1,856 matches
-
sunt formate din aceeași rețea cu ochiuri mari și alungite, tapetate cu celule reticulo-endoteliale și macrofage. Sistemul sinusal, are pereții discontinui ,, în grilaj”, prin care sinusul comunică cu interstițiul. Sinusurile largi, conțin sânge venos, plasmocite, macrofage; sinusurile mici, conțin limfocite; sinusurile cu lumenul îngust, conțin plasmă. Pulpa albă - conține țesut limfoid dens cu ochiuri mici și cu structură în două moduri: o rețea în jurul ramificațiilor arteriale, care formează teci perivasculare limfoide timodependente; nodulii (foliculii) splenici (corpusculii Malpighi), sunt echivalenții foliculilor limfoizi
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
cu ochiuri mici și cu structură în două moduri: o rețea în jurul ramificațiilor arteriale, care formează teci perivasculare limfoide timodependente; nodulii (foliculii) splenici (corpusculii Malpighi), sunt echivalenții foliculilor limfoizi din ganglioni și sunt bursodependente. Dacă foliculii limfatici erau dispuși în sinusurile limfatice, foliculii splenici se găsesc în jurul unei ramificați arteriale (arteriole). Ca structură și evoluție, foliculii limfoizi ganglionari și splenici sunt asemănători la naștere, dar și țesuturile limfoide amigdaliene și intestinale au aceeași structură și se numesc - foliculi primari - cu aspect
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
inferioare aparține atriului drept. Este străbătuta în lung de sântul interventricular posterior, conținând ramură terminală a arterei coronare din dreapta și vena cordiș media. Extremitatea superioară al sântului interventricular posterior fuzionează cu sântul coronar, în a cărei jumătate stânga se află sinusul coronar, confluentul venelor proprii ale inimii. - Fetele pulmonare (Facies pulmonalis) la dreapta este formată de atriul și urechiușa dreapta, iar la stanga de ventriculul și urechiușa stânga, la care se adaugă și atriul stâng pe o mică porțiune. Fetele pulmonare vin
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
sau auricule (Auricula atrii), net delimitate la suprafață de atrii, cu origine embriologica diferită de restul atriilor. La nivelul atriului drept, se evidențiază sântul terminal (Sulcus terminalis cordiș), care separă compartimentul de vărsare a venelor cave, așa- numita porțiune sinusală (Sinus venarum cavarum) de restul atriului. CAVITĂȚILE INIMII Inima este formată din patru compartimente. Cele de primire a sângelui se numesc atrii (Atrium cordiș), iar cele din care pleacă sângele spre corp, respectiv spre plămân se numesc ventricule (Ventriculus cordiș), separate
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
ventricule (Ventriculus cordiș), separate unele de altele prin septul atrioventricular (Septum atrioventriculare). - Atriul drept (Atrium dextrum), de forma cuboidă, este alcătuit din două părți distincte: una posterioara, boltita și cu pereți netezi, în care se varsă cele două vene cave (Sinus venarum cavarum) și alta ce corespunde atriului primitiv, delimitata de primă printr-un șanț la suprafață (Sulcus terminalis) și o creasta spre interior (Crista terminalis), fiind străbătuta de mușchi în formă de pieptene (mm. pectinati) dirijați de la creasta terminală spre
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
inferioris) mărginit lateral de un vestigiu embrionar numit „valvula Eustachio” (Valvula venae cavae inferioris). Între deschiderile celor două vene cave se desenează o proeminenta sub forma unei cute, „tuberculul Lower” (Tuberculum intervenosum). - Alături de partea infero-posterioară a septului interatrial se deschide sinusul coronar, printr-un orificiu cu diametrul de 8 mm, străjuit la dreapta de o relicva embrionara, „valvula Thebesius” (Valvula sinus coronarii). Septul interatrial are o depresiune ovala (Fossa ovalis), cu o bordura semicirculara (Limbus fossae ovalis). În vecinătatea septului interatrial
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
