3,963 matches
-
toate legăturile acestea sunt scutite de primejdii, Întrucât se dovedesc strict niște relații de prietenie, nu iubiri pasionale. Pentru că, o spune cel mai bine tot Barbey, În cartea despre Brummell, „iubirile care se Încheie devenind prietenie sunt mai himerice decât sirenele. E ca o frumoasă lovitură de bardă dată de un poet iluziilor unor suflete generoase și pătimașe. Câtă vreme un bărbat și o femeie sunt amanți, ei nu pot fi prieteni; când nu mai sunt amanți, nu le rămâne nimic
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
libertin. În vreme ce Richelieu Îi imita cam prea mult pe acei cuceritori tătari care-și făceau pat din femei Încolăcite, Brummell n-a avut niciodată asemenea prăzi și trofee ale triumfului. Vanitatea nu i se Îmbiba niciodată cu un sânge arzător. Sirenele, fiicele mării, cu vocea lor ispititoare, erau acoperite cu solzi de nepătruns, cu atât mai fermecătoare, ehei!, cu cât erau mai periculoase. Dar vanitatea lui nu pierdu nimic; dimpotrivă. Nu l-a lovit niciodată vreo altă pasiune care s-o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În poezii. The Star Child (din The Happy Prince and Other Tales) conține o parabolă a narcisismului văzut ca rea Întrebuințare a frumuseții, iar The Fisherman and His Soul, din același volum, abordează motivul sufletului vândut din dragoste pentru o sirenă. În final, personajul e trădat de „sufletul răzbunător”. Poezii precum The Garden of Eros, The Burden of Ithys, Athanasia, Charmides, Panthea sau Désespoir sunt trepte dintr-o lungă demonstrație a ideii că frumusețea este Întotdeauna, În opera de artă, o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sosirea președintelui și primirea de către autoritățile locale proeminente; b) deplasarea de la locul sosirii către prima destinație: rolul mulțimilor strânse pe străzi - mărturie a adeziunii, simpatiei și identității politice, dar, uneori, și a nemulțumirii, contestației, conflictului; rolul elementelor sonore (clopote, muzică, sirene) și al celor vizuale (Împodobirea străzilor și a caselor) - marcă a momentului unic, a rupturii față de existența cotidiană; c) onorurile civile și militare: salutul autorităților locale, garda militară care dă onorul, gesturi cu Încărcătură simbolică - buchete de flori oferite de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
yeux " par " lacrimile " (" leș larmes "), " leș ramures d'un voyage " par " itinerariul unei călătorii " (" l'itinéraire d'un voyage "), " au midi de la nuit " par " la miezul nopții " (" à minuit "), ou bien une personnification comme " le băteau jette son cri " par " sirenă vaporului sună " (" la sirène du navire retentit "), a-t-on vraiment traduit ? Le sens est là, sans doute, mais qu'a-t-on fait de la poéticité du texte de départ ? Traduire la littérature ne se résume donc pas à une simple équivalence sémantique, à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poetic al momentului. Sunt sesizabile răzlețe accente argheziene, ecouri ale sonorităților din poemele „parnasiene” ale lui Ion Barbu. Preponderentă e peisagistica menită să preia discret rezonanțele emoției. Recuzita urban-modernă, care va fi masiv manipulată în următorul volum (ziare, fumuri, furnale, sirene, blocuri), se ivește și în Geode. Pâinea pădurii pare rezultatul unui efort mimetic - izbutit - de raliere la viziunea dinamitardă și maniera generației de poeți pe cale de afirmare la mijlocul deceniului al cincilea (C. Tonegaru, Geo Dumitrescu, I. Caraion ș.a.). În unele
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
dintre elementele romantice și cele realiste. Eroii, trasați în tușe avântate, aspiră spre perfecțiune, au de multe ori calități excepționale. Cu unele accente de melodramă, Mărul licitează dualitatea bine-rău, sprijinindu-se pe un simbol ostentativ didacticist. Piesa în trei acte Sirena (1910) își propune dezvoltarea unei teme cu implicații sociale, în care timide introspecții psihologice atestă influențe din Ibsen. În același an, 1910, i se reprezintă, tot fără ecou, Jurământul. B. se impune în lumea teatrului abia cu următorul „act dramatic
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
în acțiune. Satira Las’pe mine și comedia de moravuri Bursierul societății au rămas în manuscris și nereprezentate. SCRIERI: Visuri de noroc, București, 1903; Ramuri, Budapesta,1906; Poezii, București, 1907; Impresii de teatru din Ardeal, Arad, 1908; Nuvele, București, 1909; Sirena. Jurământul, Beiuș, 1912; Nuvele, București, 1914; Se face ziuă, București, 1914; Ca mâini va bate ceasul!, București, 1915; Trandafirii roșii, București, 1915; Furtuna. Cu toții una. Poemul Unirei, Sibiu, 1922; Poezii, București, 1924; Domnul de rouă, București, 1938; Scrieri, îngr. Cornel
