3,476 matches
-
logicii imaginative, prin revalorizarea ecuației dintre narațiune și discurs, într-un raport de consubstanțialitate cu termenul de imago. 1. Funcția imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care aventura simbolică a imaginii este urmărită în cadrul unei sintaxe specifice, dominată de imaginația simbolică. Gilbert Durand propune două metode hermeneutice ale imaginii: mitocritica face trecerea spre mitanaliză și constă în omologiile structurale cu un mit fundamental; mitanaliza se deschide spre o sociologie a cunoașterii și presupune studiul, într-o
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dimensiune artistică. În această privință, el trebuie să știe să se elibereze de modelele exclusive ale scrisului, efectele cunoașterii sunt vehiculate nu numai de conținuturi, ci și de sunete, imagini, tehnici și stil. Ca și scriitorul, documentaristul are grijă de sintaxă, caută expresia adecvată, lucrează la ritm, poveste, emoție pe scurt, la stil. Să realizezi un film documentar reprezintă o artă a discursului, care implică sute de opțiuni: să alegi din realitate detaliile semnificative, să le lași pe altele în umbră
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cu alte fenomene ale limbii române în general și ale etapei actuale de limbă în special, dintre care mai important este fenomenul similar al invariabilității adjectivelor 50. Ambele, și substantivul, și adjectivul, vădesc o perturbare cu urmări mai importante în cadrul sintaxei grupului nominal românesc, determinând creșterea, în ansamblul sistemului, a ponderii mijloacelor contextuale în defavoarea celor flexionare. 3. SITUAȚIA ACTUALĂ A ALTERNANȚELOR FONETICE ÎN FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUI În româna actuală, în stadiul cel mai recent de limbă, nu s-au produs modificări privind
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
în centrul lucrării lui Michel Foucault, care a abordat, cu competență, marea problemă a limbajelor în domeniul științei. Dubiile asupra rolului limbajului au fost analizate și confirmate de lucrări de referință precum: Essai de sémantique a lui Michelle Breal (1897), Sintaxa logică a limbajului a lui Rudolf Carnap (1934), Tirania Cuvintelor a lui Alfred Korzybski (1938) sau The Meaning of Meaning a lui Charles Kay Ogden și Ivor Armstrong Richards (1923). Contribuția lui Ludwig Johann Wittgenstein privind rolul și valoarea limbajelor
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
socializarea sunt principalii factori care o generează. Enculturația (înțeleasa ca transmitere a culturii de la o generație la alta) are efecte limitative asupra cunoașterii, efecte impuse atât prin utilizarea unei limbi, cât și a unui anumit tip de limbaj, adică prin sintaxa și vocabularul propriu fiecărei limbi, aceasta condiționează modul de a judeca al oamenilor. Cercetările comparative interculturale au relevat modul în care anumite caracteristici lingvistice influențează procesul gândirii (de exemplu, în limba populației hopi nu exista cuvântul timp și nici sistemul
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
deosebește prima paradigmă de celelalte două tipuri constă în faptul că propozițiile acestora sunt construite prin subsumare. Paradigmele formale și conceptuale constituie cadre de referință de la care propozițiile explicative împrumută, fie elementele unui sistem conceptual (paradigme conceptuale), fie reguli de sintaxă (paradigme formale). Boudon consideră ca exemplu clasic de paradigmă formală, paradigma funcțională așa cum a fost formulată de Robert King Merton. Din contră, teoria valorizării diferențiate a profesiunilor, elaborată de Talcott Parsons, face parte din categoria paradigmelor conceptuale. METATEORIA reprezintă teoria
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
