3,508 matches
-
Chiar dacă orașul punea la dispoziția acestora târgul săptămânal din zilele de joi, majoritatea sătenilor obișnuiau să efectueze cumpărăturile pentru nevoile casnice sau agricole numai în zilele de duminică, târgul de joi fiind întrebuințat exclusiv pentru vânzarea sau cumpărarea vitelor. Implicațiile socio-economice ale legii repaosului duminical atingeau sfere de interes atât de diferite și de complexe, încât propunerile de modificare a prevederilor acesteia au venit chiar de la reprezentanții organismelor îndrituite să aplice legea. Spre exemplu, în vara anului 1923 președintele Camerei de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
19-22 P.M.; octombrie - 16 19 P.M.. În perioada interbelică, odată cu instalarea guvernului liberal condus de I. I. C. Brătianu (1922-1926), România a cunoscut un amplu proces de normalizare a vieții politico-sociale și de așezare a principalelor sale componente (statală, culturală și socio-economică) în albia identitară. Marile tensiuni sociale, manifestate violent la nivelul întregii țări în perioada 1918-1921, s-au mutat, începând cu anul 1922, din stradă în forul legislativ al țării, Parlamentul. În orașul Bacău, revenirea la starea de normalitate de dinainte de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de tradiții explicative de acest fel. Unul dintre ele, teoriile regimurilor, la mezonivel, insistă asupra faptului că violența pe scară redusă sau extinsă își are originea în principal în principiile de organizare specific și particular istorice ale statului și sistemului socio-economic. Cu alte cuvinte, violența provine din monarhii (Paine) sau despotism (Montesquieu) sau capitalism (Marx) sau din statele structurate conform unor valori precapitaliste (Schumpeter) sau din dictaturi totalitare (Arendt) și deci va dispărea, sau, cel puțin, va fi atenuată numai cînd
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Era burgheză modernă, a remarcat Marx, este unică prin aceea că ea efectuează o separare a formelor de stratificare politică și socială. Ea subdivide specia umană, pentru prima dată, în clase sociale; separă statutul legal al indivizilor de rolul lor socio-economic în cadrul societății civile (bürgerliche Gesellschaft) și distinge în fiecare individ egoistul și cetățeanul înzestrat cu spirit civic. În contrast, societatea feudală avea un caracter direct politic. Elementele principale ale vieții civile (proprietatea, gospodăria, relațiile de muncă) luau forma feudelor, moșiilor
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
barbarism unei pedagogii care nu îndrăznește să vorbească despre "abandonare", înseamnă de fapt a lăsa copilul singur, adică în confuzia sa în fața unei lumi pe care nu o cunoaște și nu o înțelege". (Mattéi, 2005, p. 168) De fapt, nevoile socio-economice, dar și instinctele sedimentate și legitimate în zeci de mii de ani reclamă organizarea învățării în grup, mai adecvat spus, în rețea; multiplicarea grupurilor (chiar și efemere, cu cât mai efemere cu atât mai bine) poate cunoaște și o dimensiune
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Centrală și de Vest, ca și în America de Nord, cultura trece printr-un proces de schimbări profunde, chiar dacă acestea se manifestă diferențiat de la o țară la alta. Schimbările culturale și sociale apar ca fiind în directă legătură cu nivelul de dezvoltare socio-economică și cu istoria fiecărei națiuni studiate. 4.4. Sondajul valorilor mondiale (World Values Survey) Sondajul valorilor mondiale este o rețea globală de oameni de știință din domeniul științelor sociale care studiază valorile aflate în schimbare și impactul lor asupra vieții
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și pentru lipsa realizărilor economice"175. Dacă am analiza problemele economice ale acestor grupuri doar prin prisma valorilor și atitudinilor lor am putea forța concluzia că ele se opun progresului și modernizării, numai că, cercetări recente au arătat că trecutul socio-economic și apartenența la o clasă socială inferioară sunt cauzele reale ale decalajului economic de care suferă grupurile menționate. "Mai exact, familiile afro-americane nu sunt în posesia unui set patologic de valori care să le împiedice realizarea economică: disparitățile privind venitul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
existând un raport de interdependență. Mai mult, ritmurile dezvoltării organice și psihologice sunt inegale, între aceste fenomene putând interveni disproporții, decalaje, contradicții, stări conflictuale sau critice. Limitele adolescenței sunt și ele imprecise pentru că variază relativ funcție de condițiile geografice, de mediu socio-economic și socio cultural, dar mai ales socio-educativ. Pentru cei ce-și urmează studiile universitare adolescența se prelungește adesea. Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a le denatura). De asemenea, atractivitatea și asemănarea emițătorului cu persoanele care primesc mesajul pot spori influența persuasiunii, prin atractivitate înțelegându-se aspect fizic, trăsături de personalitate, mod de comportare, iar asemănarea poate fi de vârstă, de sex, de statut socio-economic, de etnie, de religie etc. Ce trebuie să conțină un mesaj și cum trebuie el transmis astfel încât efectul persuasiv să fie atât de puternic încât să producă o schimbare atitudinală asupra receptorului? S-a observat că subiecții cu un nivel