se desenează o proeminenta sub forma unei cute, „tuberculul Lower” (Tuberculum intervenosum). - Alături de partea infero-posterioară a septului interatrial se deschide sinusul coronar, printr-un orificiu cu diametrul de 8 mm, străjuit la dreapta de o relicva embrionara, „valvula Thebesius” (Valvula sinus coronarii). Septul interatrial are o depresiune ovala (Fossa ovalis), cu o bordura semicirculara (Limbus fossae ovalis). În vecinătatea septului interatrial se remarcă o serie de orificii mici (Foramina venarum minimarum) prin care se varsă în atriul drept sângele colectat de
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
Vâlvă aortae), asemănător celui descris la ventriculul drept, compus tot din trei valvule semilunare (Valvula semilunaria posterior, dextră și sinistra) la fel construite că cele aparținând trunchiului pulmonar. Deasupra lor, pe aorta ascendentă apar trei dilatații în formă de cuiburi („sinusurile Valsalva”) [2]. STRUCTURA INIMII - Structura peretelui cardiac. Inima este formată dintr-un strat muscular gros cu o structură complexă (miocardul), învelit la exterior de epicard și tapetata pe dinăuntru de o membrana subțire (endocardul). - Miocardul (Myocardium). Reprezintă structura principala a
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
cu centrii subordonați; transmite excitația prin toată masă miocardului atrial. - Nodulul atrioventricular (Noduli atrio-ventricularis), mai mic decât primul (5 mm lungime, 2-3 mm grosime) se găsește în porțiunea postero-inferioară a septului interatrial, înaintea orificiului de vărsare în atriul drept al sinusului coronar. - Inferior se continuă cu fasciculul atrioventricular (Fasciculus atrioventricularis), lung de 5 mm și lat de 2-4 mm, al cărui trunchi comun (Truncus fasciculi atrioventricularis) străbate triunghiul fibros drept, coboară pe partea membranoasa a septului interventricular, unde încalecă prin cele
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
de două artere coronare, ce se desprind din aorta ascendentă, în apropierea locului sau de emergentă din ventriculul stâng, preluând circa 10 % din volumul de sânge expulzat cu ocazia unei sistole ventriculare. - Arteră coronara dreapta (A. coronaria dextră) pornește din sinusul drept al rădăcinei și valvei aortice, coboară în sântul coronar în vecinătatea urechiușei dreapte, ocolește baza ventriculului drept, ajungând apoi în sântul interventricular posterior, unde se continuă că ramură interventriculară posterioara (Ramus interventricularis posterior). Iriga atriul drept, partea inferioară a
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
Râmi nodi sinuatrialis et atrioventricularis), trunchiul comun al fasciculului His, ventriculul drept, 1/3 posterioara a septului interventricular, zona paraseptală a ventriculului stâng și mușchiul papilar posterior al valvei bicuspidale. - Arteră coronara stânga (A. coronaria sinistra) își are originea din sinusul stâng al valvei și rădăcinii aortei, se situează între trunchiul pulmonar și urechiușa stânga și după un scurt traiect se divide în două ramuri. Ramură interventriculară anterioară (Ramus interventricularis anterior) coboară în sântul omonim până la incisura apicis cordiș, unde virează
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
constituind cea mai importantă zona de anastomoza intercoronară. Cea mai variabilă și precară zona de anastomoza corespunde teritoriului limitrof sântului interventricular posterior. Venele inimii (Vv. cordiș). Cea mai mare parte (circa 60%) a sângelui venos al inimii este colectată de sinusul coronar (Sinus coronarius) așezat pe fata diafragmatica a cordului, în partea stângă a sântului coronar. Acest confluent venos de forma cilindrica, în pâlnie sau de „pișcot”, cu dimensiuni variabile (3-5 cm lungime, 0,5-1,5 cm diametru), se consideră de la
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
