1,505 matches
-
că nu există strategii sigure de rezolvare a conflictelor, dar, în confruntarea din sala de clasă, în concepția lui Timothy Blair, profesorul poate beneficia de câteva atuuri dacă își păstrează cumpătul, evită răspunsurile negative extreme, reacționează rapid și nu se sfiește să ceară ajutor colegilor. Cele mai frecvente probleme de comportament într-o clasă sunt cele minore: lipsa de atenție și de concentrare, distragerea de la subiectul lecției, comiterea de pozne etc. Confruntat cu astfel de probleme minore, profesorul trebuie să găsească
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cu toatele și toții, agenți sovietici. Dar să vină cineva să-ți ponegrească mireasa în ziua nunții, când, mire sfios, nici nu știi dacă o să zică da, nu este doar o inoportunitate, e o gafă. Pe care Vladimir Bukovski nu se sfiește să o comită. Multe din ideile din cartea apărută la Vremea, ca și verva, sarcasmul și suculența limbajului său inimitabil, ne sunt cunoscute din celelalte cărți ale lui. În ultimii ani Vladimir Bukovski a vizitat des România, a ținut conferințe
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Bănuieli și suspiciuni neavenite (pe lângă unele deconspirări reale și tranșante) au lansat în agora noi nume de marcă doar pentru a le murdări calomnios. Jurnaliști instigați de diverse alte interese decât cel moral sau neprofesioniști fără discernământ nu s-au sfiit să mânjească oportunist sau gratuit onoarea unor oameni. Iar dezonoarea a dat târcoale doar pentru realizarea unui cenușiu aluvionar, fără balanța justă a adevărului și a minciunii. O parte din mass-media pare chiar doritoare să unifice culpele într-o magmă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de ce, în 1987, este confecționată de către Securitate inclusiv o sosie a disidentului, sosie care urma să fie internată într-un spital psihiatric, în timp ce adevăratul Vasile Paraschiv ar fi putut fi, la o adică, lichidat de Securitate. Vasile Paraschiv nu se sfiiește să descrie pe îndelete supliciile la care a fost supus. Și este bine că procedează astfel, întrucât românii tocmai de o memorie concretă au nevoie, de o mărturie palpabilă; de sânge și răni pe care să le atingă, astfel încât să
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
dar nu atât de mult ca pe focoasele negrese ce zbierau (spuneam eu, să-l irit) aceleași onomatopee scăpate la coborârea din baobab. Celălalt, iubitor de progressiv-rock, avea ochi aproape identici cu cei ai tinerei neveste, pe care nu se sfia să-i studieze de la distanța minimă la care miopia Îi permitea să vadă fără ochelari. Pe ton șăgalnic și autoironic, supralicitând la maxim un aer teatral, zicea că-n oceanul cu insule-n derivă s-ar pierde fără regret, deoarece
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
la acest volum nu-l ascund. Deși au fost puși în fața unui set identic de întrebări, colaboratorii le-au abordat în mod diferit, însă răspunsurile lor evocă o convergență neașteptată. Dacă o cunosc, majoritatea iubesc România, deși nici unul nu se sfiește să critice aspectele mai puțin atrăgătoare ale jocului său politic, ale culturii sale politice sau ale opțiunilor sale instituționale. Toți au investit emoțional și intelectual într-o țară care, din perspectiva britanică, nord-americană sau franceză, rămâne marginalizată, dacă nu ignorată
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
a fost desființată, ca o consecință finală și ca urmare a primelor două. Ceea ce a urmat a lăsat loc neînțelegerilor, unele cu consecințe grave, adică războaie din ce în ce mai crâncene. Ca să sublinieze rolul credinței în raport cu comportamentul omului față de semeni, Luther nu se sfiește să spună „Fii păcătos și păcătuiește cât mai mult, dar păcătuind mult crede și mai mult’ (Este precator et pecca fortitier, pecca fortitier, sed crede fortius). Ori lisus Hristos și-a întemeiat Biserica pe Petru (Kifa), adică pe iubirea de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de autor, dar nu mai puțin, am adăuga noi, al profesorului Daniel Danielopolu pentru că ambii s-au manifestat public ca militanți comuniști neobosiți pentru demolarea lui Paulescu. În același context se asocia și academicianul Constantin I. Parhon care nu se sfia ca, împreună cu Sadoveanu, să aplaude frenetic din primele rânduri ale parlamentului, noile orientări în cultura română pe care le impunea emisarul sovietic Iosif Kișinevski (alias Iosif Roitman) în anii când comunismul se instaura în țara noastră. Și iarăși din fericire
