulia este dusă la grădiniță de maică-sa; și se arată, iată, la fel de sociabilă pe cât am fost și eu. Sociabilitatea mea mergea până la pragul altercațiilor cu colegii, din care reușeam să ies oarecum învingător. La rândul ei, Iulia nu se sfiește să-și afirme drepturile asupra cine știe cărei păpuși din fondul comun. Îi explicăm, cu răbdare, că nu e chiar frumos, că nu e tocmai bine, dar ceva în vocea mea sună fals. Moralistul de acum nu-l poate face uitat prea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
repetă Ștefan, gânditor. Spune-mi, Iusuf, cât de mare crezi că ar fi norocul tău dacă ai părăsi această sală fiind În viață? Solul Îngălbeni. Uciderea solilor era semnul de război al sultanilor. Dar, după cum toată lumea știa, Ștefan nu se sfiise să-i ucidă pe solii tătari care sosiseră, cu aceeași fală, după bătălia de la Lipnic. - Oricât de Îngâmfat ar fi stăpânul tău, care nu e nici pe departe stăpânul lumii, nu se poate să nu-și fi dat seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
meu ocrotea una din aceste fetițe care îi era colegă de bancă. O striga mereu la poartă să o însoțească până la școală. Am înțeles, mai târziu, că voia să o apere de cuvintele urâte ale celorlalți colegi. Activistul nu se sfia de faptele lui, amenințări adresate părinților și câțiva bani să-și țină gura, trăgeau linie peste tot. Femeia cu chip de lunatecă îi fusese soție, însă nu a rezistat prea mult alături de el. Domnul Bobu a părăsit-o într-o
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
cum să mai fiu altfel și am decis să fiu ucigătoarea morții. Ajunse acasă, prietena mea s-a mai calmat, dar mă roagă să mă clătesc și cu puțin clor... Îmi vine să râd în hohote... Oare moartea s-ar sfii de mirosul înțepător al clorului? Mă ceartă că am știut de mort cu o zi înainte și am lăsat-o să mai intre în apă... În noapte aceea sfârșesc în îmbrățișarea cruntă a celui pe care l am redat lutului
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
șuvițe, ajungem la categoria personajelor malefice. Am amintit de activistul pângăritor de copile (cam neverosimil, totuși), iată-l și pe primul învățător. Alcoolic, își neglijează elevii și o sfârșește în închisoare, ajuns fiindcă, în calitate de primar, încălcase legea. Prozatoarea nu se sfiește să îngroașe liniile, nu face economie de negru în zugrăvirea personajelor negative. Maniera ar putea părea supărătoare, însă e atâta candoare în revolta, în ura cu care sunt descriși, încât cedăm și trecem cu totul de partea naratorului. Notabil e
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
mie îmi plac domnii veseli. Poate găsesc și eu unul pe aici, râd amândouă. Când a venit Alexandru s-o ia pe Teofana, a mers și colega ei de cameră, Adriana, că așa o chema, dar el nu s-a sfiit să-i spună ce avea de spus, revenind la ceea ce-l nemulțumise. — Bine, măi Teofana, să pleci tu la Constanța cu domnișoara și să mă lași singur. — Domnu’ Alexadru, nici noi n-am știut că mergem. În ultimul moment ne-
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de a monologa sonor, lăsându-l în perma nență pe bătrânul uscățiv și morocănos cu senzația că i se cere să participe la un dialog care nu poate aduce decât nenorocire. Dezastru financiar. Toate economiile lor, pentru că Evgheni nu se sfiește să se erijeze în coproprietar al banilor lui Ivan, chit că nu el gătește de două decenii pentru prinți și actori de cinema, toate vor fi pierdute în proiectul absurd al restau rantului plutitor la care Ivan visează de câteva
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