mai importantă zona de anastomoza intercoronară. Cea mai variabilă și precară zona de anastomoza corespunde teritoriului limitrof sântului interventricular posterior. Venele inimii (Vv. cordiș). Cea mai mare parte (circa 60%) a sângelui venos al inimii este colectată de sinusul coronar (Sinus coronarius) așezat pe fata diafragmatica a cordului, în partea stângă a sântului coronar. Acest confluent venos de forma cilindrica, în pâlnie sau de „pișcot”, cu dimensiuni variabile (3-5 cm lungime, 0,5-1,5 cm diametru), se consideră de la unghiul de
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
forma cilindrica, în pâlnie sau de „pișcot”, cu dimensiuni variabile (3-5 cm lungime, 0,5-1,5 cm diametru), se consideră de la unghiul de convergență cu „vena Marshall” (vezi mai jos) până la locul de vărsare în atriul drept. 2/3 din sinusul coronar sunt acoperite de miocardul atrial, care în jurul orificiului de vărsare în atriul drept configurează un dispozitiv în formă de lat, cu rol în obturarea orificiului sinusal în timpul sistolei atriale. - Sinusul coronar primește următoarele afluențe: - V. cordiș magna, care venind
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
locul de vărsare în atriul drept. 2/3 din sinusul coronar sunt acoperite de miocardul atrial, care în jurul orificiului de vărsare în atriul drept configurează un dispozitiv în formă de lat, cu rol în obturarea orificiului sinusal în timpul sistolei atriale. - Sinusul coronar primește următoarele afluențe: - V. cordiș magna, care venind din zona apicala a cordului urca în sântul interventricular anterior, ocolește baza urechiușei ștăngi în sântul coronar, pătrunzând în extremitatea stânga a sinusului. La locul de confluenta cu acestă se intercalează
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
rol în obturarea orificiului sinusal în timpul sistolei atriale. - Sinusul coronar primește următoarele afluențe: - V. cordiș magna, care venind din zona apicala a cordului urca în sântul interventricular anterior, ocolește baza urechiușei ștăngi în sântul coronar, pătrunzând în extremitatea stânga a sinusului. La locul de confluenta cu acestă se intercalează o formațiune membranoasa („valvula Vieussens”) a cărei funcție nu a fost încă precizată. - V. posterior ventriculi siniștri adună sângele din zona posterioara a ventriculului stâng, vărsându-se în sinusul coronar direct, sau
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
extremitatea stânga a sinusului. La locul de confluenta cu acestă se intercalează o formațiune membranoasa („valvula Vieussens”) a cărei funcție nu a fost încă precizată. - V. posterior ventriculi siniștri adună sângele din zona posterioara a ventriculului stâng, vărsându-se în sinusul coronar direct, sau (mai rar) prin intermediul venei cordiș magna. - Vv. cordiș media urmează direcția sântului interventricular posterior, fuzionând cu capătul terminal al sinusului coronar în apropierea orificiului de deschidere în atriul drept. - Vv. cordiș parva slab dezvoltată, virează în sântul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
încă precizată. - V. posterior ventriculi siniștri adună sângele din zona posterioara a ventriculului stâng, vărsându-se în sinusul coronar direct, sau (mai rar) prin intermediul venei cordiș magna. - Vv. cordiș media urmează direcția sântului interventricular posterior, fuzionând cu capătul terminal al sinusului coronar în apropierea orificiului de deschidere în atriul drept. - Vv. cordiș parva slab dezvoltată, virează în sântul coronar de la dreapta spre stânga, fuzionând tot cu extremitatea terminală (dreapta) a sinusului coronar. - V.obliqua atrii siniștri („vena Marshall”) descinde oblic pe
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
urmează direcția sântului interventricular posterior, fuzionând cu capătul terminal al sinusului coronar în apropierea orificiului de deschidere în atriul drept. - Vv. cordiș parva slab dezvoltată, virează în sântul coronar de la dreapta spre stânga, fuzionând tot cu extremitatea terminală (dreapta) a sinusului coronar. - V.obliqua atrii siniștri („vena Marshall”) descinde oblic pe peretele posterior al atriului stâng, implantându-se în unghi ascuțit în porțiunea incipientă a sinusului coronar. - Restul sângelui venos (circa 40%) este drenat direct în cavitățile inimii, prin: vv. cordiș
