4,438 matches
-
de Proză ,, și mentorul ei distinsul domn Emanuel Pope - om cu înțeleaptă răbdare în slujba cuvântului ! Cinstesc pe cei ce harul și l-au revărsat, înnobilând limba română cu lumina și dragostea îmbelșugată dăruită semenilor, prin tot meșteșugul scrisului și simțirii lor ! Astăzi, de ziua limbii române, îi venerez pe toți ce scriu cu bucurie ! Îi venerez pe cei ce adună în grupurile lor, substanțe de expresii, sclipiri originale, oameni ce poartă în gândul și cuvântul lor - lucrarea continuă de limbă
LA MULŢI ANI, LIMBA ROMÂNĂ ! de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364941_a_366270]
-
abordate. O lirică metafizică de excepție, ce va fi consemnată în istoria literaturii române contemporane, cu certitudine. Într-o perpetuă căutare a răspunsurilor asupra rostului și locului ființei umane în univers, efuziunile poetului vâlcean sunt ideatici de înaltă valoare și simțire lirică, prin vibrațiile interne pe care le creează, prin parcurgerea erudită a diverselor sisteme ori teorii filosofice, poetul regăsindu-se ca itinerant în intersectarea destinului său cu divinul, sublimul, absolutul. Rezultă de aici o metafizică poetică aparte, cu vitalitate și
ÎNSEMNELE MATERIEI/ INSEGNE DELLA MATERIA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364983_a_366312]
-
cu tine azi regretul, Trecutei veri se schimbă-n bucurie, Căci împreună-am întregit buchetul De ani frumoși, și alți-or să mai vie. Vom depăna-mpreună amintiri, Când ploaia rece va turna afară, Regretul verii ne va fi-n simțiri, Dar împreună fiind n-o să mai doară. Referință Bibliografică: Regret... / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2051, Anul VI, 12 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nelu Preda : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
REGRET... de NELU PREDA în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366319_a_367648]
-
tuturor lucrurilor... Certându-se mai mereu, masca luminii și cea întunecată se întind de-o parte și de alta a cumpenei, spunându-și la nesfârșit tot ce au pe suflet, balansând ființa între bine și rău, între raiul și iadul simțirilor, coborând-o în cea mai abruptă prăpastie a sentimentelor înghețate în iarna năpraznică a suferinței în care-au rătăcit, însângerate de spinii printre care au pășit desculțe, rănite fiind până în miezul inocenței lor, iar mai apoi urcând-o pe aceasta
SPECTACOLUL MĂŞTILOR de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366303_a_367632]
-
s-a născut iubirea,/ Și sufletul s-a așezat în univers/ Dar cine știe oare? Care-i misterul?/ De ce iubirea doare și ochiul este plâns ?” (Alb și negru). De fapt, este o extrapolare a ființei în spații originare, care exced simțirii obișnuite, altfel spus extrasenzorialitate declarată într-o transcendere atentă, bine calculată. Credința și iubirea sunt dimensiunile recognoscibile și mărturisite la care Ioana Lăpușneanu recurge pentru o valorificare corectă și desigur sinceră a eului... „Călătorești prin suflet, umbră de iubire,/ Poposești
DANIEL MARIAN DESPRE IOANA LĂPUȘNEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366298_a_367627]
-
hotărâre. Ceea ce îi aducea bucurie, dulceață, mângâiere. Îi sporea așteptarea și nădejdea bucuriilor duhovnicești celor mai puternice și mai cutremurătoare. Pregusta cele viitoare”. Asumarea Adevărului sfințitor al Bisericii presupune o înnoire radicală a vieții, o prefacere a minții și a simțirii. Adevărul nu se reduce la litera Evangheliei sau a învățăturii de credință; el are o dimensiune profund existențială, devenind izvor de viață autentică. Adevărul Bisericii asumat ca mod de viață exersat concret transfigurează persoana. În persoana purtătoare de Adevăr strălucește