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pot fi comunicate prin cantitatea și/sau calitatea interacțiunilor profesor - elev, inclusiv prin folosirea recompenselor și a pedepselor pentru a orienta reușita elevului. Cercetările efectuate până în prezent au arătat că, de cele mai multe ori nivelul așteptărilor profesorului se referă la statutul socio-economic sau rasa elevilor și mai puțin la sexul acestora. De asemenea, s-a demonstrat că profesorul îi tratează diferit pe elevi, în funcție de experiențele pe care le are. Elevii percep aceste diferențe care le afectează încrederea în sine, motivația pentru învățare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Arthur C. Clarke Procesul de transformare continuă a societății, nevoile și condițiile vieții în lumea contemporană impun adoptarea unei noi atitudini cu privire la pregătirea elevilor, ca urmare a necesității adecvării sistemului de învățământ la exigențele sporite ale societății contemporane. Noul context socio-economic și cultural, diversificarea accelerată a cunoștințelor și a domeniilor de aplicabilitate ale acestora, impun noi forme și niveluri de învățare. În psihologia învățării s-a impus termenul de învățare permanentă, pe tot parcursul vieții (Lifelong-Learningă, singura care asigură deplasarea accentului
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
perspectiva reușitei școlare, a raportărilor axiologice, a abilităților de integrare socială proprii copilului/adolescentului și, pe această bază, să proiectăm și să dezvoltăm programe de parteneriat viabile în cîteva unități de învățămînt preuniversitar din județ, adaptate la contextul politic și socio-economic al perioadei de tranziție pe care o străbate România. Mircea Agabrian Secțiunea I LOGICA CERCETĂRII • Suportul teoretic și empiric al parteneriatelor școală-familie-comunitate • Designul cercetării Funcția majoră a prezentării suportului teoretic și empiric al parteneriatelor școală-familie-comunitate din primul capitol constă în
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cei cu dificultăți financiare, sînt implicați în educația copiilor. Studiul ei a examinat factorii care influențează implicarea părinților. Mapp a condus studiul la o școală din mediul urban, dintr-o zonă cu populație diversă din punct de vedere rasial și socio-economic, cu aproximativ 220 de elevi. Ea a realizat interviuri calitative în profunzime cu 18 părinți ai căror copii, din cauza nivelului scăzut al venitului familiei, beneficiau de preț redus la masa de prînz. Acest grup era alcătuit din șaisprezece femei și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
acțiune/ interacțiune Consecințe Amalgamul materiilor "În amalgamul de materii niciodată nu știi care este prioritară. Noi ziceam că sînt cele din care se dau examenele, iar profesorii că materia lor e cea mai importantă." Dificultăți ale elevilor la învățătură Situația socio-economică generală și particularitățile ei locale. Trăsături specifice vieții comunitare. Structura și relațiile organizaționale din școală. Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Reacția negativă a unor profesori față de orele suplimentare oferite gratuit elevilor. Suportul organizat din partea școlii și/sau meditații: Asigurarea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
că sînt cele din care se dau examenele, iar profesorii că materia lor e cea mai importantă." Dificultăți ale elevilor la învățătură Situația socio-economică generală și particularitățile ei locale. Trăsături specifice vieții comunitare. Structura și relațiile organizaționale din școală. Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Reacția negativă a unor profesori față de orele suplimentare oferite gratuit elevilor. Suportul organizat din partea școlii și/sau meditații: Asigurarea cu material didactic suplimentar de către școală. Instruirea părinților și elevilor pentru folosirea metodelor de studiu eficiente. Ore
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
stil de implicare folosim ca instrument de lucru matricea 4.1. MATRICEA 4.1. Paradigma stilului implicării limitate Condiții cauzale Fenomen Context Strategii de acțiune/interacțiune Consecințe Concentrarea interesului pe rezultate Stilul implicării limitate a părinților în educația adolescenților Situația socio-economică generală și particularitățile ei locale; Trăsături specifice vieții comunitare; Structura și relații organizaționale din școală; Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Comunicare: limitată; Prezență rară la școală; Încredere în adolescent. Afective, atitudinale și comportamentale; Adolescentul dobîndește libertate de decizie; Adolescentul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
limitate Condiții cauzale Fenomen Context Strategii de acțiune/interacțiune Consecințe Concentrarea interesului pe rezultate Stilul implicării limitate a părinților în educația adolescenților Situația socio-economică generală și particularitățile ei locale; Trăsături specifice vieții comunitare; Structura și relații organizaționale din școală; Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Comunicare: limitată; Prezență rară la școală; Încredere în adolescent. Afective, atitudinale și comportamentale; Adolescentul dobîndește libertate de decizie; Adolescentul își asumă responsabilitatea. Situații limită Lipsa timpului Evaluarea pozitivă a situației Status ridicat Vocea unui subiect aproximează
