2,658 matches
-
comportamentul turcilor în țara altora, în privința copacilor. Hilmi Pașa ordonase o ieșire a unor contratorpiloare din divizia navală pentru a sprijini o acțiune a jandarmilor la Katerini. Nava se deplasa încet, ajungînd într-un golfuleț unde se găsea un frasin singuratic. Marinarii s-au preschimbat în tăietori de lemne, iar topoarele lor au hăcuit trunchiul pentru a alimenta cazanele. În felul acesta, avînd asigurat combustibilul, distrugătorul a putut să ajungă în larg și să-și îndeplinească misiunea... Marea încercare din perioada
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mulți dintre ei avînd răni de baionete, dovedind lupte corp la corp. Nici o alură triumfătoare. Era un spectacol de trupe în debandadă, învinse și mai degrabă dispuse să-și ia o revanșă împotriva oricui, chiar și a unor trecători liniștiți, singuratici... S-a aflat foarte repede că avusese loc o luptă la Kustendil, la vreo șaizeci de kilometri, și că bulgarii fuseseră rău bătuți. Această îndepărtare a norocului de o țară pînă atunci răsfățată de succes prea adesea umflat peste măsură
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nu are legătură cu succesul de public, „se știe”, spun cu ifos tot felul de fals și Înțelepți În enigmatica știință sau psihologie a succesului. Succesul social, recunoașterea publică „nu are legătură” cu valoarea; „marii creatori au fost totdeauna niște singuratici și niște neînțeleși ai timpului lor!” (E ușor de demontat falsitatea acestei ipocrite aserțiuni, care de altfel face mult rău celor care vor să intre sub cupola templului numit Literatură; majoritatea majoritatea a creatorilor din istoria literelor și artelor europene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ci scriau! Sau scriitorii americani, când publicau cărți de invenție sau memorii, se pare că, așijderea, nu comunicau, ci scriau, având Îndrăzneala, inconștiența sau insolența de a-și dezvălui public „scrisul”, ceea ce fusese pus pe hârtie În ore de veghe singuratică, nocturnă sau nu, În luptă cu „zeul” nevăzut și atotputernic al anomiei, al neantului, fioros tocmai prin „prezența” sa tiranică și nevăzută! Singurătatea a fost marea prietenă și apăsătoarea lespede a tuturor celor, din secolele trecute și faimoase, poate Înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
acelor spirite În cultură - poate și În viață! - de a lua În cont, de a „integra” În bilanțul unei cariere și judecățile negative, chiar și pe cele mai brutale. Și, aplecându-mă, Încă intrigat, În zeci de ore nocturne și singuratice, intrigat dar și amuzat, „curios ca un copil”, asupra acelei „oglinzi” ce mă arăta „urât și deformat”, am descoperit că, În unele apostrofe și judecăți „rele”, se ascundea, cum spuneam, nu numai „adevărul”, dar și „adevărul asupra vieții mele”, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vorbeam mai sus, „viclenia proștilor, a nebunilor”, a celor care, simțindu-se nesiguri, amenințați În fiecare minut, „mirosind a victimă”, nu se știe din ce pricini, trebuie să se prefacă, și anume să joace cel mai trist teatru posibil, cel singuratic, fără public, fără un singur spectator. Și, În acest „teatru”, dispare chiar și ceea ce numim „eul, eul nostru”, acea voce care sună Înăuntrul nostru și pe care o surprindem uimiți, În pubertate, de parcă „ceva - cineva” - ne-ar fi despicat În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
felul de cursuri stupide, ținute de conferențiari vibrând de o ascunsă și permanentă frică de „unii” dintre nu foarte curații studenți din bănci, membri sau secretari UTM, cu „legături” la raion sau municipiu... Speranța?! Da, cred că speram atunci, sărac, singuratic și „exclus” de vrea două ori de la „stalinista” (facultate deă Filozofie de atunci - una dintre acuze era că-l răspândeam printre colegii mei pe „reacționarul, idealistul” Platon, unii dintre colegi - foști activiști „la Canal”, șefi de cadre, viitori securiști gravi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a te rupe și izola, de a te „Însingura” de „turma umană”, cea care-ți asigură o minimă previzibilitate În orizontul social, o, orișicum, sigură „conservare” a persoanei, „afundându-te” În „hățișurile virgine”, extrem de riscante și imprevizibile ale unei „cărări singuratice”, Întâlnind În cale, ca să zicem așa, nu puține urme morbide ale unor nefericiți „Înaintași”, „oasele” și „leșurile” Învinșilor, ale „aroganților” umanoizi care au vrut „altceva”, voind să rămână, unii dintre ei, „fideli” unor idealuri din adolescență, alții - „scârbiți”, „furioși” pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Franței, Împreună cu soția sa Doina, ambii filologi. Pe Virgil Îl cunoscusem În țară la Începutul deceniului șapte, fiind atunci proaspăt Întors din „primul meu exil”, izolat de aproape toată lumea pentru „actul meu nebunesc de demisie”, În satul 2 Mai, unde, singuratic și fericit, respirând un alt aer moral, scriam la romanul Îngerul de gips, prin care voiam să contrazic zvonul pe care intoxicarea securității Îl pusese deja În mișcare, că aș fi „alienat mental”. Aici, În satul 2 Mai, a poposit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a Înlocuit pur și simplu pe acesta cu șeful Întregii securități, cu Pleșiță, ridicându-l brusc În grad pe Dorobanțu și oferindu-i anchetatorului brutal al lui Goma o calitate În plus: cea de tenisman! 