1,987 matches
-
reprezintă sistematizarea și actualizarea cu un anumit statut a unor valori avute în vedere. Desigur nuanțările în legătură cu accepțiunile acestui cuvînt sînt numeroase, dar două aspecte rămîn esențiale: 1) conținutul care dă forma unor idei corelate și 2) interpretarea cu caracter social-politic prin care se alcătuiește acest ansamblu și prin care se selectează ideile. Din perspectivă lingvistică, ideologia este relevantă din punctul de vedere al temei de bază pe care se construiește textul și discursul, în funcție de care sînt selectate și combinate elementele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ce au urmat scrierii lui Morus, pe fondul optimismului și al încrederii în perfectibilitatea organizării societății umane, s-au imaginat și s-au elaborat numeroase alte proiecte utopice. Scrieri paradigmatice rămîn însă Republica lui Platon, văzută drept model al utopiei social-politice, și Utopia lui Th. Morus, model al utopiei literare moderne în varianta socială, la care se adaugă Noua Atlantidă, a lui Francis Bacon, paradigmă a utopiei literare în varianta științifică. Scepticismul ce caracterizează principalele curente de gîndire ale secolului al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ni se pare a fi divizarea cehoslovacă din 1993, care a separat cele două ansambluri ale clivajelor diferite, până atunci suprapuse sau cumulate. E posibil să spunem că această divizare și reconstituirea celor două ansambluri, nu numai național, dar și social-politic mai omogene, permite regăsirea clivajelor preexistente la crearea statului comun cehoslovac, clivaje integrate timp de șaptezeci și cinci de ani într-o entitate unde au coexistat și s-au structurat unele cu sau împotriva altora. Cehoslovacia, fie că este vorba de Prima
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mamei tuturor“ <footnote Petru Maior, Reflecsii asupra răspunsului dumisale rețensentului din Viena la Animadversiile asupra Rețensiei Istoriei pentru începutul românilor în Dachia, în Idem, Scrieri, II, București, 1976, p.241-242. footnote> . Depășind nivelul deșteptării mîndriei naționale, Școala Ardeleană reclama drepturi social-politice pentru românii ardeleni, uniți și neuniți, în numele egalității de la Dumnezeu a oamenilor, indiferent de apartenența la o anumită nație. De aceste drepturi depindea și accesul lor la cultură, condiție a desăvîrșirii umane. Caracterul național și umanist-iluminist al acestei mișcări
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
putemu a avea uă singură gazetă românească și uă singură carte românească“ (5, 281). Abuzurile administrației rusești în Basarabia se datoresc, cel puțin parțial, lipsei de reacție a boierimii locale, încercării de adapatare a acesteia, după posibilități, la noile condiții social-politice. Se mai adaugă un fapt deloc de neglijat: noua provincie a fost invadată de o lume alcătuită din apartenenți la toate popoarele componente ale Imperiului Rus, dornici să probeze administrației țariste loialitatea și patriotismul, impunînd un model de comportare pe
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de verticalitatea poziției sale, că nu este dispus să facă vreo abatere de la linia trasată. Implicarea lui Goga în publicistică era motivată de temperamentul său și de fermitatea cu care își susținea crezul, dar și de prezența sa în viața social-politică a țării. Nu multă vreme după stabilirea la București a devenit o personalitate foarte cunoscută, participînd la toate acțiunile care priveau viața românilor ardeleni. E de menționat rolul pe care l-a avut Goga în coordonarea activităților Ligii pentru unitatea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
tradiționaliste"', este reprezentată de mișcarea de la Semănătorul (1901-1910), Viața romanească (1906-), ca și de la Gîndirea (1921-1944), - reviste conduse de N. lorga, C. Stere, Nichifor Crainic și alții. Tot de factură "sociologică" această direcție critică asociază opera literară nu f enomenuhii social-politic propriu-zis și structurii economice, precum face prima direcție critica menționată, ci fenomenului etnic. Atît în veacul trecut cît și în veacul nostru este caracteristică deci pentru cultura română această continuitate, în forme istorice si literare diferite, a opoziției dintre critica
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
fenomen, al hybris-ului colectiv, ca și un Hitler, de exemplu, ca un caz singular și toți cei care, de aproape sau de departe, i-au semănat. Hybris-ul, cred eu, poate fi constatat și În alte zone decât cele social-politice, În creația artistică, de exemplu, poate și În știință. Oameni de excepție, care „Înnebunesc” de bucuria aceea specială a unei autocontemplări frenetice, pulsiune care, cred eu, poate fi diametral opusă unei depresii prelungite, care duce inevitabil la sinucidere. Două stări