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
-a ucis uitarea... Visează-mă, un vis de catacombe, când Lumina A încetat nesigură, prin noi să mai persiste În inimile bântuite, iubirea-și bate vina Și ticăie, dospind în van scenarii fanteziste... Păstrează-mă, cuvânt etern, în seiful de simțire, Din patul cu mătăsuri mov și doruri răvășite.... Carnagiul ploilor din nopți stârnite de-o uimire, Că-și sfâșiau dantele-n post amante obosite... Adoptă-mă, îți vin copil, din moartea unui astru Cu tot ce am divin în mine
PE UN ALT PĂMÂNT de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366445_a_367774]
-
apartenenței ne definește într-un fel sau altul. Așa văd eu conglomeratele de clipe înșiruite după o logică afectivă, parte legitimă a ființei noastre. Ai perfectă dreptate. Suntem construiți din memoria întâmplărilor la care am participat, am pus ceva din simțirea sau conștiința noastră în ele. O secvență anume spune ceva despre structura noastră... Sigur că evoluăm, ne cizelăm dar... și acel ceva la care am renunțat în timp, face parte tot din fluxul nostru emoțional. Cât de importantă a rămas
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
o oarecare înălțime și privind albastrul acela tainic, brusc mi-am dat seama că eu nu m-am rugat nici pentru mine nici pentru cei dragi în viață ci doar pentru cei dragi plecați în veșnicii. Atât de profundă e simțirea pentru ei, o purtam în mine deci, înțelegeam iată, că nu-i uitasem nici o clipă cum aș fi putut crede uneori. Emilia ȚUȚUIANU: Ai prezentat cărțile traduse și în Israel. Câteva impresii, te rog. E o experiență care nu semănă
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
celor doi, urma jurămintelor, a sărutului . Prin timp răzbate numai ”ecoul dulcilor plăceri” (Așteaptă-mă!) Rugăminții Lui, „Așteaptă să revin, să ies din rătăciri, Să risipesc, de sunt, străine mângâieri, Tu să mă ningi din nou cu-a tale vii simțiri!”, în mod sigur, din etericul alb, se va auzi glasul Ei: „Aștept ca să revii, să ieși din rătăciri, Să risipești, de sunt, străine mângâieri, Și-am să te ning din nou cu-a mele vii simțiri!” (Așteaptă-mă!) Și parcă
MARIAN MALCIU ŞI PRISMA DE STICLĂ A LUI ISAAC NEWTON, ÎN ANALIZA DOAMNEI GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366530_a_367859]
-
cu-a tale vii simțiri!”, în mod sigur, din etericul alb, se va auzi glasul Ei: „Aștept ca să revii, să ieși din rătăciri, Să risipești, de sunt, străine mângâieri, Și-am să te ning din nou cu-a mele vii simțiri!” (Așteaptă-mă!) Și parcă văd pe copilul cu nasul roșu de ger căzând prin zăpadă, ridicându-se, înotând prin troiene, avid să soarbă toate plăcerile iernii, visând în somn ”fulgii în zbor”, rugându-se la ”mândrul soare/ Să nu-mi
MARIAN MALCIU ŞI PRISMA DE STICLĂ A LUI ISAAC NEWTON, ÎN ANALIZA DOAMNEI GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366530_a_367859]
-
Azi vin aici... să mai aduc o floare Și un regret, nechibzuinței mele. E prea târziu, și prea târziul doare... Tu iartă-mă, de-acolo, dintre stele. Doar bietul timp, durerea ne-o mai stinge, Prin rătăciri de gânduri și simțire, Azi nu mai plâng... dar lacrima tot curge Să pună peste flori o amintire. Referință Bibliografică: Mai las o amintire peste flori / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 949, Anul III, 06 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright
MAI LAS O AMINTIRE PESTE FLORI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366622_a_367951]
-
