3,862 matches
-
capitalismului. Deși a sesizat comportamentul „prozelitist” al pieței, Marx n-a vrut să ofere această evaluare etică a capitalismului. Înrădăcinate în grija pentru paideia, primele forme de critică a capitalismului au fost lansate în secolul al XIX-lea în mediile socialiștilor. Milbank oferă două exemple vicinale: John Ruskin (1819-1900) și Pierre-Joseph Proudhon (1809-1865)1. Ruskin, a cărui sensibilitate poetică i-a îmbunătățit calitatea observațiilor politice, vedea în capitalism „practica unei false cunoașteri”2. Mai precis, blazonul amoralității care pecetluiește „sfera publică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
El a intervenit pe lângă cancelarul german Adenauer, pe lângă Robert Schuman, și în special pe lângă generalul Eisenhower, comandantul suprem al forțelor aliate în Europa, pentru a da nuanță politică proiectului și ca aceștia să ia poziție în favoarea sa. În același timp, socialiștii, împreună cu Moch, părăsesc guvernul și Franța acceptă ca grupurile naționale ale viitoarei armate europene să fie constituite din divizii. Astfel, noul raport din 24 iulie 1951 prevedea constituirea unei adevărate Comunități Europene de Apărare (C.E.A.) cu caracter supranațional. Statele Unite
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în iulie 1954). În Franța, "scandalul C.E.A." a oprit ratificarea tratatului și a fost abandonat definitiv la 30 august 1954. Întregul proces de ratificare a tratatului a fost precedat de dezbateri furtunoase: în fosta Germanie federală era evidentă opoziția socialiștilor germani; în Belgia, Guvernul social-creștin a cedat la presiunea partenerilor și a S.U.A.; în Italia, s-a anunțat amânarea ratificării tratatului. Astfel, Tratatul C.E.A. a fost ratificat de fosta Germanie federală, atât prin votul Bundestagului cu 224 de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
presiunea partenerilor și a S.U.A.; în Italia, s-a anunțat amânarea ratificării tratatului. Astfel, Tratatul C.E.A. a fost ratificat de fosta Germanie federală, atât prin votul Bundestagului cu 224 de voturi pentru (creștin-democrați și liberali) și 165 împotriva (socialiștii ostili reînarmării) și în Bundesrat, cu 23 voturi pentru și 15 contra. Olanda a ratificat cu o majoritate covârșitoare: în Camera a doua cu 75 de voturi pentru și 11 contra, din care jumătate de comuniști, iar în Senat, cu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de voturi pentru și 11 contra, din care jumătate de comuniști, iar în Senat, cu 36 de voturi pentru și 4 contra. În Belgia, Camera a ratificat cu 148 de voturi pentru și 49 contra (comuniștii și o treime din socialiști) și Senat cu 125 de voturi pentru și 40 contra (comuniști și jumătate socialiști). Camera de Luxemburg a ratificat cu 46 de voturi pentru și 4 contra (comuniști). În Italia, tratatul a fost aprobat de către comisiile parlamentare, în ciuda opoziției comuniștilor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
cu 36 de voturi pentru și 4 contra. În Belgia, Camera a ratificat cu 148 de voturi pentru și 49 contra (comuniștii și o treime din socialiști) și Senat cu 125 de voturi pentru și 40 contra (comuniști și jumătate socialiști). Camera de Luxemburg a ratificat cu 46 de voturi pentru și 4 contra (comuniști). În Italia, tratatul a fost aprobat de către comisiile parlamentare, în ciuda opoziției comuniștilor, socialiștilor, neo-fasciștilor și monarhiștilor, dar ratificarea a fost întârziată pentru reglementarea problemei Trieste. Soarta