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cercetare a teoriilor elaborate de poet ce a fost în ultima vreme aproape sufocată de o veritabilă avalanșă de scrieri de tot felul, care se întrec în a ataca, în numele unor "principii mai înalte" (?), creația eminesciană, cu precădere pe cea social-politică și istorică. Dl Theodor Codreanu este, de altfel, la fel de întristat ca și noi de acest fapt, pe care-l semnalează atât în Argument, cât și, în câteva rânduri, pe parcursul lucrării. D-sa începe prin a susține cu argumente serioase că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a minilabirint". Câteodată, totuși, autorul sare dincolo de adevăr: "Filosofii ar fi trebuit să nu caute cauza mișcării, ci ceea ce i se opune". Dar au făcut-o presocraticii prin existentul absolut! Fragmentele din finalul volumului, aduse la zi, cu unele frământări social-politice, deși interesante, scad în intensitate și concentrare ideatică, apropiindu-se vădit de stilul jurnalistic. În orice caz, nu știrbesc prea mult din valoarea veritabilă a cărții. Diamantul maximei taie și nu mai acceptă inversul metodei. Fragmentele lui Lamparia, de Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
epic, simbolic și spiritual al romanelor d-lui Mihail Diaconescu nu sunt atestate documentar. Sunt însă ușor de imaginat ca posibile și necesare în procesualitatea evenimentelor istorice, care evenimente se generează prin autenticitatea atitudinilor și a conflictelor exprimate în spectrul social-politic al epocilor. Fenomenologia conflictuală și dialectică narativă trasează cu exactitate principalele momente istorice, zonele liniștite de acumulare, dar și gurile vulcanice fierbinți, care marchează plenar existenta unui popor în istoria universală. Cred că ne lipsesc punctul arhimedic, siguranța, altitudinea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
labirintică este echivalentă cu suferința eului personal în raport cu nedescifratele căi torsionate ale vieții: Piedicile și eșecurile au menirea fericită de a ne aminti că nu suntem singuri și pe un drum drept." Semnificațiile imaginii labirintice alcătuiesc o mitologie personală: labirintul social-politic: În labirint, oamenii sunt orbi și când li se dă "lumină"". Rătăcire, inutilitate, pierdere a identității ("simplu număr în labirint"), adulmecare primejdioasă a indivizilor între ei: În labirint, românii au devenit un popor de urmăritori". Salvarea vine prin retragerea din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înnobileze "marginea" și să provoace "centrul". Avem aici însemnările acestuia din perioada 1970-1975, când a funcționat ca profesor în localitățile vasluiene Orgoești, Dodești și Huși, ca etape ale unei existențe învolburate și ale unei căutări (dramatice) de Sine în plan social-politic, erotic-familial, cărturăresc-creativ. Câteva personaje faste au jalonat acest drum anevoios spre lumină și adevăr, pentru o cât mai eficientă întemeiere de sine: Sandu Tzigara-Samurcaș (modelul pentru Lamparia), Ion Alex. Angheluș, dar, cu deosebire, Lina Ionică, sufletul său pereche, soția și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
diminuează cu nimic intensitatea și semnificațiile. Tăcerea pudică a naratorului (implicat) o înnobilează, iar comentariile sobre, lipsite de patetism, o fac mai viabilă, deși e de presupus că îngrijitorul ediției a avut un rol în această privință (Lina Codreanu). Planul social-politic îl deprimă și luciditatea, prezentă chiar în linia melodică a unei mari iubiri ("o iubire e un cântec"), îl însoțește durabil în confruntarea cu iraționalitatea unui sistem aberant. Firea sa de "nemulțumit singuratic" îl conduce spre o judecată severă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
complexe, o atitudine verticală în lume și-n afara ei, densitatea și substanța discursului critic. Confesiune, dare de seamă, jurnal de creație, dar și de lectură, cu pagini eseistice de mare profunzime, în sfârșit, roman autobiografic cu trimiteri în zona social-politică, dar și în cea sentimentală, culegere de cugetări și aforisme, între care unele se cer ținute minte: "Pe cei mai mulți oameni cultura nu-i face mai buni, doar mai vicleni". Un lucru e sigur: la capătul labirintului se află, triumfător, omul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Trifești și avem acum comuna Trifești. O dată cu aceasta, din 1968, am fost promovat în muncă ca locțiitor de secretar și director de cămin cultural. Am rămas cu gradul II în învățământ, unde mai ocup 4 ore ca profesor de cunoștințe social-politice. Lorica, nevasta mea, este învățătoare. Suntem încă activi. Eu mai am trei ani până la pensie, iar Lorica e cu 9 ani mai mică și mai are 7 ani pentru că ele ies la 57 ani. Să revin la roadele dragostei noastre
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Anton Popovici): 1. Secretariatul (șef grupă Em. Ghițescu): a) Subbiroul 1 Rezidenți (șef grupă D. Zorileanu); b) Subbiroul 2 Arhivă și Fișe (șef grupă I. Focșăneanu); c) Subbiroul 3 Dactilografi (dactilograf special cl. I-a I. Nestorescu). 2. Biroul 1 Social-Politic (șef grupă Z. Vasiliu): a) Subbiroul 1 Politic (șef echipă N. Policarie); b) Subbiroul 2 Muncitori (agent principal A. Ramură); c) Subbiroul 3 Presă (șef echipă V. Davila); d) Agentura „L”. 3. Biroul 2 Contraspionaj și Terorism (director Florin Becescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
linii noi, la un cost de aproximativ 3 milioane dolari. 5. Poștă în maximum 48 de ore, prin crearea unui parc auto propriu și prin asigurarea accesului direct, în fiecare localitate, la serviciile poștale. b) Pentru serviciile cu pronunțat caracter social-politic (radio și televiziune) ... 1. Programul ÎI Tv. pe tot teritoriul național, prin completarea rețelei existente cu emițătoare și translatoare. Se estimează un cost total de circa 120 milioane dolari (în care este inclusă și înlocuirea echipamentelor uzate din rețeaua programului