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
virează în sântul coronar de la dreapta spre stânga, fuzionând tot cu extremitatea terminală (dreapta) a sinusului coronar. - V.obliqua atrii siniștri („vena Marshall”) descinde oblic pe peretele posterior al atriului stâng, implantându-se în unghi ascuțit în porțiunea incipientă a sinusului coronar. - Restul sângelui venos (circa 40%) este drenat direct în cavitățile inimii, prin: vv. cordiș anteriores (3-4 vene plasate pe fata anterioară a ventriculului drept, ce se deschid în atriul drept) și vv. cordiș minimae (numeroase, prevăzute cu orificii de
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
superioară, iar de aici deviază spre venele pulmonare din stânga. - Între reflexia pe vena cava inferioară și venele pulmonare drepte (pe de o parte) și cea pe venele pulmonare ștăngi (pe de altă parte) ia naștere un fund de sac denumit sinus obliquus pericardii (sinusul Haller). - Mai sus de acesta, între trunchiul pulmonar și aorta ascendentă (pe de o parte), atriul stâng, venele pulmonare și vena cava inferioară (pe de altă parte) se naște un coridor îngust denumit sinus transversus pericardii (sinusul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
aici deviază spre venele pulmonare din stânga. - Între reflexia pe vena cava inferioară și venele pulmonare drepte (pe de o parte) și cea pe venele pulmonare ștăngi (pe de altă parte) ia naștere un fund de sac denumit sinus obliquus pericardii (sinusul Haller). - Mai sus de acesta, între trunchiul pulmonar și aorta ascendentă (pe de o parte), atriul stâng, venele pulmonare și vena cava inferioară (pe de altă parte) se naște un coridor îngust denumit sinus transversus pericardii (sinusul Theile), în care
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
de sac denumit sinus obliquus pericardii (sinusul Haller). - Mai sus de acesta, între trunchiul pulmonar și aorta ascendentă (pe de o parte), atriul stâng, venele pulmonare și vena cava inferioară (pe de altă parte) se naște un coridor îngust denumit sinus transversus pericardii (sinusul Theile), în care se poate pătrunde cu degetul arătător introdus dinspre cavitatea pericardului înapoiă aortei și trunchiului pulmonar. Vasele și nervii pericardului - Arterele. Pericardul fibros primește ramuri din a. pericardo-phrenica (ramură a arterei toracice interne), ăă. phrenicae
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
sinus obliquus pericardii (sinusul Haller). - Mai sus de acesta, între trunchiul pulmonar și aorta ascendentă (pe de o parte), atriul stâng, venele pulmonare și vena cava inferioară (pe de altă parte) se naște un coridor îngust denumit sinus transversus pericardii (sinusul Theile), în care se poate pătrunde cu degetul arătător introdus dinspre cavitatea pericardului înapoiă aortei și trunchiului pulmonar. Vasele și nervii pericardului - Arterele. Pericardul fibros primește ramuri din a. pericardo-phrenica (ramură a arterei toracice interne), ăă. phrenicae superiores, rr. esophagei
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
3.4). Prin dezvoltare în serie Fourier, curentul dreptunghiular absorbit de la rețea, iA, se poate descompune într-o undă fundamentală, i1A, Fig.3.18b și în armonici. Datorită simetriei în raport cu trecerea prin zero, dezvoltarea în serie conține numai termeni în sinus și pentru determinarea curentului absorbit de la rețea se folosește relația (3.5). Amplitudinea armonicii de rangul k, având în vedere simetria curentului, se calculează cu ajutorul relației: (3.8) Unda fundamentală a curentului absorbit are valoarea de vârf: (3.9) Defazajul
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]