să încerce să distrugă baza. Ca improvizație, era un plan destul de bun, dar nu suporta nici o comparație cu concepția de mare anvergură avută în vedere de Crang. Nu era de mirare că pentru realizarea unui asemenea obiectiv, acesta nu se sfiise să ia în considerare și asasinatul. Patricia reluă: ― Eldred m-a asigurat că Thorson nu poate fi ucis aici, deoarece există mult prea multe instalații de protecție. Trebuie atras într-un loc unde să fie mai expus. Gosseyn încuviință cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
unse pe pâinea neagră de secară ori de câte ori cei mici strigau Mama, papa!. Și așa zile și nopți, nopți și zile în șir, strecurându-ne printre tancuri, motorizate, blindate, chesoane, afeturi, camioane, trupe românești și nemțești în retragere, care nu se sfiau să clameze Kaput Hitler, șirul de rădvane ale celor plecați în pribegie înainta, sub un cer neprietenos, ca o reptilă fără de sfârșit, cu viteza melcului, către interiorul Țării. Frumos spus ziaristule! Și aproape impresionant... Dar eu te-am întrebat de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
petrece în zonă... Vor să definitiveze grupul lui Papagal care le dă mari bătăi de cap și frisoane, că mulțimea aceea sporește de la o zi la alta și îndrăznește să clevetească împotriva stăpânirii și a puterii deopotrivă. Și nu se sfiesc să spună fățiș că sfârșitul relelor și belelelor este cât se poate de aproape. Vezi, Dinule-tată, să nu te tragă în poză și pe tine, că mă ia groaza de pe lume când mă gândesc la situația noastră... Dacă toți s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
sine la Moscova mesajul de pace al americanilor către poparele sovietice, urări de bine și prosperitate la care se mai daugă gândurile de înaltă apreciere pentru realizările exemplare ale sovieticilor în domeniul tehnicii și științelor aplicate. Totodată, nu s-a sfiit să supună atenției că prelungirea cursei înarmărilor afectează calitatea vieții a milioane de oameni, iar Cortina de Fier îi ține în izolare și oricând Răzbiul Rece riscă să devină cald sau chiar fierbinte, cu urmări catastrofale pentru omenire. Ca alternativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
având scop în sine. Că pe cine repară fizic sau moral tevatura asta atâta vreme cât victimele acestora aproape că au dispărut cu totul, iar unii dintre puținii rămași în viață, o spun cu multă reținere și cu tristețe în suflet, se sfiesc să vorbească din motive cunoscute și mai puțin cunoscute, vorba cântecului: Jelui-m-aș și n-am cui!.. Că dreptate și alinare nu pot oferi cei nedrepți cu destinele acestei țări, cei care au ruinat-o cărămidă cu cărămidă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
fure, să nu ucidă, să nu dorească bunul altuia și să fie convinși că fericirea Îi așteaptă În ceruri? O populație care să nu-i Încurce pe cei care, știind foarte bine că fericirea e aici pe pămînt, nu se sfiesc să profite de bunăvoința și Înțelegerea credincioșilor, pentru a-și construi o viață de huzur pe seama muncii prost plătite a celor care «așteaptă să fie fericiți În Rai»!, convinși că Domnul Îi va arunca pe cei hapsîni și necredincioși În
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
fost imoral pe vremea când eram director la Școala Generală nr.2, în timp ce el, îndrumătorul și apărătorul moralei proletare, încălca în mod grosolan morala, care era în fond, „doar pentru căței”, cum spunea poetul Gr. Alexandrescu. Țolescu nu s-a sfiit să-i facă o propunere indecentă privind unele eleve de liceu, propunere pentru care merita să fie pus la zid!!! Ce bestie umană a mai fost și Țolescu, așa oameni ne conduceau și ne propovăduiau morala comunistă! Și câte și
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
La asta, Lozie, drept să-ți spun, iată, nici cu gândul n-am gândit. Eu atâta am avut de spus. Atâta? Da. Atâta. Bine. Îți mulțumesc. Și, dacă o să mai ai a-mi spune, câte ceva, te rog să nu te sfiești și să-mi spui. În niște zori, ca niște ochi de căprioară speriată de apropierea lupului, Lozia a dat buzna În dormitorul Dodului. Ce-i?, a tresărit, el. Ea duse un deget pe buze, după care, de foarte aproape de urechea
