12,660 matches
-
Târg, Prahova, s.d. Stancu, Radu, Norma juridică, Editura Tempus, București, 2002. Stătescu, C., Bârsan, C., Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura All Beck, București, 2000. Stere, Ernest, Din istoria doctrinelor morale, Editura Polirom, Iași, 1998. Vlăduț, Ion, Introducere în sociologia juridică, ediția a II-a, Editura Lumina Lex, București, 1998. Vlăduțescu, Gheorghe, O enciclopedie a filosofiei grecești, Editura Paideia, București, 2001. Wacks, Raymond, Philosophy of Law. A Very Short Introduction, Oxford University Press, 2006. Wedberg, Anders, Probleme ale analizei logice
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
and Politics, Clarendon Press, Oxford, 1995, p. 222. 143 J. Raz, op. cit., p. 223. 144 Ibidem. 145 J. Raz, op. cit., pp. 223-224. 146 H. L. A. Hart, op. cit., p. 19. 147 Șt. Georgescu, op. cit., p. 15. 148 N. Popa, Prelegeri de sociologie juridică, Facultatea de Drept, București, 1983, p. 103. 149 G. Del Vecchio, Lecții de filosofie juridică, traducere de J. C. Drăgan, Editura Europa Nova, București, p. 200. 150 J. B. Schneewind, op. cit., p. 46. 151 Șt. Georgescu, op. cit., p. 35
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
J. B. Schneewind, op. cit., p. 556. 174 H. L. A. Hart, op. cit., p. 199. 175 Ș. Georgescu, op. cit., p. 125. 176 Raymond Wacks, Philosophy of Law. A Very Short Introduction, Oxford University Press, 2006, pp. 25-26. 177 N. Popa, Prelegeri de sociologie juridică, p. 105. 178 H. Kelsen, op. cit., p. 86. 179 H. Kelsen, op. cit., p. 87. 180 Ibidem. 181 H. Kelsen, op. cit., pp. 87-94. 182 M. Djuvara, op. cit., pp. 41-42. 183 M. Djuvara, op. cit., p. 32. 184 Ibidem. 185 Ibidem, p.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
101-102, apud. Șt. Georgescu, op. cit., p. 112. 202 H. L. A. Hart, op. cit,, p. 206. 203 H. L. A. Hart, op. cit,, p. 205. 204 Georges Ripert, La Rengle morale dans le obligations civiles, p. 24 apud. N. Popa, Prelegeri de sociologie juridică, p. 103. 205 R. Dworkin, op. cit., p. 186. 206 Idem., p. 195. 207 Ibidem, p. 201. 208 H. L. A. Hart, op. cit., p. 183. 209 J. B. Schneewind, op. cit., p. 472. 210 H. L. A. Hart, op. cit., pp. 184. 211 Ibidem
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
politică. Morală elementară și responsabilitate socială, Editura Universității din Bucureși, 2006, p. 73. 34 H. L. A. Hart, op. cit., pp. 171-175. 35 H. L. A. Hart, op. cit., pp. 175-177. 36 Dan Crăciun, op. cit., p. 56. 37 Ibidem. 38 N. Popa, Prelegeri de sociologie juridică, p. 102. 39 H. Kelsen, op. cit., pp. 236-237. 40 T. Cătineanu, op. cit., vol. I, pp. 104-105. 41 V. Mureșan, Introducere: R. Hare și tentația unificării teoriei morale, în: V. Mureșan (editor), Filosofia morală a lui Richard M. Hare, Editura
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acțiune, traducere de S. Vieru, D. Stoianovici, pp. 348-349. 82 J. Kalinowski, op. cit., pp. 73-74. 83 D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, op. cit., p. 37. 84 Din limba greacă, a = fără și nomos = lege. 85 Ion Vlăduț, Introducere în sociologia juridică, ediția a II-a, Editura Lumina Lex, București, 1998, p. 124. 86 E. Durkheim, Diviziunea muncii sociale, Editura Albatros, București, 2001, p. 384. 87 I. Vlăduț, op. cit., p. 173. 88 H. L. A. Hart, op. cit., p. 169. 89 Ibidem. 90
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Ibidem, p. 10. 103 E. Speranția, op. cit., p. 15. 104 Ibidem, p. 14. 105 H. L. A. Hart, op. cit., p. 21. 106 H. L. A. Hart, op. cit., pp. 21-22. 107 Ibidem, pp. 22-23. 108 Ibidem, p. 23 109 Dan Banciu, Elemente de sociologie juridică, Editura Lumina Lex, București, 2000, pp. 105-106, I. Vlăduț, op. cit., pp. 132-133. 110 H. L. A. Hart, op. cit., p. 174. 111 Ibidem. 112 Dan Banciu, op. cit., p. 109. 113 Christine M. Korsgaard, The Sources of Normativity, Cambridge, University Press, (tenth
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fiind vorba și aici despre neostoita sa încercare de a așeza afirmațiile filosofice pe temeiul faptelor științifice. În toate lucrările, chiar și în cele târzii (Timp și destin, Etnicul...) filosoful evocă rezultate ale științelor (cu precădere din biologie, psihologie și sociologie) și folosește aceste rezultate în susținerea și ilustrarea unor idei filosofice pe care el însuși le formulează sau pe care le selectează din filosofia europeană, mai veche sau mai nouă, pentru că sunt în acord cu ceea ce el însuși gândește despre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Rădulescu-Motru pe sistemul de aptitudini care definesc munca omului primitiv; căci ceea ce definește o formă stabilă a energiei personalizate, după socotința sa, este munca. Filosoful român găsește în operele lui Lévy-Bruhl și în general în lucrările de antropologie culturală, etnologie, sociologia comunităților arhaice, probe pentru ideea sa privind existența unei prime întruchipări umane în forma sufletului mistic. Personalitatea misticului este, sub aspectul structurii sale, ca orice alt tip de personalitate; ea constituie o unitate umană de existență. Ea vine oarecum din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
