2,985 matches
-
mai mult de 12000 de ocupații. Ca exemplu, codul de personalitate pentru consilier este SAE (tipul social este predominant, urmează tipurile adiacente artistic și întreprinzător). c. Teoriile socioeconomice pun un accent deosebit pe factori de genul: cultură, mediu familial, condiții socioeconomice și pe alți factori exteriori individului, dar capabili sa îi influențeze imaginea de sine, identitatea și statutul social, cariera. Aceste teorii sunt cele care iau în considerare elementul șansă în carieră (teoria accidentului). Teoreticienii susțin că în general oamenii preferă
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Life-Career Rainbow sau Lifespan Development Theory), propusă de Donald Super în anii '80, susține că dezvoltarea carierei este un proces continuu, început în copilărie și sfârșit o dată cu dispariția ființei umane. Se consideră că modificarea statutului profesional este determinată de condiții socioeconomice, de nevoile persoanei, valori, interese, abilități în relațiile interpersonale și de inteligență. Donald Super identifică cinci stadii de dezvoltare, fiecare stadiu fiind caracterizat de responsabilități și roluri unice. În prima etapă creșterea (growth), copiii se identifică ușor cu cei din jurul
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
de pe site-ul PE din 15 martie 2003. Dar datele despre comisia pentru pescuit menționate mai sus cer un studiu mult mai detaliat (a se vedea Tabelul 7.2). În primul rând, s-ar putea aprofunda problema reprezentativității utilizând variabile socioeconomice ale circumscripției ca aproximării (pròxy) ale preferințelor deputaților. În al doilea rând, inspirându-ne din lucrarea lui Richard Hall (1996) despre participarea la Congres, s-ar putea ajunge dincolo de analiza compoziției nominale a comisiei și s-ar putea cerceta și
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
După cum am spus, chestiunea legitimității bazate pe valorile comune apare în agenda Uniunii în paralel cu "aprofundarea" integrării politice, în special în acele sectoare de policy unde efectele redistributive pun în chestiune neutralitatea politicilor de reglementare europene față de efectele conflictelor socioeconomice și diferendele teritoriale: politica regională și politica socială. În ambele cazuri, de fapt, efectul redistributiv al policy (Bieler, 2003) face cunoscută problema legitimității, problemă generată de lipsa în acest caz foarte evidentă a solidarității și a justiției sociale care să
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Carta Europeană pentru drepturile fundamentale ale lucrătorilor stabilește principiile pe care se bazează modelul de drept european al muncii și, în general, rolul muncii în societate. Prefigurează zone în care nu numai instituțiile comunitare pot acționa pentru a răspunde necesităților socioeconomice, dar în care și cetățenii pot adresa întrebări asupra politicii (policy) instituțiilor europene. Aceste întrebări pot să capete răspuns pe cale legislativă, în măsura în care punerea în practică a drepturilor enumerate cere ca acestea să devină issues în agendele guvernelor și instituțiilor transnaționale
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
tratament diferit unor indivizi poziționați divers în raport cu mediul exterior. Putem, spre exemplu, să considerăm indivizii din punct de vedere al capacității lor de a se autosusține. Din această perspectivă, ei, egali totuși prin natură, pot avea capacități diferite deoarece contextul socioeconomic diferit le-a oferit alte șanse de muncă, de formare, de informare etc. În acest caz, discursul asupra drepturilor omului legitimează discriminarea, în măsura în care se afirmă faptul că indivizi cu capacități diferite de realizare a unui nivel de viață decent trebuie
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
sau orientare sexuală.68 Trecerea treptată de la o acceptare formală la una substanțială a egalității a marcat deschiderea discursului asupra Europei sociale (Kolb, 1999). Acesta cuprinde referiri la o activitate a Uniunii Europene de tip "pozitiv", o intervenție asupra substanței socioeconomice a statelor membre, o "Europă socială". Integrarea conceptului de "justiție socială" ca obiectiv al Uniunii capătă o mare importanță politică în perioada în care la președinția Comisiei s-a aflat Jacques Delors, cel care a imprimat ideea de spațiu social
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
se deschide posibilitatea reformulării, și în acord cu obiectivele politice ale Uniunii (societatea inclusivă), Directiva pentru tratament egal al persoanelor reia termenii directivei 02/73, introducând unele instrumente ale politicii publice a căror semnificație se manifestă prin intervenția în posibilitățile socioeconomice cu care se confruntă bărbații și femeile, în special în formarea profesională. Noua directivă subliniază importanța eliminării cauzelor discriminării (paragraful 6)73. Conceptul de justiție socială la care s-a recurs ia în considerare nevoile economice, sociale și culturale ale