nici furtună E vremea, au zis mulți, să fie din nou împreună Roadele cu migală adunate de pe loturile celor doi frați Roma Petrină știe dintotdeauna: ce e unit să nu desparți! Uniți suntem ca și creștini, în idealuri, visuri și simțire Chiar de-au luat împărtășania, unii din aurite potire Alții, cu inima smerită, din cănile lor sfințite, din lut Cum fost-a ritualul sărăcăcios, prin Sciția minor la început. Nu fastul de azi, cu strălucirea lui îmbietoare Nu rânduielile împlinite
BEATIFICAREA MONSENIORULUI VLADIMIR GHIKA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366632_a_367961]
-
Pohilă în prefață, ca nimeni altul mai autorizat să-l tălmăcească pe prietenul său - autorul. Da, ce se spune despre acest recent volum monografic e în consonanță cu ce simt și eu. Și, dacă ar fi să-mi exteriorizez sintetic simțirea, într o frază concluzivă, aș spune că această lucrare monografică, realizată predominant cu ajutorul artei fotografice, e Zâna bună care deșteaptă duhul românesc din somnul rațiunii, salvându-i de monștri (cei ce-ar fi putut fi zămisliți de noaptea spiritului) și
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
colectivului redacțional, alături de cititorii și colaboratorii noștri, vă urăm, din suflet, un sincer: LA MULȚI ANI! Deși stabilit de multă vreme, la celălalt capăt al lumii, domnul GEORGE ROCA păstrează, prin absolut tot ceea ce face acel fior unic românesc, aceeași simțire veritabil românească, fiind fără rezerve atras de absolut tot ceea ce se referă la România sau la românii, din întreaga lume. Absolut orice material, pe care editorul George Roca îl trimite spre publicare prietenilor săi, este o bucurie și în același
LA MULŢI ANI, DOMNULE GEORGE ROCA!!! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366674_a_368003]
-
fizic. Ceea ce, firește, n-ar fi de natură să ne propulseze atât de curând în elita democrațiilor către care tânjim. Reîntoarcerea în și către noi înșine, o iluminare a tenebrelor beznei ce atâta amar de vreme ne-a înghețat buna simțire, resensibilizarea prin sinceritate și respectarea aproapelui, integralitatea demnității - sunt puncte esențiale către care va trebui să ne îndreptăm. În noi cumințesc morții noștri cărora trebuie să le dăm dreapta cinstire, printr-un mod nou și neîncolonat de a ne începe
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
adică, Ucenicul Supremei Aflări: „Eu caut în mine/ tăcându-mi roza tăcerii” (cf. „Temelie a Puterii Începuturilor”, p. 9). „Roza”, în creștinismul esoteric medievalo-alchimic, este Hristos-Lumina Lumii. Roza/Trandafirul/Tradafillos este hieratica Floare cu 1.000 de Petale...! Numai prin simțirea efectivă, a Verbului Demiurgic, se pot stabili, și pentru om („precum în cer, așa și pre pământ” - sau, în Tabula Smaraldina: „Ceea ce este jos este la fel cu ceea ce este sus, și ceea ce este sus este la fel cu ceea ce
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
completă a Ființei, după gleznă... - ...și Prima „Frângere” întru cruce: Prakrti reunificată, funcțional, cu Purusha)! Însăși Lumina Originii se închină... supremei origini, Hristos-lumina lumii/ Izvorul luminii/ Luminii! Din păcate, din acest poem evocând sferele evolutive ale spiritului terestru, lipsește „carnea”, simțirea autentică, din primul volum. Totul, în poemul citat (parțial) mai sus (Viață Înaripată), pare o înșiruire, iar nu o trăire. O consemnare de „jurnal de bord”, febrilă și rapidă, iar nu reproducerea (imposibilă, spun mulți!) unui/unei...Ek-stasis! Peste tot
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