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
sapiențial al Divanului e susținut de vasta cultură a autorului. Se fac astfel asociații cu miturile grecești și legendele biblice, „Labirintul Critului” și Grădinile Semiramidei sunt invocate alături de Sodoma și Ierusalimul ceresc. Pitoresc în invenții de vocabular e și mitul Sirenelor, invocat în chip de parabolă. Receptarea fondului de idei e înlesnită de numeroasele fragmente rimate și ritmate. Aceste încercări de proză poetică, precum și alte particularități de topică și stil, mulțimea sentențiilor sunt exerciții preliminare pentru scrierea viitorului roman. Divanul oferă
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
promoroacă... Cu mulți ani mai târziu, aveau să se revadă la Paris și să-și declare că cele câteva ore matinale le erau mai scumpe decât toate iubirile sublime din viața lor. Da, dimineața aceea cenușie, mată, chemările înăbușite ale sirenelor și prezența lor complice în inima urgiei ucigașe a Istoriei... Deci, despre braseria aceea de la gară vorbea Pașka... Clopoțelul m-a scos din încurcătură. Ascultătorii mei și-au stins țigara și au năvălit în clasă. Iar eu, perplex, îmi spuneam
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
umbre tu dai liniștea uitării Și răsai ca un luceafăr pe cutremurele mării, Verși lumina ta cea dulce-n visu-mi [și-n] singurătate-mi, Dând viața valurilor furtunoasei mele patemi. Dulce-i trupul alb ca spuma, dulce-i glasul de sirenă, M-ai înnebunit cu totul și visez veghind, Irenă. De pe crucile plecate se aude glasul cobii Și grămezi-grămezi pe uliți tremur sclavele și robii. * Și în trei bucăți acuma stema țării este spartă, Răsăritul și Apusul s-au unit ca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vis de jele, Mai bine, stinge, Doamne, viața ginții mele, Decât o soarte aspră din chin în chin s-o poarte, Mai bine-atingă-i fruntea suflarea mării moarte! [ANDREI MUREȘANU (C)] 2283 [PERSOANELE MUREȘANU UNDELE REGELE SOMN DELFINUL VISURILE ONDINA VÎNTUL SIRENA IZVORUL CHIPUL CĂLUGĂRUL] [SCENA I] (Mureșanu singur într-o pădure. Pe o muchie de deal o biserică veche c-un turn piatră. Noapte, lună. Orologiul bisericei bate miezul nopții ) M[UREȘANU] În turnul vechi de piatră cu inima de-aramă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
credincios, cu iubire, Un mire. Voioasă Urmare-aș privirea-ți frumoasă, Ți-aș da sânul alb de zăpadă Ca pradă. DELFIN Ondină, Tu dulce copilă, o, vină, Nu vezi că Delfinul tău moare În mare. ONDINA Vedea-vom! Să cânte Sirena ruga-vom De nu vei iubi-o - - îmi fură O gură! Tu dalbă Cu piepții de marmură albă O, dă-mi a ta gură - privirea Zâmbirea Pe mândra Sirenă ruga-vom Să cânte. De-i ști să reziști la {EminescuOpVIII
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că Delfinul tău moare În mare. ONDINA Vedea-vom! Să cânte Sirena ruga-vom De nu vei iubi-o - - îmi fură O gură! Tu dalbă Cu piepții de marmură albă O, dă-mi a ta gură - privirea Zâmbirea Pe mândra Sirenă ruga-vom Să cânte. De-i ști să reziști la {EminescuOpVIII 282} Atunce O undă în brațe-ți m-arunce, Că știu a iubi eu prea bine, Delfine. Ascultă! De vreme-ndelungată și multă În sufletul meu eu te-am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
glas. Spune-ne cântecul ce-n nopți lunatece Adese-l cânți Când luna tremură pin ceți apatece, Pin codrii sfinți. Vin iubite! Cungiura-voi Cu-al meu braț al tău grumaz Și lipi-voi a mea față De-arzătorul tău obraz. SIRENA Vin iubite, căci zăpada Dulce-a sânului păstrez! Ah! tot visu-mi, ah! tot dorul E ferice să te vezi. Vin iubite, ah, te cheamă Al meu suflet îndrăgit, Nici visezi cât poți în lume Tu să fii de fericit. A
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
poame tot de-acolo, toamna câte vrun vânat, Iară iarna chiar nimica, nefiind nimic de dat. BOMILKAR Eu n-am fost încă în stare să rămân prudent ca tine, PSAMIS Deci femeile te costă mult? BOMILKAR Aproape totul. PSAMIS Mâncăcioasele sirene din Cartago, cred și eu, Însă Lais e la altă înălțime, scumpul meu. BOMILKAR O zorești cu stăruință? PSAMIS Cât se poate. Însă cred Că lipsindu-i favoritul, numai eu o să-i succed; Și fiindcă el voiește chiar de astăzi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
suflet nemuritori, atunci vei ști cuprinsul acestei epistole înainte de a-ți sosi. De n-ai fi presimțit-o aceasta, atunci crede că am fost numai o machină orologică care a cântat urechei d-tale ascultînde o mulțime de cântece de sirene... peana a plesnit... lanțul s-a finit și acuma nu mai esistă nimica din acela ce a fost odinioară amicul d-tale, Caldero Victima deplorabilă a ateismului rece și a mizantropiei lui Caldero ședea încă în una și aceeași puzețiune