doar caracteristicile lor superficiale, căci în esență ele sunt manifestări ale energiei. Faptul că fenomenele sociale și sufletești nu sunt concepute totdeauna potrivit legii energiei, spune C. Rădulescu-Motru, este urmarea necunoașterii lor în profunzime. Științele despre om cum ar fi sociologia, psihologia nu sunt îndeajuns de înaintate în stăpânirea domeniului de fenomene cu care se ocupă; de aici prezența în granițele lor a unor explicații non-energetiste, eronate după aprecierea filosofului român. Stadiul de început al formării doctrinei personalismului energetic se află
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
culturi religioase chiar și neconfesionale. La al IX-lea Congres al ARIC (Asociația Internațională pentru Cercetare Interculturală), ținut la Amiens (Franța) În 2003, la o masă rotundă la care am avut privilegiul să particip, mai mulți cercetători francezi din domeniile sociologiei și pedagogiei au pus bazele unei „cotituri” epistemologice dinspre intercultural spre interreligios și interconfesional. În 2002, Consiliul Europei a luat decizia de a face din dialogul intercultural și interreligios o axă majoră de acțiune, cu un program deosebit de coerent, realizat
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
regimurile cele mai autoritare. Atâta doar că ele nu pot fi declamate, vehiculate, cultivate În mod deschis, limpede. În perioada respectivă, Facultatea de Filosofie Îngloba un mănunchi de specialități ce displăceau regimului, desființase prin decrete de partid și de stat (sociologia, psihologia, pedagogia, științele politice etc.) și care puteau fi mai ușor „urmărite” sau manevrate printr-o unificare oarecum sincretică. Mai mult decât atât, filosofia era dublată de istorie și invers, Încât cel care studia filosofia era obligat să aibă drept
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Face liceul la Craiova, luându-și bacalaureatul în anul 1953 și urmează Facultatea de Filologie a Universității din București (1953-1958), după care este angajată redactor la Editura pentru Literatură (1958-1972). În 1972 se stabilește în Franța, unde face studii de sociologie și antropologie la Sorbona și se specializează în sociologie la École des Hautes Études en Sciences Sociales (1976-1980). Își dă doctoratul de al treilea ciclu în antropologie socială, cu teza La Sorcellerie au vingtième siècle: pratiques magiques en Petite Valachie
ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285352_a_286681]
-
1953 și urmează Facultatea de Filologie a Universității din București (1953-1958), după care este angajată redactor la Editura pentru Literatură (1958-1972). În 1972 se stabilește în Franța, unde face studii de sociologie și antropologie la Sorbona și se specializează în sociologie la École des Hautes Études en Sciences Sociales (1976-1980). Își dă doctoratul de al treilea ciclu în antropologie socială, cu teza La Sorcellerie au vingtième siècle: pratiques magiques en Petite Valachie, conducător științific fiindu-i Paul Henri Stahl. Face parte
ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285352_a_286681]
-
Sumar Cătălin Zamfir Puncte critice ale sociologiei Românești Violența în emisiunile de televiziune Ioan Drăgan Media și violența Dorel Abraham Audiența și impactul consumului de televiziune asupra elevilor Poliana Ștefănescu Expunerea la violența televizuală și comportamentul agresiv al copiilor. Un model structural al efectelor pe termen scurt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ani Dinu Hanibal Dumitrașcu Avatarurile televiziunii asupra dezvoltării copiilor * Gabriela Neagu Educația - generator al clasei de mijloc/21 Adrian Dușa QCA - Analiza calitativă comparativă. Aplicații, instrumente și potențial Opinii Cătălin Zamfir Este o problemă cu lirismul sociologic? Recenzii Constantin Schifirneț, Sociologie (Valeriu Frunzaru) Petre Datculescu, Cercetarea de Marketing (Mihai Milca) Cristopher Booker și Richard North, Uniunea Europeană sau Marea amăgire. Istoria secretă a construcției europene (Elena Obreja) Wilhemina Wosinskaya, Psihologia vieții sociale (Daniela Boțone) Tony Malim, Psihologie socială (Nicoleta Uțică) Summary Cătălin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
research (Mihai Milca) Cristopher Booker și Richard North, The European Union or The Great Deception. The secret history of European construction (Elena Obreja) Wilhemina Wosinskaya, Psychology of social life (Daniela Boțone) Tony Malim, Social psychology (Nicoleta Uțică) Punctele critice ale sociologiei românești actuale Cătălin Zamfir Moto: Aș fi fericit dacă acest text va fi aspru criticat Dezvoltarea explozivă a sociologiei după 1989 Privită acum, sociologia a cunoscut în 16 ani o dezvoltare de o rapiditate extraordinară. Cred că următoarele cinci direcții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