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a condus în activitatea la catedră era „Profesorul trebuie să cântărească toate cuvintele pe care le pronunță și să probeze tot ce afirmă’’. „Ca profesor era o figură covârșitoare, lecțiile lui erau extrem de impresionante’’ afirmă un om care nu se sfiește să-i recunoască genialitatea, om care făcea parte din categoria acelora care nu aveau nici un motiv să-l venereze, mărturie care însă este cu atât mai valoroasă în evocarea dascălului. Este vorba de medicul evreu Aurel Abramovici care i-a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Iulia este dusă la grădiniță de maică-sa; și se arată, iată, la fel de sociabilă pe cât am fost și eu. Sociabilitatea mea mergea până la pragul altercațiilor cu colegii, din care reușeam să ies oarecum învingător. La rândul ei, Iulia nu se sfiește să-și afirme drepturile asupra cine știe cărei păpuși din fondul comun. Îi explicăm, cu răbdare, că nu e chiar frumos, că nu e tocmai bine, dar ceva în vocea mea sună fals. Moralistul de acum nu-l poate face uitat prea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
mori!“. Interesant ar fi fost s-o smotocesc puțin în poarta castelului, după ora 12 noaptea fix, pe o stâncă neagră, așa, de-a futu-i... însă patriotic, galeș, cu zimțul istoriei în limfă... *** Teme pentru acasă: 1. De ce se sfiesc ciobanii să dezvirgineze kaștoacele care au căzut la capacitate? Cum se rezolvă totuși problema? Riscă ei sau riscă ele!? Se schimbă datele situației când e vorba de gagicile căzute la bac sau de cele cu bacul amânat în toamnă? 2
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
mai-nainte, marginile strâmte între care o opoziție oareșcare este chemată să se miște aici, între protecția rusească de o parte și suzeranitatea turcească de alta. În capul acelora care lucrau la răsturnarea Domnului era Gheorghe Bibescu; el nu se sfiise a sfătui pe Ghica să abdice „din cauzapierderii afecțiunii poporului român și a lipsei de încredere în el”. În noua adunare, opozanții erau în majoritate și Consulatul General rusesc îi sprijinea pe față. ... În mijlocul acestei stări de lucruri este un
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
pădurile de la munte ale clerului și ale mănăstirilor. ... Susținut de spiritul trufaș al cancelariilor de la Petersburg, principiul care a ucis Obșteasca Adunare în cursul anului trecut reapare astăzi mai viu decât oricând și împuternicitul companiei rusești de mine nu se sfiește să adreseze A. S. S. Domnului Țării Românești, pe ruinele libertăților patriei sale, petiția aici anexată. Acesta o apostilează în mod favorabil, adresând-o sfatului său care o face să izbândească. Apoi, după ce dă seamă de hotărârea Patriarhului, care pronunță divorțul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de stat, ne-a fost în atenție și dintr-o altă perspectivă. La sfârșitul anilor 70, regretatul profesor N. Ciachir, el însuși un „fan” al controversatului om politic, pe care-l întâlnise personal în calitate de specialist în istoria Iugoslaviei, nu se sfia să ni-l prezinte că un simpatic nonconformist și reformator, ceea ce pe noi studenții de la istorie-filosofie ne încântă și ne atrăgea totodată. Moartea lui Tito, la 4 mai 1980, după ce 43 de ani s-a aflat în fruntea partidului, guvernului
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
specială” cu Liza Spuner, o femeie mai în vârstă decât el cu zece ani, din înaltă societate austro-ungară. Foarte posesiva, având chiar inclinații sadice, a fost pe punctul de a-l strangula, într-un moment de „pasiune maximă”. Nu se sfia deloc să aducă în casă și alți bărbați, amantul „oficial” ascultând terorizat din camera unde era sechestrat, ceea ce se întâmplă foarte aproape de el. Pe de altă parte, a reușit să-l obișnuiască pe „tânărul țăran croat” să danseze, să cânte
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
locatari ai stabilimentului ce s-a întîmplat și au fost învățați să spună că Maftei a fost ucis într-o altercație de către un coleg de celulă bolnav psihic. În ciuda amenințărilor, membrii familiei victimei au aflat adevărul și nu s-au sfiit să acuze de crimă atît pe gardian, cît și Penitenciarul care a favorizat fapta, a ascuns-o și a aruncat-o în cîrca unui deținut iresponsabil, care, oricum, nu avea ce căuta în celulă, locul lui trebuind să fie la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pas pe trotuar și cu unul în aer, vrei să te desprinzi, să urci mai sus. Odată ai luat viteză, vântul te ajuta. Ai trecut nepăsător pe lângă casa ta. Te grăbeai, deși nu știai unde. Mașinile claxonau, dar nu te sfiai, alergai de unul singur de parcă aveai un scop major. Ceilalți credeau că ai, deși vedeau plutirea ta zadarnică. Spuneau, totuși: E un idealist, să-l claxonăm mai tare! Asta te scotea din pepeni, îți pierdeai echilibrul. La tine se traduce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de persoana și personalitatea lui Alias, în timp ce unchiul care-l adoptase devenise peste noapte: tatăl talentatului pictor suprarealist. Ascensiunea neașteptată, petrecută cu mare repeziciune, a deșteptat însă o vie și deplină satisfacție în persoana mătușii sale. Ea nu s-a sfiit deloc când a afirmat, în prezența mai multor persoane, că Alias e un geniu. Era tare mândră de fiul ei adoptiv și se supăra amarnic pe oricine spunea că renumitul pictor nu este băiatul ei; atunci se întrista pe loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