an. Precizia impune verificarea tuturor numerelor, a coerenței lor în text și tabele. Adjectivele și adverbele imprecise sau inutile (examinare atentă, adesea, mult...) trebuie suprimate. Claritatea este a doua virtute a unui articol științific. Ea implică cuvinte simple și o sintaxă simplă. Ea poate fi ameliorată prin așezarea în poziție forte - la început de frază, paragraf, titlu - a unor cuvinte cu potențial informativ important. Contrar uzajului literar este bine să punem o virgulă chiar înainte de „și”; această politică a fost adoptată
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
slabă comunicare? Ne pot oferi un prețios instrumentar de analiză a unităților generative (arhetipurile) care sprijină procesul de memorare colectivă atât antropologia, cât și teoria simbolului și studiul ceremonialului. Imaginarul are o "gramatică" proprie, care devine vizibilă pentru că, spre exemplu, "sintaxa" imaginarului este asigurată, datorită dimensiunii lor temporale, de modelele și de narațiunile exemplare din componența unor structuri mitologice (din credințele populare) sau religioase (din discursul clerical); sau pentru că bestiarele (figurile animaliere simbolice), codurile profesionale sau cele ritualice și structurile spațio-temporale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
bogată și variată, fapt care demonstrează preocuparea constantă pentru tema aleasă și, în consecință, importanța ei. Studiile tipologice, cele câteva monografii dedicate unui singur verb de percepție sau clasei verbelor de percepție în ansamblu, analizele contrastive, studiile de semantică și sintaxă, vizând anumite probleme litigioase din analiza acestor verbe, ne-au servit scopului propus și ne-au ajutat la orientarea cercetării. Totuși, cadrele de abordare din cercetările existente au fost aplicate cu precauție la analiza verbelor de percepție din limba română
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție. În bibliografie sunt numeroase lucrări care fac referire la această relație de sens dezvoltată de verbele de percepție (Rogers 1974, Alm-Arvius 1993, Ibarretxe-Antuñano 1999, Grezka 2009, Gisborne 2010 ș.a.). și se opresc asupra câtorva probleme: legătura dintre semantica și sintaxa verbelor de percepție; particularitatea verbelor de a exprima "sincretic" sensuri din mai multe domenii perceptuale; mecanismul asocierilor dintre sensurile "fizice" și sensuri mai abstracte; corelația strictă dintre anumite domenii conceptuale (există corespondențe "fixe" în acest sens - de exemplu, folosirea unui
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de percepție) sau dinspre un anumit domeniu de percepție către o altă zonă conceptuală. CAPITOLUL 4 STRUCTURA SINTACTICO-SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1.Introducere Interesul pentru clasa verbelor de percepție s-a manifestat și în direcția interfeței dintre semantică și sintaxă, a identificării aspectelor din sensul unităților lexicale care au relevanță în plan sintactic. În funcție de clasa lexicală căreia îi aparțin, verbele de percepție prezintă disponibilități combinatorii diferite. Referindu-se la verbele de percepție vizuală din limba franceză, Willems (1983: 147) precizează
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a unui eveniment (a urca scările) surprins în desfășurare. O opoziție semantică prin care se structurează câmpul verbelor de percepție este cea care distinge între percepția directă și percepția indirectă. Această distincție apare menționată constant în studiile despre semantica și sintaxa verbelor de percepție (Guasti 1993, Alm-Arvius 1993, Usoniene 2001, Enghels 2007 ș. a.). Usoniene (2001: 165) arată că, pentru cazurile în care se exprimă percepția unui eveniment, distincția direct-indirect a fost corelată cu selecția complementizatorului that în poziția obiectului direct (Frajzyngier