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
adevărată „cură de dezinto- xicare”, cum zice Ernst Jünger (27, p. 404). Eroul îi leagă de corabie pe marinarii narcotizați cu planta lotus, așa cum s-a legat pe sine de catarg ca să reziste unei alte beții, cea provocată de cântecul Sirenelor (142, pp. 179-185, cap. „Sirene”). Pe de altă parte, Herodot spune că „din acest fruct lotofagii fac și vin”, adică o băutură psihotropă (Istorii, IV, 177). Pentru identificarea fructului de lotus, cu calitățile sale narcotice și psihotrope, vezi studiul publicat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cum zice Ernst Jünger (27, p. 404). Eroul îi leagă de corabie pe marinarii narcotizați cu planta lotus, așa cum s-a legat pe sine de catarg ca să reziste unei alte beții, cea provocată de cântecul Sirenelor (142, pp. 179-185, cap. „Sirene”). Pe de altă parte, Herodot spune că „din acest fruct lotofagii fac și vin”, adică o băutură psihotropă (Istorii, IV, 177). Pentru identificarea fructului de lotus, cu calitățile sale narcotice și psihotrope, vezi studiul publicat de Suzanne Amigues (251). într-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în nimic și pentru cari principiile politice n-au fost decât pretexte de-a parveni și de-a se îmbogăți. [9 decembrie 1882] ["ÎN SFÎRȘIT SENATUL... În sfârșit Senatul a scuturat amorțeala în care zăcea de atâția ani sub influența sirenei Brătianu. Un curent galvanic a străbătut membrele îmbătrînite ale acestui corp și, pentru prima oară, ne-a fost dat să-l vedem răspunzând cu demnitate și bărbăție la presiunile cutezătoare ale puterii centrale. Oricât s-ar masca faptul de cei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deși nu o spusese nimănui, crezuse mereu că Xentya ar putea fi mama unui înger. Mâinile fetei se mișcau din ce în ce mai îndrăzneț: ciupeau, mângâiau, zgâriau, explorau. Unghia degetului mic al Xentyei tocmai cobora apăsat pe șira spinării când Stin auzi zgomotul sirenei și sufletul său se închirci, chinuit de o presimțire grea. ― Jeremiah, șopti Stin și, strîngîndu-și în fugă puținele veșminte, se năpusti spre poarta mare. Dincolo de gard, doi călugări-ostași îl țineau cu greutate pe Jeremiah. Bondocul se zbătea și țipa cuvinte
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
e destul de brutală. Vreau să spun că nu obișnuiește să ne prevină sau să ne ceară voie. Demult, pe vremea când ne-a găsit pe Z, ne-a spus că nu poate risca proceduri mai delicate de contact. Pentru mine sirena unei barje de minereu de pe Laesia... - Iar pe mine mă face să percep mediul înconjurător de parcă aș fi în spațiul gol, completă Heyyn Tars. - Ciudată mai e și femeia asta, bombăni Bella. Quinții se priviră fără vorbe. Discutaseră îndelung ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vrem noi să întreprindem. Dar nu e asta oare, prieteni, esența problemelor noastre? Șovăiala asta pe care o înregistrăm... În momentul acela, întreaga navă se cutremură, iar luminile începură să clipească intermitent. De undeva, de foarte aproape, se auzi o sirenă. - Ce-a fost asta? strigă Durdrin spre Barna, care ridică neajutorat din umeri, făcîndu-i imediat semn să meargă spre punte. Durdrin se năpusti repede pe ușa de unde venise și pătrunse pe puntea de comandă, unde trei soldați se luptau să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
austral pe care o aveau asupra lor, ceea ce nu ar fi fost simplu, indiferent de circumstanțe. - Nu avem decât o singură soluție, murmură Durdrin, făcând să se lase liniștea pe puntea de comandă. Se auzea doar țiuitul vag al unei sirene și respirația greoaie a lui Șestov. - Avem posibilitatea sî-i distrugem? E esențial să nu poată să se întoarcă și să ne identifice... Vorbele lui Durdrin fuseseră aruncate către toți ceilalți, fiindcă nu dorise să responsabilizeze pe nimeni în mod particular
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pot fi atribuite unui anumit personaj ficțional 404. Încă o dată modul reflector pare să se fi suprapus naratorului, căruia i-au fost atribuite majoritatea segmentelor extrapersonale ale lui Fischer-Seidel. În acest fel are loc aici și reflectorizarea personajului-narator. Preludiul episodului Sirenele din Ulise poate fi privit ca un produs al personajului-narator reflectorizat. Acest prolog este compus ca o fugă conținînd cele mai importante motive, gesturi, sunete și expresii ale capitolului. Geneza acestui preludiu poate fi văzută în felul următor: după ce naratorul-autor
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]