9 Eram mai degrabă un singuratic În primii mei ani la Paris, Înainte de a găsi un editor pentru cărțile, romanele mele apărute la București - unul dintre faptele agravante care mi se imputau de către vechea emigrație era de a voi să editez În capitala Franței cărți apărute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
execuție al soților Ceaușescu, un plutonier, declarând la televizor că soldații din subordinea sa au tras fără să aștepte ordinul de foc, de teamă, spunea subofițerul, că acest ordin nu va veni și „cei doi vor scăpa!”...Ă ...Eram destul de singuratic la Paris, cum o spuneam, dar eram astfel și la București. Eram liber, e adevărat, dar, mai mult sau mai puțin, eram astfel și În țară, și am mulțumit mereu Proniei sau Zeilor - cum o fac și azi! - că mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Pentru un scriitor, o spun mereu, vocație Înseamnă „să scrie și să publice cu regularitate”, indiferent dacă are sau nu „inspirație” și mai ales dacă nu are, deoarece atunci se arată cu adevărat semnul profesionalismului autentic. Numai soldatul și ciobanul singuratic, sălbăticit de natură și de stricta apropiere a animalelor cântă când le este dor, născând folclorul oral și muzical; noi, scribii, spre deosebire de cei antici, babilonieni sau egipteni, consemnăm nu recoltele, birurile sau amenzile, ci „pictăm societatea și moravurile”, „purtăm o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care presă să publice? Cei care Îl condamnă pe un tânăr scriitor, pe un pictor, sau pe un muzician că vrea să-și facă publice creația de Început, când milioane de fantasme și Îndoieli Îi traversează spiritul și nopțile-i singuratice sunt, de obicei, ne-creatorii, cei care n-au trăit nici un ceas dorința irepresibilă de „a fi” și În această ipostază, a creației, o veleitate splendidă, care nu numai că este o a doua naștere, dar o și legitimează pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
realități, unei ordini a lucrurilor pe care, iată, nimeni nu numai că nu o mai pune la Îndoială, dar care are mari șanse să devină istorie! Sigur, o formă a cinismului, dar se pare că În lagăre, pușcării sau locuri singuratice, damnate, cinismul, un anume „cinism vesel, Înțelept”, poate ține loc de... curaj, speranță, demnitate chiar! Da, cinismul poate ține uneori loc de demnitate, iar aceasta pot s-o Înțeleagă numai cei care au trăit această realitate „imposibilă, absurdă”, care, Însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
simțit propriu-mi vitalism, acordul meu cu lumea - așa cum e! -, cu istoria, chiar și cu barierele iscusite până la o anume, certă, senzație de „absurd” pe care mi le-a ridicat În cale, ca... pe o vină! Eram un fel de „singuratic” În această profesiune de credință existențială, o singurătate ce se adăuga altor singurătăți, cele ale profesiunii, vocației, carierei!... Ale temperamentului „postromantic” sau, mai știi, „preromantic”, cum Îmi place uneori să glumesc. Doar pe jumătate!... Viața noastră, a scriitorilor, a artiștilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o modernitate tot mai discutabilă și obositoare, împărțiți nu după opinii, ci după interese stringente și după comandamente de grup - marile condensări de populație, ca și evenimentele brutale, enorme, politice ale secolului trecut o explică, poate! - au „oroare” de „animalele singuratice” de „inși atipici”, născuți „prea devreme” - cu siguranță „prea târziu”, „rătăciți din dezordonata și fertila Renaștere” sau din epoca unui romantism „deșănțat”. (Goethe însuși a avut un recul în fața tânărului Kleist, în care a presimțit, just, un atac la regulile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mâna ta n-ar intra în joc și mâna unui înger... E adevărat că și monahul creștin pare, uneori, să fie echivalentul duhovnicesc al stoicului aplecat asupra sinelui propriu. Că și el pare, uneori, un „împătimit“ de mântuire, un aspirant singuratic la Rai. Dar asta deschide o dezbatere pentru care, în spațiul acestei rubrici, nu mai e, deocamdată, loc. Semnele timpului Dacă, ajuns la o anumită vârstă, te trezești bombănind tot mai des vremurile și noile generații, e bine să știi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