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în cazul percepțiilor de contact, stimulii care pot fi percepuți accesează, direct sau prin metonimie, trăsăturile [+Emisie de miros], [+Proprietate gustativă], [+Proprietate senzorială]85. 4. Tipare de construcție a verbelor de percepție nonintențională. Valențe semantico-sintactice Ideea interdependenței dintre semantică și sintaxă se regăsește în numeroase lucrări asupra verbelor de percepție (Labelle 1996, Rizzi 2003, Enghels 2007, Grezka 2009, Gisborne 2010 ș.a.). Cele mai multe studii sunt consacrate verbului de percepție vizuală a vedea sau, contrastiv, verbelor de percepție a vedea și a auzi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Buck, A Dictionary of Selected Synonyms in the Principal Indo-European Languages, Chicago&London, The University of Chicago Press, p. 1017-1084. Brinton 1988 = The development of English aspectual system: aspectualizers and postverbal particles, Cambridge, Cambridge University Press. Caragiu 1957 = Matilda Caragiu, Sintaxa gerunziului românesc, în Al. Graur, Jacques Byck (ed.), Studii de gramatică, II, p. 61-89. Carlson 1980 = Gregory N. Carlson, Reference to Kinds in English, New York, Garland Publishing, 1980 (document disponibil la adresa http://semanticsarchive.net/Archive/jk3NzRlY/). Cazacu 1950 = B. Cazacu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
time in generative semantics and in Montague's PTQ, Dordrecht, Reidel. Dupas 1997 = Chantal Dupas, Perception et langage. Étude linguistique du fonctionnement des verbesde perception auditive et visuelle en anglais et en français, Louvain/Paris, Peeters. Edelstein 1972 = Frieda Edelstein, Sintaxa gerunziului românesc, București, EAR. Enghels 2007 = Renata Enghels, Les modalités de perception visuelle et auditive. Différences conceptuelles et repercussions sémantico-syntaxiques en espagnol et en français, Belgium, Max Niemeyer Verlag (lucrarea este disponibilă și în format electronic la adresa http://hdl.handle
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Verbele psihologice, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București. Manoliu Manea 1969 = Maria Manoliu Manea, "Accusativus cum infinitivo dans les langues romanes (complétive ou relative?)", în Cahiers de linguistique théorique et apliquée, p. 125-136. Manoliu Manea 1977 = Maria Manoliu Manea, Elemente de sintaxă comparată romanică. Tipologie și istorie, București, Universitatea din București, p. 137-151, 226-229. Marsac 2006 = Fabrice Marsac, Les constructions infinitives regiés par un verbe de perception, teză de doctorat, Université Marc Bloch, Strasbourg 2 (lucrarea este disponibilă în format electronic la adresa
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
între limbile romanice (II). Contribuții socioculturale, București, Editura Științifică și Enciclopedică, p. 253-273. Ocheșanu 1961 = Rodica Ocheșanu, "Observații asupra propozițiilor interogative indirecte", în Al. Graur, Jacques Byck (ed.), Studii de Gramatică, III, p. 151-169. Pană Dindelegan 1974 = Gabriela Pană Dindelegan, Sintaxa transformațională a grupului verbal în limba română, București, Editura Academiei Române. Picoche 1986 = Jacqueline Picoche, Structures sémantiques du lexique français, Paris, Nathan. Popușoi 2002 = Carolina Popușoi, Structuri sintactice ale limbii române cu element predicativ suplimentar, București, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mai multe lucrări care dezvoltă această temă, separarea sensurilor diferă. Acest fenomen se poate explica - așa cum am sugerat anterior - prin limitele laxe ale categoriei percepției. 67 Autoarea introduce termenul clase semantactice, considerându-l relevant pentru ideea convergenței dintre semantică și sintaxă. 1 În DLR, tomul XIII, V-Veni, s.v. vedea. 69 Articolul de dicționar pentru verbul a vedea este foarte extins. Acesta cuprinde, pe de o parte, numeroase sensuri contextuale, provenite din reorganizări sintactice și, pe de altă parte, sensuri metaforice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cercetării moderne spre a defini rolul narativității în poezia modernă. Cadrul teoretic alătură domenii diverse: teorie literară, estetică, poetică, retorică, stilistică, psiholingvistică. Ele se dovedesc apte să releve punerea în mișcare a mecanismelor „care pot fi descrise adecvat doar de sintaxă în relația ei cu semantica și cu fenomenele de origine discursivă”. Pentru demonstrație, este selectat un corpus de texte care reflectă evoluția poeziei române moderne de la Ion Heliade-Rădulescu la Mircea Cărtărescu. În mod neașteptat, din aceste analize lipsește contribuția poetică
ZAFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
executabil și se activează odată cu lansarea în execuție, reducând însa rata de comprimare, tocmai datorită acestei secvențe incluse, care ocupă aproximativ 15kb. Utilizarea acestor programe nu trebuie cunoscută în prealabil; simpla specificare a numelui echivalează cu punerea la dispoziție a sintaxei fiecarei comenzi și a tuturor opțiunilor,unele oferând chiar un mediu pentru selectarea opțiunilor (ARC + PLUS, PKZIP MENU, ARJ MENU). 2.24 Viruși informatici și Antiviruși Un virus informatic este un program care se autocopie și care infecteaza un computer
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
destinată înțelegerii cum funcționează limbajul uman. Ea este și o activitate socială și politică destinată să rezolve probleme practice. Primele studii au fost de natură sociolingvistică și psiholingvistică, și au dus la începerea studiilor privind structura limbajului gestual, morfologia și sintaxa acestuia. Pentru primii cercetători a fost relativ ușor să demoleze două mituri legate de comunicarea manuală a surzilor. Acestea au fost: 1.-comunicarea manuală nu este altceva decât gest și mimică; și 2.-comunicarea manuală nu este nimic altceva decât
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
semne. A fost mult mai dificil să se descopere că organizarea semnului la nivele fonologice și morfologice era comparabilă cu cea stabilită pentru limbajele verbale, însă cu caracteristici distinctive unice pentru un limbaj cu modalitatea de exprimare vizual-gestuală. La nivelul sintaxei, adică cu referire la ordonarea semnelor în propoziții, limbajele gestuale au prezentat o schemă diferită de majoritatea limbajelor verbale. A fost relativ simplu să se arate că nu există o corespondență de unu-la-unu între semne și cuvinte, dar a fost
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
unui retroproiector i-ar permite acestuia să explice lecția, fără să stea cu spatele la clasă; Nu se dau informațiile vizuale (grafice, hărți), in același timp cu cele auditive; Mesajul oral trebuie mereu dublat de cel scris, pe tablă; Deoarece vocabularul și sintaxa sunt greu dezvoltate la acești copii, sunt necesare: repetarea cuvintelor, reformularea, simplificarea limbajului; Instrumentele de evaluare trebuie să fie cât mai asemănătoare de la o perioadă la alta; Se evaluează conținutul și nu abilitatea de comunicare. Srategii în examinarea psihologică si
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
astfel. Kinetograme - Gesturi care produc o mișcare a corpului sau o manifestare fizică. Imitații ale unor manifestări corporale anterioare. Limbajul semnelor - Sistem oficial de gesturi care este un adevărat limbaj, având exact ca limbajul articulat, un vocabular, o gramatică, o sintaxă și o structură liniară. Limbajul trupului - Numit științific comunicare nonverbală, limbajul trupului reprezintă totalitatea mesajelor pe care le transmitem fără a folosi limbajul articulat. 95 97 Manifestări de apropiere - Manifestări de limbaj al trupului care reduc distanța fizică și psihologică
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Colecția DICȚIONAR 28 Rodica NAGY este profesor la Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării de la Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava, îndrumător de doctorat. A publicat studii, articole și lucrări științifice în domeniile sale de cercetare, care integrează sintaxa limbii române, istoria limbii române literare (epoca modernă), analiza discursului. A mai colaborat cu Editura Institutul European în 2005, cînd a elaborat Sintaxa limbii române. Unități, raporturi și funcții sintactice. Rodica Nagy, Dicționar de analiză a discursului (c) 2015 Institutul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]