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și Senat cu 125 de voturi pentru și 40 contra (comuniști și jumătate socialiști). Camera de Luxemburg a ratificat cu 46 de voturi pentru și 4 contra (comuniști). În Italia, tratatul a fost aprobat de către comisiile parlamentare, în ciuda opoziției comuniștilor, socialiștilor, neo-fasciștilor și monarhiștilor, dar ratificarea a fost întârziată pentru reglementarea problemei Trieste. Soarta tratatului depindea acum de ratificarea de către Franța. Procedura de ratificare a culminat cu "scandalul C.E.A.", care inflamase spiritele liderilor politici francezi. Guvernele franceze succesive nu au
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
succesive nu au înaintat tratatul imediat Parlamentului pentru ratificare, pe fondul situației politicii naționale franceze tensionate din anul 1953 și a criticilor virulente venite din partea gaulliștilor care aveau majoritate guvernamentală și se opuneau tratatului, comuniștilor și a unei părți din socialiști și radicali, realitate la care diplomații europeni priveau cu scepticism șansele de supraviețuire a tratatului. Generalul de Gaulle și-a exprimat ostilitatea totală față de punerea în aplicare a C.E.A., considerând că acest tratat "reînarmează Germania și dezarmează Franța". Drept urmare
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
politice. Comuniștii și gaulliștii care fuseseră ostili C.E.C.O., în aceeași manieră, ei au fost și împotriva C.E.A.; partidele care au fost de acord cu ratificarea Tratatului C.E.C.O. erau și ele împărțite cu privire la C.E.A.: o parte a socialiștilor și dreapta moderată erau ostili reînarmării Germaniei, din cauza naționalismului și neîncrederii în supranaționalism. Doar partidul lui Robert Schuman rămăsese aproape în unanimitate favorabil integrării europene. Ceea ce a fost determinant pentru soarta tratatului a fost situația politică și parlamentară din acea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
unanimitate favorabil integrării europene. Ceea ce a fost determinant pentru soarta tratatului a fost situația politică și parlamentară din acea perioadă. A doua legislatură a Adunării Naționale, ieșită din alegerile din 17 iunie 1951, a produs schimbarea echilibrului guvernamental prin trecerea socialiștilor în opoziție și intrarea în majoritate a gaulliștilor, foarte ostili C.E.A. În ianuarie 1953, Robert Schuman a fost înlocuit cu Georges Bidault, mai puțin "european". De asemenea, au început negocieri dificile cu partenerii Franței, atunci când s-a trecut la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
care a avut prioritate, pentru amânarea sine die a dezbaterii. Acest fapt a făcut ca tratatul să fie respins, chiar de Franța, prima țară care a luat această inițiativă. Moțiunea a fost votată de comuniști, marea majoritate a gaulliștilor, majoritatea socialiștilor (care a fost decisivă), majoritatea radicalilor și o treime din dreapta moderată (independenți și agricultori). Argumentele politicienilor francezi privind Tratatul C.E.A. erau pro și contra, complicarea dezbaterilor fiind dată de clauzele economice ale C.E.A. și proiectul federalist al C.P.E.