nu o eco-teologie". Din această perspectivă filocalică Părintele Dumitru Stăniloae l-a comentat și pe Sfântul Maxim Mărturisitorul în textele ce evidențiau o concepție liturgică asupra lumii. Sfântul Maxim indică trei mișcări ale sufletului: după minte, după rațiune și după simțire. Prima e simplă și cu neputință de cuprins. Mișcarea prin rațiune ni-L descoperă pe Dumnezeu ca fiind Cauză a lucrurilor. Simțirea este o mișcare compusă, deschisă către cele din afară, adunând rațiunile din lucruri. Simțirea care reține rațiunile duhovnicești
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
o concepție liturgică asupra lumii. Sfântul Maxim indică trei mișcări ale sufletului: după minte, după rațiune și după simțire. Prima e simplă și cu neputință de cuprins. Mișcarea prin rațiune ni-L descoperă pe Dumnezeu ca fiind Cauză a lucrurilor. Simțirea este o mișcare compusă, deschisă către cele din afară, adunând rațiunile din lucruri. Simțirea care reține rațiunile duhovnicești din lume, unificate prin mijlocirea rațiunii, duce la starea simplă a minții care se odihnește în Dumnezeu. În acest traseu duhovnicesc sfinții
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
după rațiune și după simțire. Prima e simplă și cu neputință de cuprins. Mișcarea prin rațiune ni-L descoperă pe Dumnezeu ca fiind Cauză a lucrurilor. Simțirea este o mișcare compusă, deschisă către cele din afară, adunând rațiunile din lucruri. Simțirea care reține rațiunile duhovnicești din lume, unificate prin mijlocirea rațiunii, duce la starea simplă a minții care se odihnește în Dumnezeu. În acest traseu duhovnicesc sfinții prin îndumnezeire exprimă la modul concret reciprocitatea dintre Dumnezeu și om, și am putea
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
firul pentru a-l spori în grosime și rezistență, pentru a-l îndupleca să ia „firul istoriei înapoi”, pentru a fi retrăită la valoarea pe care i-o dă sârgul și gândul cuminte și pentru a ivi noi comori de simțire simplă, populară. În sfârșit, acul cu ața de arnici pătrund asperitațile pânzei țărănești de cânepă înmuiată și tocată la topilele din Poarta Câmpului, lângă Braniște scoțând la iveală povești de demult auzite de la bunii ei. Ca să-și astâmpere zelul, se
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
departe-n zare! Acolo unde TOTUL, e însăși VIAȚA MEA Și fiecare CLIPĂ, o vreau a fi ETERNĂ! Acolo-i FERICIREA, și când e vreme rea Și LINIȘTEA mi-o dărui, când faci din brațe pernă. . . Azi, versurile-acestea care topesc simțiri, Vulcanica-mi trăire de mulți necunoscută, Pe-acest pământ adună și BANI și AMINTIRI, În POEZII ce poartă azi, numărul 100!. Tu-aștepți o mângâiere, prea scumpa mea mireasă, Și vii mereu spre mine cu suflet de copil. În zi de-
FIORUL AMINTIRILOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366773_a_368102]
-
lași parfumuri tari, puțini pot ca să-ți spună: ,,Bine-ai venit din nou, bătrână doamnă Bine-ai venit din nou în VIAȚA MEA!” Chiar de nu ești acum aceiași toamnă Pe care-o poartă AMINTIREA-N EA, Eu te admir, simțirea-mi se-nfioară, Și lângă Maricica-n acest an, Te-aștept să vii acum a 3-a oară, Pe-acest pământ străin, american!. Parfumul TOAMNEI îmbălsămat, Îl sorb din amintire, Întreg văzduhu-i îmbătat, Cum sunt eu de IUBIRE!. . . =1 SEPTEMBRIE 2001
PARFUMUL TOAMNEI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366772_a_368101]
-
Acasa > Strofe > Amintire > IMAGINI DE GROAZĂ Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 559 din 12 iulie 2012 Toate Articolele Autorului IMAGINI DE GROAZĂ Imagini de groază îmi zguduie simțirea. . . S-a clătinat ,,Colosul” și toată omenirea, Când ,,GEMENII “, topit-au în pulberea țărânii, Atâtea oseminte, trudind pe glia pâinii!. Nemernici, fără minte și inimă de gheață, Au pilotat demenții o pasăre de foc. Nu voi uita nicicând această dimineață
IMAGINI DE GROAZĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366767_a_368096]