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
funcționarea oricărei societăți moderne [...] obiectivul-cheie al acestui model este să încerce să îndrepte inegalitatea dintre popoare, fără a elimina diferențele care sunt acceptabile din punct de vedere etic în termenii rezultatelor 75. În acest caz, accesul se referă la sistemul socioeconomic al Uniunii Europene, iar de la această premisă trecerea se va face spre egalitatea de șanse de acces la informații și la argumentări care țin de policy making. Odată cu introducerea ideii de Europă socială, dezbaterea din cursul anilor '90 în interiorul instituțiilor
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
și în propria sa cultură, rămase în umbră în timpul perioadei regimului comunist (Albi, 2005)136. Tradiția socialistă încercase, de fapt, să șteargă identitatea națională, legată de teritoriu, pentru a răspândi o ideologie prin care așa-numitele cleavages naționale și conflictele socioeconomice nu își aveau rațiunea de a fi (Grilli di Cortona, 1997). În timpul fazei de tranziție, conceptul de "conflict social" și acela de identitate națională sunt din nou integrate în discursurile politice, și în relație cu construirea democrației (De Waele, 2004
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
modelului de "stat minimal". De fapt, definiția spațiilor de acțiune posibilă în care este necesară acțiunea publică și reglementarea prevede o amplă prezență a instituțiilor atât ca actori de enforcement al drepturilor, cât și ca actori de reglementare a proceselor socioeconomice. Să reținem totuși că accountability față de argumentații se referă la forma care pune cel mai bine în evidență modelul european, cât și la maniera în care acesta este văzut de dezbaterea constituentă, precum și la modul în care își propune să
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
gândim la cultura și societatea din România, este clar că dificultățile sale nu țin numai de mecanismele interne ale puterii. Acum câțiva ani, Chris Hann a observat că în perioada postsocialistă Europa de Est și-a pierdut politețea, acest lucru indicând probleme socioeconomice și structurale mai profunde. Oameni care odinioară ar fi fost politicoși și în spațiul public s-ar fi respectat unul pe altul, acum se ofensează reciproc. A trăi în democrație și capitalism a însemnat a trăi deschis cu ideea unei
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
supraviețuirea acestuia. Aceasta este cu atât mai importantă pentru un regim care este rezultatul tulburărilor și al unei Revoluții. Un asemenea regim trebuie să facă față rămășițelor vechii ordini și, în același timp, să stabilească un nou sistem politic și socioeconomic, deseori în circumstanțe foarte adverse. Fostele regimuri comuniste din Europa de Est au avut de efectuat trecerea de la o economie controlată de stat, caracterizată în principal de ineficiență și risipă. Acest proces de schimbare a fost însoțit, în mod inevitabil, de masiva
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
au concentrat asupra conceptului de "sisteme tranziționale". În Asia de Sud-est există foarte puțin interes pentru Europa de Est sau România, însă experții de aici tind să fie de acord că termenul de "tranziție" este un instrument bun de studiere a schimbării politice și socioeconomice, inclusiv a formelor diferite de "dezvoltare" din regiune. La urma urmei, Vietnamul are un sistem politic comunist, al cărui dezvoltare economică se conduce sub auspiciile privatizării. Evoluții oarecum similare se derulează în prezent și în Laos. Cambogia experimentează acum o
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
nu este altceva decât o lecție de istorie, pe când Europa este nu numai un vis, ci și o realitate. Învățând limbi străine, studiind în străinătate, făcând o diferență a fost mai ușor ca niciodată. Totuși, nu putem nega existența zidurilor socioeconomice care separă noua Europă. Dar oportunitățile educaționale sunt abundente, progresele tehnologice au fost o adevărată forță pozitivă în viața post- Ceaușescu a românilor și majoritatea (nu toți!) tinerilor români au o poziție materială mai bună decât tinerii de acum 15
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
fost în condițiile românești, exista: evoluțiile regionale și internaționale puteau furniza "hărți", dacă cineva ar fi ales să se uite în acea direcție. Este evident că cei care doreau să rămână la putere au folosit cartea "tensiunilor crescânde" (etnice și socioeconomice) pentru a divide și a cuceri spațiul politic postcomunist. Pe scurt, chiar dacă condițiile erau foarte dificile atunci, aceste condiții nu au determinat scopul FSN-ului de a defini, a păstra și a profita de pe urma puterii de stat. Cel mai mare
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
extinderii estice a stabilizat România și regiunea și a oferit, și continuă să ofere, democrație și drepturi individuale (statul de drept și principiile normative). Prin urmare, cred că diferența crucială este una politică și nu, cum s-ar crede, una socioeconomică. Transformarea într-o economie de piață capitalistă, cu toate problemele sale, a avut loc în absența extinderii UE: într-un sens general, nu a existat nici o altă alternativă la dezvoltarea economică. Nu spun că promisiunea și agenda lărgirii estice a