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ce prezintă schema cu care am sortat și organizat conexiunile dintre categorii pe timpul codării axiale. MATRICEA 4.2. Paradigma stilului implicării reduse Condiții cauzale Fenomen Context Strategii de acțiune/ interacțiune Consecințe Concepții anacronice Stilul implicării reduse, al "respingerii parentale" Situația socio-economică; Trăsături specifice vieții comunitare; Structura și relațiile organizaționale din școală; Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Comunicare limitată; Nu participă la activitățile organizate de liceu. Afective, atitudinale și comportamentale, care au impact negativ asupra succesului școlar al adolescentului; Percepția de către
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
pe timpul codării axiale. MATRICEA 4.2. Paradigma stilului implicării reduse Condiții cauzale Fenomen Context Strategii de acțiune/ interacțiune Consecințe Concepții anacronice Stilul implicării reduse, al "respingerii parentale" Situația socio-economică; Trăsături specifice vieții comunitare; Structura și relațiile organizaționale din școală; Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Comunicare limitată; Nu participă la activitățile organizate de liceu. Afective, atitudinale și comportamentale, care au impact negativ asupra succesului școlar al adolescentului; Percepția de către adolescenți a nevoii de implicare a părinților în educația lor. Lipsa abilităților
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Părinții nu sînt organizați. "Ei nu vor avea niciodată vreo putere în luarea deciziilor în școală, decît dacă, să admitem, s-ar organiza într-un grup omogen și, după părerea mea, este complicat." Eșuarea promovării intereselor elevilor de către părinți Situația socio-economică generală și particularitățile ei locale. Trăsături specifice vieții comunitare. Structura și relațiile organizaționale din școală. -Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Mentalitate și comportament "tradițional". "... părintele spune să dați în copil dacă îi rău, să dați că îi mai dau
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
dacă, să admitem, s-ar organiza într-un grup omogen și, după părerea mea, este complicat." Eșuarea promovării intereselor elevilor de către părinți Situația socio-economică generală și particularitățile ei locale. Trăsături specifice vieții comunitare. Structura și relațiile organizaționale din școală. -Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Mentalitate și comportament "tradițional". "... părintele spune să dați în copil dacă îi rău, să dați că îi mai dau și eu cînd ajunge acasă." Concepția paternalistă a profesorilor. "Profesorii nu pot face nimic, ei doar predau
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în etate), unii părinții cu atitudini autoritare, mentalitatea paternalistă a rezolvării problemelor de la centru, procesul analitic le-a identificat ca obstacole ce se interpun înnoirii spiritului învățămîntului în școli și licee. Ele sînt accentuate de condițiile contextuale generate de situația socio-economică, de specificul vieții comunitare, de interacțiunile particulare ce caracterizează o organizație de învățămînt preuniversitar, la care se adaugă variabile socio-economice și educaționale ale familiilor ce își pun amprenta asupra relațiilor școală-familie-comunitate. Cercetarea a ajuns la două concluzii care se instituie
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
obstacole ce se interpun înnoirii spiritului învățămîntului în școli și licee. Ele sînt accentuate de condițiile contextuale generate de situația socio-economică, de specificul vieții comunitare, de interacțiunile particulare ce caracterizează o organizație de învățămînt preuniversitar, la care se adaugă variabile socio-economice și educaționale ale familiilor ce își pun amprenta asupra relațiilor școală-familie-comunitate. Cercetarea a ajuns la două concluzii care se instituie ca premize favorabile de acțiune pentru dezvoltarea și aplicarea unor programe de parteneriat viabile în școlile județului Alba. 1. Aproape
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
stare de fapt fac parte: • lipsa organizării instituționale necesare funcționării parteneriatelor; • cadre didactice care nu au pregătirea teoretică și practică corespunzătoare în acest domeniu și, de aceea, predomină "festivități" și "ședințe cu părinții" ce sînt confundate cu activități parteneriale; • situația socio-economică precară în care trăiesc multe familii cu copii; • subfinanțarea învățămîntului împreună cu toate consecințele ce derivă din acest lucru; • spiritul civic și comunitar aflat încă în faza de formare și consolidare. Cercetarea a arătat necesitatea promovării unei politici parteneriale bine fundamentate
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
socializare familială, accentul pus pe una sau alta dintre acestea induce un stil specific de integrare socială un profil al personalității sociale. Sociologii elvețieni au urmărit modul în care se modifică ierarhia atribuită de părinți acestor obiective în funcție de: • nivelul resurselor socio-economice; • stilul de coeziune al familiei nivelul de autonomie al membrilor familiei, respectiv închiderea sau deschiderea grupului domestic spre spațiul social exterior; • identitatea copilului rangul nașterii și apartenența de sex. În cercetarea noastră am încercat să relevăm și importanța aspectelor mai
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]