capătă astfel o formă de transcendență și prioritate axiologică în raport cu cea individuală. De asemenea, de pe poziții filosofice, Hobbes și Rousseau, investesc societatea chiar cu caracteristicile explicite ale sacralității asociate anterior principiului divin. încă din Introducerea la Leviathan, Hobbes nu se sfiește a compara „meșteșugul creator” prin intermediul căruia oamenii dau naștere statului cu meșteșugul creator al divinității. Pentru el, comunitatea civilă nu este decât un „om artificial” creat de oameni printr-un contract ce se aseamănă acelui fiat divin prin care a
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
pentru a stinge “mare arsura mațelor”, ouăle șarpelui numit “ohendră”. însă răul proliferează grotesc în măruntaiele Hameleonului și “embrionați puii ohendrei după a lor fire pântecele îi fărâma și, pentru ca în lumină să iasă, vintrele îi spinteca”. Cantemir nu se sfiește să folosească aici formele consacrate ale urâtului - dezgustătorul, hidosul, scârbosul - ca într-o înspăimântătoare viziune medievală: “Puii ohendrii, din pântece-i ieșind, peste trup i să împleteciia, de grumadzi i să colăciia, îl pișca, îl mușca, și nu laptele, carile
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
un criteriu: acela al valorii și al capacității individuale, rămânând permeabilă de jos în sus tuturor elementelor capabile să se ridice prin muncă și prin pricepere în rândurile ei și deosebindu-se astfel de concepția exclusivistă de clasă. Nu mă sfiesc să-mi afirm convingerea că o asemenea structură socială stă la baza însăși a democrației și a liberalismului, în înțelesul clasic al cuvântului. Liberalismul economic și politic spre care lumea zilelor noastre pare a se îndrepta din nou rămâne o
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Cuplul lor însă fusese nevoit să se despartă înainte de moartea lui Vasilache. Erau condițiile vitrege de viață și persecuții pe care dominația hitleristă asupra Europei căuta să le impună și în țara noastră atunci evreilor. Constantin Tănase însă, nu se sfiise să ofere mai departe prietenia și ocrotirea sa lui N. Stroe; iar autoritățile românești de atunci, deși obligate de conjunctura politică, erau totuși departe de a se potrivi, față de evrei, măsurilor sălbatice ale hitleriștilor [s.a.]. Bucuroși de oaspeții lor, aviatorii
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
unei trecătoare (fereastra dădea spre o stradă lăturalnică). Face cunoștință cu un medic indian, care își făcuse studiile în Germania și care, după ce trăise o dramă din cauza invaziei sovietice, fusese condamnat la moarte de către englezi pentru colaboraționism. Vizanty nu se sfiește să vorbească despre "mârșăvia engleză", și se pare că, în urma a ceea ce a trăit în 1945, dar și a ceea ce aflase, a rămas toată viața cu o puternică aversiune față de britanici. În general, în acea închisoare improvizată, aceștia comunicau cu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
văduviei, s-a petrecut, de fapt, ceva misterios între tanti Elenuța și tata - dar întrebarea mea n-a fost deloc în acest sens provocatoare, ci pur gratuită, „de dragul artei“. Niciodată n-am dezlegat misterul, chiar și mai târziu m-am sfiit să-l dezleg, s-o rog pe mama să mă lămurească; nici ea n-a părut dispusă vreodată să atace tema. Se pare că tata a vrut să divorțeze și să se căsătorească cu fosta lui cumnată, proiect sprijinit de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
publicare a creațiilor populare nu a fost însă sistematică și nici riguroasă. Printre creațiile ce ar fi trebuit să aibă un caracter popular au fost incluse și poezii ale unor poeți cunoscuți din secolele XVI-XVII, iar editorii nu s-au sfiit să intervină asupra textelor originale (Bandet, 1997, 132). Frații Jacob și Wilhelm Grimm sunt cei care vor continua opera de reconstituire a creației populare germane începută de Brentano și d’Arnim, cu o rigoare și o perseverență nemaiîntâlnite până atunci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]