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
va începe în mod serios să-și facă simțite repercusiunile. Ca și în cazul altor crize economice (sau recesiuni, depresii), consecințele vor fi mai serioase și mai problematice pentru cei care se află mai aproape de partea de jos a scării socioeconomice. Acest lucru este valabil atât pentru cetățeni, cât și pentru țări. În cazul celor dezavantajați, resursele se vor consuma mai ușor și mai repede, ajutorul extern sub forma creditelor individuale sau a investițiilor internaționale va fi mai dificil de obținut
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
iar cetățenii și țările vor suferi la mâna speculanților, a activității economice aflate în declin, a șomajului crescând și a unui stat care nici instituțional, nici financiar nu va putea să le ofere sprijin. Pe scurt, criza economică exacerbează problemele socioeconomice deja existente. Unele proteste violente au fost deja raportate în Bulgaria și alte țări, în timp ce în România leul s-a depreciat simțitor. Dezvoltarea economică a României postcomuniste nu a fost niciodată atât de sănătoasă adică solidă din punct de vedere
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
unui copil cu talie înaltă pentru vârsta sa, este esențială o anamneză amănunțită cu privire la talia rudelor de gradul I și II. Nu e de mirare ca un un copil să fie foarte înalt dacă părinții lui sunt foarte înalți . Factorii socioeconomici au, de asemenea, un impact asupra taliei, în sensul în care acei copii aparținând unor clase sociale mai înstărite și supuși unei vieți mai sănătoase 129TALIA îNALTĂ vor avea tendința să atingă talii mai mari. Modificarea stilului de viață în
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
taliei, în sensul în care acei copii aparținând unor clase sociale mai înstărite și supuși unei vieți mai sănătoase 129TALIA îNALTĂ vor avea tendința să atingă talii mai mari. Modificarea stilului de viață în decursul timpului, însoțită de îmbunătățirea condițiilor socioeconomice, medicale și tehnologice, a făcut ca media înălțimii să crească. Un exemplu elocvent este media înălțimii recruților olandezi din 1865 (165 cm) față de media din 1965 (178 cm), 1980 (182 cm) sau 1997 (184 cm), moment în care s-a
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
restul țării de "forța ei vie". Administrarea provinciei era afectată într-atât, încât compromitea însuși principiul republican al egalității șanselor. Până la începutul anilor 1960, amenajarea teritoriului a rămas însă o politică înzestrată cu vocație rurală. Jean-François Gravier îi preciza finalitatea socioeconomică: "Echilibrul regional al activităților, cu beneficii pentru întreaga națiune, nu va putea fi pe deplin realizat decât dacă fiecare sat poate trimite pe unii dintre locuitorii săi în industrie fără ca aceștia să fie constrânși să emigreze"83. Creșterea economică trebuia
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orientările dezvoltării economice și sociale a proiectului orașului în determinările sale spațiale" (Patrizia Ingallina, Le projet urbain, Paris, PUF, 2001, p. 29). Proiectul orașului se situează "în amonte de alegerile spațiale, și el trebuie să se bazeze pe o ambiție socioeconomică, recunoscută de ansamblul actorilor urbani pe termen lung" (ibid., p. 28). 343 MELT, DAU, Le renouveau de la planification urbaine et territoriale, citat de Serge Wachter, La ville contre l'État?, Montpellier, GIP RECLUS, 1995, p. 34. 344 Christian Devillers, citat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comunitar etc. Dar capitalul social are un efect decisiv și asupra modernității economice. Corelația dintre civism și economie reflectă în principal efectul civismului asupra economiei, și nu opusul: „Tradițiile civice se dovedesc un puternic predictor al actualului nivel al dezvoltării socioeconomice, chiar și când ținem constante nivelurile anterioare de dezvoltare. [...] Economicul nu ne ajută să prevedem nivelul civicului, dar civicul este esențial pentru predicția economicului, într-o măsură mai mare decât economicul însuși” (Putnam, 2002, 167). Mai târziu, studiul societății americane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ce caracterizează mediul în care trăiesc. În al doilea rând, există puține date care să probeze o legătură solidă între tipurile de încredere, între încrederea socială și cea politică. Încrederea socială nu se asociază puternic cu setul obișnuit de variabile socioeconomice și politice, dar se regăsește cu precădere în câteva tipuri sociale: cei care sunt „învingătorii” competiției sociale mai curând decât „perdanții”, adică cei care își exprimă mulțumirea cu locurile de muncă, fericirea și mândria națională. Pe de altă parte, încrederea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]