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și distanțări teoretice 111 2.3.2. Mistica feminină, contractul sexual și sferele dreptății 115 2.3.3. Limitele feminismului liberal 120 2.3.4. Necesitatea și actualitatea feminismului liberal 122 Capitolul IV - Feminismul socialist și marxist 124 1. Feminismul socialist 124 1.1. Teoria socialistă clasică: o utopie devenită politică 124 1.2. Socialismul feminist românesc 126 1.3. Feminismul socialist contemporan 131 1.4. Critici ale feminismului socialist actual 136 2. Feminismul marxist 138 2.1. Idei centrale ale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
c. Secularismulxe "„secularism". Credința trebuie tratată ca o problemă privată a indivizilor și nu poate să fie impusă în nici un caz de către statxe "„stat", cu alte cuvinte, politica trebuie să fie separată de religiexe "„religie". Unii dintre gânditorii liberali și socialiști, inclusiv unele și unii feminiști sunt liber-cugetători, alții rămân credincioși religiilor consacrate, dar împreună împărtășesc ideea că nici o credință nu poate să fie impusă cu forța și că fiecare persoană în parte are drept de opțiune în privința credinței. Felul în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ideatice ale socialismului se găsesc în lucrările lui Rousseau, care, chiar dacă nu poate fi socotit un gânditor socialist, joacă un rol important în așezarea principiilor teoretice ale unei societăți egalitare. I-au urmat îndeaproape Noel Babeufxe "„Babeuf,Noel" (1760-1797) și socialiștii utopici. După Babeufxe "„Babeuf,Noel", socialismulxe "„socialism" s-a divizat în socialismxe "„socialism" umanistxe "„socialism umanist" (utopiștii, revizioniștii, fabienii) și socialism științificxe "„socialism științific" (Marxxe "„Marx,Karl", Engelsxe "„Engels,Friedrich", Leninxe "„Lenin,V.I."). O vreme, socialismulxe "„socialism" a fost aproape
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fabienii) și socialism științificxe "„socialism științific" (Marxxe "„Marx,Karl", Engelsxe "„Engels,Friedrich", Leninxe "„Lenin,V.I."). O vreme, socialismulxe "„socialism" a fost aproape în întregime confiscat de către marxismxe "„marxism". Se poate spune însă că, dacă e adevărat că toți marxiștii sunt socialiști, nu este deloc la fel de adevărat că toți socialiștii sunt marxiști. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, socialismulxe "„socialism" i-a avut ca reprezentanți de marcă pe Edward Bernstein și Jean Jaurès. Ambii critică excesul de determinism
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Karl", Engelsxe "„Engels,Friedrich", Leninxe "„Lenin,V.I."). O vreme, socialismulxe "„socialism" a fost aproape în întregime confiscat de către marxismxe "„marxism". Se poate spune însă că, dacă e adevărat că toți marxiștii sunt socialiști, nu este deloc la fel de adevărat că toți socialiștii sunt marxiști. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, socialismulxe "„socialism" i-a avut ca reprezentanți de marcă pe Edward Bernstein și Jean Jaurès. Ambii critică excesul de determinism economicxe "„determinism economic" marxist și remarcă falsele predicții
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
2. Socialismul feminist românesctc "1.2. Socialismul feminist românesc" În România, gândirea socialistă a fost reprezentată de Constantin Dobrogeanu-Ghereaxe "„DobrogeanuGherea,Constantin", Ion și Sofia Nădejdexe "„Nădejde,Sofia", Constantin Mille etc. Este de remarcat faptul că atât teoreticienii, cât și politicienii socialiști au fost consecvenți în pledoariile lor pentru egalitatea în drepturixe "„egalitateîndrepturi" a femeilor cu bărbații și pentru independența economicăxe "„independență economică" a femeilor, în acest sens depășindu-i consistent pe liberalii români, care au avut o atitudine mai ambiguă și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
femeilor cu bărbații și pentru independența economicăxe "„independență economică" a femeilor, în acest sens depășindu-i consistent pe liberalii români, care au avut o atitudine mai ambiguă și uneori mult mai conservatoare. Constantin Dobrogeanu-Ghereaxe "„DobrogeanuGherea,Constantin", în calitatea sa de socialist consecvent, pledează pentru votul universal și prevederea egalității femeilor cu bărbații în legislație. Ghereaxe "„Gherea,ConstantinDobrogeanu"xe "„Pătrășcanu,Lucrețiu" lega eliberarea femeilor de dezvoltarea muncii industriale salariate. Spre deosebire de idilismul clasic în jurul „țăranului român” și „satului românesc”, ca bastion mai general
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