HOTĂRÎREA nr. 500 din 26 iulie 1991 privind strategia dezvoltării comunicaţiilor în România în perioada 1991-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107916_a_109245]
-
funcționare a relațiilor Guvernului cu Parlamentul atât în planul dialogului Parlament-Guvern, cât și în cel al promovării inițiativei legislative a Guvernului și delegării legislative acordate Guvernului de către Parlament. ... (2) De asemenea, Departamentul pentru Relațiile cu Parlamentul asigura efectuarea unor analize social-politice, pe care le prezintă Guvernului. ... Articolul 3 (1) Departamentul pentru Relațiile cu Parlamentul are următoarele atribuții principale: ... a) asigura informarea Camerei Deputaților, a Senatului și a comisiilor parlamentare cu privire la activitatea Guvernului; ... b) prezintă, la solicitarea Camerei Deputaților, a Senatului sau
HOTĂRÂRE nr. 180 din 27 martie 1998 (*republicată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Relaţiile cu Parlamentul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122346_a_123675]
-
Departamentul pentru Relațiile cu Parlamentul organizează consultări, elaborează analize de conținut și sinteze tematice, prognoze asupra modului în care sunt receptate de către populație unele inițiative legislative și asupra disponibilității parlamentare în privința adoptării acestora. ... Articolul 4 (1) În domeniul de analiza social-politica Departamentul pentru Relațiile cu Parlamentul îndeplinește următoarele atribuții principale: ... a) sprijină Guvernul în identificarea problemelor sociale principale, în determinarea curentelor de opinie publică, în identificarea nevoilor de comunicare, precum și în elaborarea mesajelor guvernamentale; ... b) efectuează studii și analize asupra reacțiilor
HOTĂRÂRE nr. 180 din 27 martie 1998 (*republicată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Relaţiile cu Parlamentul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122346_a_123675]
-
Articolul 1 Departamentul de Analiză Social-Politică, Departamentul pentru Relațiile cu Sindicatele și Patronatul și Departamentul pentru Reforma Administrației Publice Centrale din cadrul aparatului de lucru al Guvernului se desființează. Articolul 2 Atribuțiile Departamentului de Analiză Social-Politică, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 109/1998 , sunt preluate de Departamentul
HOTĂRÂRE Nr. 289 din 28 mai 1998 privind reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121004_a_122333]
-
Articolul 1 Departamentul de Analiză Social-Politică, Departamentul pentru Relațiile cu Sindicatele și Patronatul și Departamentul pentru Reforma Administrației Publice Centrale din cadrul aparatului de lucru al Guvernului se desființează. Articolul 2 Atribuțiile Departamentului de Analiză Social-Politică, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 109/1998 , sunt preluate de Departamentul pentru Relațiile cu Parlamentul. Articolul 3 (1) Atribuțiile, personalul și dotările Departamentului pentru Relațiile cu Sindicatele și Patronatul sunt preluate de Secretariatul General al Guvernului. ... (2) Activitățile privind relațiile
HOTĂRÂRE Nr. 289 din 28 mai 1998 privind reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121004_a_122333]
-
Centrale, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 201/1998 , sunt preluate de Consiliul pentru Reformă. Articolul 5 (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga Hotărârea Guvernului nr. 109/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Departamentul de Analiză Social-Politică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 2 martie 1998, si Hotărâre Guvernului nr. 201/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Departamentului pentru Reforma Administrației Publice Centrale, publicată în Monitorul Oficial al Românie, Partea I, nr.
HOTĂRÂRE Nr. 289 din 28 mai 1998 privind reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121004_a_122333]
-
Articolul 1 Se înființează Departamentul de Analiză Social-Politică, că structura în aparatul de lucru al Guvernului României, subordonat primului-ministru. Articolul 2 (1) Departamentul de Analiză Social-Politică are următoarele atribuții principale: a) asista Guvernul României în identificarea problemelor sociale principale, în determinarea curentelor de opinie publică, în identificarea nevoilor
HOTĂRÂRE nr. 109 din 26 februarie 1998 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului de Analiza Social-Politica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120417_a_121746]
-
Articolul 1 Se înființează Departamentul de Analiză Social-Politică, că structura în aparatul de lucru al Guvernului României, subordonat primului-ministru. Articolul 2 (1) Departamentul de Analiză Social-Politică are următoarele atribuții principale: a) asista Guvernul României în identificarea problemelor sociale principale, în determinarea curentelor de opinie publică, în identificarea nevoilor de comunicare, precum și în elaborarea mesajelor guvernamentale; ... b) efectuează studii și analize asupra reacțiilor populației României cu privire la schimbările
HOTĂRÂRE nr. 109 din 26 februarie 1998 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului de Analiza Social-Politica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120417_a_121746]