tip speculativ, nu circumscrie o disciplină intelectuală dedicată unui adevăr abstract. În joc sunt întrebări ultime, cu importante consecințe existențiale. Și peste tot în lume reflecția religioasă implică participarea la un cult, asumarea directă a unui parcurs ritual. Religiozitatea vagă, singuratică, „neînregimentată“ e, de regulă, divagatorie, dacă nu smintitoare. Ea se întemeiază pe convingerea, vanitoasă, că eul privat, individualitatea țanțoșă au „dreptul“ și resursele necesare pentru a „accesa“ Duhul, deși acesta e, prin definiție, o instanță comunitară. Nu e mai puțin
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cu trei picioare secrement efortul de a realiza o lucrare dificilă sfara lui independent, de capul lui sfleder burghiu slăbănog deșirat spoit văruit stelaj dulap de bucătărie staghilă scîndură la pat așezată la perete pentru protecție împotriva frigului stingheriu singur, singuratic strai plapămă din lână străjac saltea cu paie stropșit zdrobit struț chiflă, folosită la pomeni sucăciță bucătăreasă, femeie ce servește la mesele comune la țară surupiș prăpastie S șerpar cingătoare, curea lată din piele, chimir șfencuri figuri ce se fac
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dreptul de a păstra propria personalitate este în discuție aici. Dimpotrivă, investigăm acele aspecte care ne ajută să vă definim drept țintă potențială.) Așa cum se detaliază în capitolul 6, tipurile de personalitate pot fi încadrate în una dintre categoriile Partener, Singuratic, Jongler, Organizator, Gânditor, Empatic, Încuiat și Cercetător. Fiecare dintre aceste tipuri, indiferent dacă este înnăscut sau dezvoltat ca reacție la mediu, privește viața dintr-o perspectivă diferită. Ceea ce un anumit tip de personalitate consideră potrivit și dezirabil poate fi văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
importante și poate ezita în a-și exprima sau forma părerile personale dacă acestea nu au fost mai întâi validate de grup. Partenerul își ia sprijinul emoțional și puterea din sentimentul de apartenență, din popularitate și din respectul celorlalți. S - Singuraticul Această caracteristică a personalității vă predispune către inițiative individuale și obiceiuri de lucru solitare. Singuraticul se alătură unui grup doar dintr-un motiv irezistibil și chiar și atunci numai pe perioada sarcinii respective. Singuraticul este suspicios cu privire la opiniile largi răspândite
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
au fost mai întâi validate de grup. Partenerul își ia sprijinul emoțional și puterea din sentimentul de apartenență, din popularitate și din respectul celorlalți. S - Singuraticul Această caracteristică a personalității vă predispune către inițiative individuale și obiceiuri de lucru solitare. Singuraticul se alătură unui grup doar dintr-un motiv irezistibil și chiar și atunci numai pe perioada sarcinii respective. Singuraticul este suspicios cu privire la opiniile largi răspândite și la lucrul în echipă. Atunci când este pus în fața unor sarcini prea mari sau prea
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
popularitate și din respectul celorlalți. S - Singuraticul Această caracteristică a personalității vă predispune către inițiative individuale și obiceiuri de lucru solitare. Singuraticul se alătură unui grup doar dintr-un motiv irezistibil și chiar și atunci numai pe perioada sarcinii respective. Singuraticul este suspicios cu privire la opiniile largi răspândite și la lucrul în echipă. Atunci când este pus în fața unor sarcini prea mari sau prea dificile pentru o singură persoană, singuraticul va lua decizia de a divide munca în sarcini care pot fi făcute
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
dintr-un motiv irezistibil și chiar și atunci numai pe perioada sarcinii respective. Singuraticul este suspicios cu privire la opiniile largi răspândite și la lucrul în echipă. Atunci când este pus în fața unor sarcini prea mari sau prea dificile pentru o singură persoană, singuraticul va lua decizia de a divide munca în sarcini care pot fi făcute individual. Singuraticul își ia suportul emoțional și puterea din măsurarea propriilor standarde și nu din părerile celorlalți. J - Jonglerul Această caracteristică a personalității vă predispune către modificări
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
suspicios cu privire la opiniile largi răspândite și la lucrul în echipă. Atunci când este pus în fața unor sarcini prea mari sau prea dificile pentru o singură persoană, singuraticul va lua decizia de a divide munca în sarcini care pot fi făcute individual. Singuraticul își ia suportul emoțional și puterea din măsurarea propriilor standarde și nu din părerile celorlalți. J - Jonglerul Această caracteristică a personalității vă predispune către modificări de ultimul minut, aparent practice, în funcție de schimbarea condițiilor. Jonglerul reușește să îndeplinească mai multe sarcini
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]