universal și prevederea egalității femeilor cu bărbații în legislație. Ghereaxe "„Gherea,ConstantinDobrogeanu"xe "„Pătrășcanu,Lucrețiu" lega eliberarea femeilor de dezvoltarea muncii industriale salariate. Spre deosebire de idilismul clasic în jurul „țăranului român” și „satului românesc”, ca bastion mai general al patriarhatxe "„patriarhat"ului, socialiștii (ca și liberalii, de altfel) leagă progresul social de munca salariată. Pentru Gherea, în condiții de neoiobăgie, țăranii sunt lăsați în ignoranță, alimentați cu despotism sentimental-religios care poate fi destructurat doar prin proletarizare. El este un critic proeminent al instituțiilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
stat" de tip paternalist). Gherea face apologia familiei socialiste întemeiate pe principii echitabile și pe neatârnare economică, fără însă să ia în calcul schimbarea naturii muncii domestice și parteneriatul în familiexe "„familie" (vezi Gherea, 1976, ș1910ț). În studiul Ce vor socialiștii români? (1886), Gherea proiectează consecințele idilico-utopice ale familiei socialiste, îndepărtată de tarele celei burgheze: „În această familiexe "„familie" întemeiată pe iubire, libertate și respect, în această familie din care vor dispărea lupta de interese și atârnarea economică întocmai ca și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
societății și ale societății, la rândul lor, folositoare individului; când orice cuget se va naște în om, orice sentiment va fi în armonie cu interesele omenirii” (Gherea, Opere complete, vol. II, 1976, p. 58). Nu doar teoreticienii, ci și politicienii socialiști au avut un rol semnificativ în promovarea ideilor politice feministexe "„feminist". Social-democratul C.V. Ficșinescuxe "„Ficșinescu,C.V." ține în 29 martie 1898, în Aula Universității ieșene, o conferință despre emancipareaxe "„emancipare" femeii. „Secolul acesta este, cel puțin așa aud zicându-se
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
toate femeile. Aceste solicitări erau foarte generoase, dar s-au dovedit premature pentru stadiul democratizării societății românești. 1.3. Feminismul socialist contemporantc "1.3. Feminismul socialist contemporan" Deși au întreprins și întreprind o critică accentuată a organizării de tip capitalist, socialiștii nu au insistat asupra ideii că aceasta ar trebui sau ar urma să dispară în mod fatal. Orientarea socialistă se dezvoltă fără probleme în perimetrul democrațiilor liberale. Ea se orientează preponderent asupra problemelor legate de dreptatea socială, tinzând către o
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în discursul publicxe "„public" este firesc: în teoriile și ideologiile politice consacrate în Vest, tradițiaxe "„tradiție" este cea a unui singur tip de conservatorism, cel de dreapta, menit să contracareze progresismulxe "„progresism", atât pe cel liberal, cât și pe cel socialist. În democrațiile liberale dezvoltate, inamicul principal al feminismului este conservatorismulxe "„conservatorism": cel de dreapta. În tranziția postcomunistă, inamicul principal se dovedește a fi tot conservatorismulxe "„conservatorism", dar de această dată cel de stânga 21. Este greu de susținut ideea că
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Department, Indiana University, Bloomington, 6 februarie, 2004, în curs de apariție în American Journal of Political Science. Bourdieu, Pierre, 1988: Homo Academicus, Polity Press, Cambridge. Bourdieu, Pierre, 1998: La domination masculine, Seuil, Paris. Boxer, M.J. și Quataert, J.H. (eds.), 1978: Socialist women: European socialist feminism in the nineteenth and early twentieth centuries, Elsevier, New York. Brădeanu, A., Dragomir, O., Frumușani, D., Surugiu, R., 2002: Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași. Brownmiller, Susan, 1975: Against Our Will. Men, Women and
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
doctrinare emancipatoare”, în Bucur, Maria, Miroiu Mihaela (eds.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași. Gherea, Constantin Dobrogeanu, 1910: Neoiobăgia. Studiu economico-sociologic asupra problemei noastre agrare, Editura Librăriei Socec, București. Gherea, Constantin Dobrogeanu, 1976: „Ce vor socialiștii români?”, în Opere complete, vol. II, Editura Politică, București. Gilligan, Carol, 1982: In a Different Voice. Psychological Theory and Women’s Development, Harvard University Press, Boston. Goodwin, Barbara, 1995: Using Political Ideas, John Wiley & Sons, Chichester. Goven, Joanna, 2000: „New
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]