European construction (Elena Obreja) Wilhemina Wosinskaya, Psychology of social life (Daniela Boțone) Tony Malim, Social psychology (Nicoleta Uțică) Punctele critice ale sociologiei românești actuale Cătălin Zamfir Moto: Aș fi fericit dacă acest text va fi aspru criticat Dezvoltarea explozivă a sociologiei după 1989 Privită acum, sociologia a cunoscut în 16 ani o dezvoltare de o rapiditate extraordinară. Cred că următoarele cinci direcții marchează realizări remarcabile ale sociologiei românești. 1. Masa comunității sociologice. În 1991, la constituirea Asociației sociologilor din România, am
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Wosinskaya, Psychology of social life (Daniela Boțone) Tony Malim, Social psychology (Nicoleta Uțică) Punctele critice ale sociologiei românești actuale Cătălin Zamfir Moto: Aș fi fericit dacă acest text va fi aspru criticat Dezvoltarea explozivă a sociologiei după 1989 Privită acum, sociologia a cunoscut în 16 ani o dezvoltare de o rapiditate extraordinară. Cred că următoarele cinci direcții marchează realizări remarcabile ale sociologiei românești. 1. Masa comunității sociologice. În 1991, la constituirea Asociației sociologilor din România, am fost cu toții surprinși, fapt încurajator
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Moto: Aș fi fericit dacă acest text va fi aspru criticat Dezvoltarea explozivă a sociologiei după 1989 Privită acum, sociologia a cunoscut în 16 ani o dezvoltare de o rapiditate extraordinară. Cred că următoarele cinci direcții marchează realizări remarcabile ale sociologiei românești. 1. Masa comunității sociologice. În 1991, la constituirea Asociației sociologilor din România, am fost cu toții surprinși, fapt încurajator, că suntem mai mulți sociologi decât ne așteptam: ceva mai mult de 100. După 1977 a supraviețuit un număr important de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Asociației sociologilor din România, am fost cu toții surprinși, fapt încurajator, că suntem mai mulți sociologi decât ne așteptam: ceva mai mult de 100. După 1977 a supraviețuit un număr important de sociologi: unii, destul de puțini, au putut să continue practicarea sociologiei în cercetare și în special în învățământul superior (e adevărat, marginal); cei mai mulți cu sociologia în inimă, păstrând cu entuziasm vocația pentru care la tinerețe optaseră. După 1994, prima serie de noi sociologi ieșiți după băncile câtorva facultăți, numărul sociologilor a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sociologi decât ne așteptam: ceva mai mult de 100. După 1977 a supraviețuit un număr important de sociologi: unii, destul de puțini, au putut să continue practicarea sociologiei în cercetare și în special în învățământul superior (e adevărat, marginal); cei mai mulți cu sociologia în inimă, păstrând cu entuziasm vocația pentru care la tinerețe optaseră. După 1994, prima serie de noi sociologi ieșiți după băncile câtorva facultăți, numărul sociologilor a crescut într-un ritm rapid. Există multe facultăți de sociologie. Anual obțin titlul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
adevărat, marginal); cei mai mulți cu sociologia în inimă, păstrând cu entuziasm vocația pentru care la tinerețe optaseră. După 1994, prima serie de noi sociologi ieșiți după băncile câtorva facultăți, numărul sociologilor a crescut într-un ritm rapid. Există multe facultăți de sociologie. Anual obțin titlul de sociolog un număr în creștere de absolvenți. Facultatea de sociologie și asistență socială a Universității din București este acum facultatea cea mai mare din Universitate, cu peste 4.000 de studenți. Dacă luăm în considerare și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
tinerețe optaseră. După 1994, prima serie de noi sociologi ieșiți după băncile câtorva facultăți, numărul sociologilor a crescut într-un ritm rapid. Există multe facultăți de sociologie. Anual obțin titlul de sociolog un număr în creștere de absolvenți. Facultatea de sociologie și asistență socială a Universității din București este acum facultatea cea mai mare din Universitate, cu peste 4.000 de studenți. Dacă luăm în considerare și promoția din acest an, facultatea noastră a produs circa 1.500 de noi sociologi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
că am ajuns încă la un punct de vârf al creșterii cererii de sociologi. Am oferit o varietate de programe masterale de perfecționare atât pentru sociologi, cât și a specialiștilor din alte domenii. Producem un număr mare de doctori în sociologie, cu o pregătire profesională la standarde ridicate. Cred că putem estima că marea majoritate a doctorilor în sociologie sunt produși de facultatea noastră. 2. Construcția instituțională. Pe lângă facultăți (aproape 10), sunt patru instituții de cercetare (Institutul de sociologie, Institutul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]