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
sântiliești. Îi făcu semn, cu mâna, și-l și invită, verbal. În loc de altceva, el se pomeni că rostește: dar, iar, hram?! Da, iar, hram, clipoci, ea, dulce, din buzele-i senzuale, ca de pe o vestită revistă. Hai. Curaj. Nu te sfii. Deloc. Hai, că, uite, mă apuc și eu, alături de tine, de benchetuială. Și-o să fie, până În cele din urmă, bine. Bine de tot. Și, după o scurtă pauză, continuă: În seara asta, o să și rezolvăm problema. Care problemă? Aia, chestia
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mai știu și, peste câtăva vreme, se abătu din nou pe la brutarul cu pricina. ― Ei, zâmbi cu plăcere brutarul, când îl văzu, mai trecuși pe la mine? ― Da, răspunse pungașul cu cea mai cinstită gură ce se putea închipui, mă și sfiesc să-ți spun, mi-ar trebui vreo patru jimble, și nu știu cum naiba se face că iarăși nu mai am nici un ban la mine... că mai făcui câteva târguieli... ― Asta-i acuma! zise brutarul. Ține colea jimblele, neiculiță, și du-te
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Ți l-am făcut și-am pus în el cele mai curate simțăminte... L-am scris așa ca și cum l-aș fi scris cu adevărat iubitei mele... Pe urmă m-a rugat să-ți mai scriu și biletul acela explicativ. Și, sfiindu-se să ți le dea el, personal, m-a trimis pe mine. Greșeala a fost că nu și-a scris cu mâna lui scrisorile. Dacă ar fi fost scrisul lui, n-ai mai fi descoperit nimic. Acum, mă simt așa
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de șaptezeci... „Vă caută moartea pe acasă și gândul vă este numai la prostii!“, le mustrase Mașa... În sfârșit, babulea Tatiana era atât de pornită pe această nouă pacoste trimisă În lume de cel proclet, Încât nu s-ar fi sfiit să tragă o fugă pe la sora sa Fedosia pripășită la oraș, spărgând cutia În bucăți; un gând Însă nu-i dădea pace. Printre circarii ce se agitau acolo, Îl văzu În treacăt și pe blajinul mitropolit Amvrosie, care se stinsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
părea dispusă să probeze pe ea Însăși orice element nou. Bătrâna Bertha se Îmbrăca excentric și insista ca și Mașa să se Îmbrace la fel ca ea. Dimineața mergeau la cumpărături, apoi se duceau la plajă, unde bătrâna nu se sfia să se afișeze În toată măreția de altădată a bustului ei gol, acum doar o ruină, ungându-și Încheieturile cu nămolul adus de la Marea Moartă. Purta doar niște minusculi bikini de o culoare sidefie, asortată cu scoicile risipite pe nisip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
sacrilegiu. Bătrâna tot insista să-i spele Mașei picioarele și să i le șteargă cu peruca sa. Umblau de dimineață până seară prin Orașul Sfânt, interpretând diverse scene din cele patru Evanghelii. Chiar și pe plajă fiind, bătrâna nu se sfiia să-l imite pe Iisus, mergând pe ape sau Înmulțind pâinile și peștii. Bătrâna părea cuprinsă de o fantezie debordantă. În exuberanța ei, Încerca să reconstituie călătoria magilor, cumpărând doi asini și plecând dinspre Golgota spre Betleem. Moartea o surprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Încinsă și a vărsa peste capul dogorind de căldură o găletușă de apă rece, amestecată cu bulgări de zăpadă. În baie rămâneau femeile, Fevronia, vecinele și babulea Tatiana, care, la cei optzeci și doi de ani ai săi, nu se sfia să iasă din baie acoperită doar cu o pătură, ca să nu-i vadă nimeni goliciunea, pentru a coborî Într-o copcă făcută parcă anume pentru ea. După fiecare cufundare În apa Înghețată, babulea Își făcea semnul crucii, rugându-se la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]