14,628 matches
-
se bazează pe Gallup International și rețeaua sa de asociați pentru a include cât mai multe țări în Barometru, însă, în unele cazuri, sondajele de țară au fost realizate de filiale naționale ale TI sau alte organizații. Barometrul este un sondaj de opinie publică, în timp ce Indicele Plătitorilor de Mită se realizează pe baza opiniilor exprimate de experți ai mediului de afaceri. El prezintă viziunea publicului larg asupra corupției, impactul fenomenului asupra vieții oamenilor obișnuiți, precum și experiența individuală a corupției. Indicele Plătitorilor
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
este verificat de un comitet consultativ, compus din experți în domeniul corupției, al econometriei și statisticii. Membrii comitetului fac sugestii de îmbunătățire a Barometrului, însă echipa de management a Transparency International este cea care ia deciziile finale asupra design-ului sondajului și asupra modului în care acesta va fi folosit. 4.2.4. Sistemul Național de Integritate Studiul intitulat Sistemul Național de Integritate (SNI) al Transparency International (TI) reprezintă un raport de analiză care prezintă o evaluare detaliată și nuanțată a
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Sistemul Național de Integritate (SNI) al Transparency International (TI) reprezintă un raport de analiză care prezintă o evaluare detaliată și nuanțată a sistemelor naționale de luptă împotriva corupției. El reprezintă un important instrument de măsurare care completează indicii globali și sondajele Transparency International (precum Indicele de Percepere a Corupției, Indicele privind Darea de Mită și Barometrul Corupției Globale) prin explorarea practicilor specifice și condițiilor din fiecare țară. Prin intermediul acestui studiu, Transparency International are ca scop prezentarea unei imagini de ansamblu asupra
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
uitam la voi, nu mai știu care șușoteați, dar șușoteați să vă aud eu. Ce-ar fi să meargă Milică la Săftica acum, cât sunt băieții în cantonament, să ia o bășică, două-trei jonglerii pe lângă Gicuță Hagi, și să vezi sondaje... Că Milică, așa-mi spunea el, le are domne, artist! A fost o eroare, Mugure! Io și când eram mic stăteam numai în poartă! Normal că n-am făcut mare brânză! O artrită mai veche și... m-am împiedicat. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Ø Prin controlul direct al cărților, după registru inventar Ø După catalogul topografic Ø După metoda foilor de control Ø Prin citirea codurilor de bare de pe carte 68. Câte tipuri de verificări cunoașteți? R: Verificări: Ø parțiale (se verifică prin sondaj un anumit număr de documente) Ø totale ( se verifică întregul fond al bibliotecii) 69. Pentru ce documente se face inventarierea? R: Inventarierea se face pentru: 1. Documente: Ø cărți; Ø publicații seriale; Ø manuscrise; Ø microformate; Ø documente cartografice; Ø
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
136. Rață B. Antrenamentul sportiv și managementul. În: Sport curat: Conferința internațională. București, 2001, p. 33-37. 137. Roman Gh. Antrenamentul și competiția în sportul de performanță. Cluj Napoca: Napoca Star, 2004. 76 p. 138. Rotariu T., Iluț P. Ancheta sociologică și sondajul de opinii. Iași: Polirom, 2006. 340 p. 139. Sava I. Constantinescu G. Ghid de balet. București: Muzicală, 1987, p. 22-62. 140. Sima I., Cintoiu I. Gimnastica modernă. București: Stadion, 1970, p. 10-92. 141. Sima I., Cintoiu I. ABC - ul săriturilor
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
54 Tipuri de agenți comunitari 55 Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar 56 Promotorii „promotorului local” 57 Conținutul inovației 58 Serialitatea fenomenului 58 Difuzarea inovației 59 Evaluare de impact 59 Revederea fundamentelor 62 Cultura participativă 64 Anexă. Un sondaj asupra participării comunitare în 14 sate 71 Capitolul 4 Construirea spațiilor de participare comunitară 77 Analogia cu sistemele dinamice adaptative (modelul Kauffman) 78 Codificarea bunelor practici în DEVCOM. Modele ale unor centre pentru dezvoltarea comunitară 82 Modelul Schuftan 84 Educația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
proiect FRDS 93 Caseta 11. Un facilitator despre „grupul de inițiativă al femeilor din Ghizela-Timiș” 95 Caseta 12. Principiile cadrului comprehensiv de dezvoltare CDF 98 Caseta 13. Grila FRDS pentru identificarea satelor sărace 142 Caseta 14. Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinie 190 Caseta 15. Ce este extremismul? 197 Principalele abrevieritc "Principalele abrevieri" AAP Atitudini față de Acțiunile Publice folosite pentru a distinge între Democrați, Comunitarieni, Autoritariști și Rebeli ca tipuri sociale majore în spațiul de opinie publică din România anilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
foarte severe INS Institutul Național de Statistică IS Inconsistență de status LOWPROB Comunitate de romi cu probleme de intensitate redusă MIDPROB Comunitate de romi cu probleme severe NONPROB Comunitate de romi fără probleme deosebite de accesibilitate, infrastructură sau venituri PROROMI Sondaj realizat de Banca Mondială și ANR în anul 2005 la nivelul comunităților de romi de cel puțin 20 de gospodării, localizate relativ compact QLIFEUR Indice al calității vieții la nivel de comună sau oraș Capitolul 1tc "Capitolul 1" Dileme ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o susțin adepții acestui punct de vedere este cea în termeni de forță, rebeliune, comportament colectiv. Desigur, cele patru orientări de ideologie socială nu sunt explicit formulate. Ele transpar mai mult din metafore, simboluri susținute, fragmente de opinii exprimate în sondaje. Orientarea de tip participativ este mai probabilă în cazul persoanelor care locuiesc în localități relativ sărace din județe dezvoltate și au un nivel de viață mai ridicat decât ar fi de așteptat în baza educației de care dispun. Cele câteva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ci are puternice determinări economice, sociale și culturale. Agenții comunitari care vor să actualizeze potențialul de participare comunitară de la nivelul unei unități teritoriale trebuie să pornească de la înțelegerea mecanismelor ce susțin, în cadrul local respectiv, orientările participative ale populației. Date de sondaj, interviuri amănunțite, analiza unor evenimente comunitare anterioare, simpla observare a interacțiunilor sociale din comunitate - toate sunt mijloace care pot duce la realizarea obiectivului de cunoaștere menționat. ANEXĂtc "ANEXĂ" Un sondaj asupra participării comunitare în 14 sate1tc "Un sondaj asupra participării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
susțin, în cadrul local respectiv, orientările participative ale populației. Date de sondaj, interviuri amănunțite, analiza unor evenimente comunitare anterioare, simpla observare a interacțiunilor sociale din comunitate - toate sunt mijloace care pot duce la realizarea obiectivului de cunoaștere menționat. ANEXĂtc "ANEXĂ" Un sondaj asupra participării comunitare în 14 sate1tc "Un sondaj asupra participării comunitare în 14 sate1" Un studiu realizat în cadrul a două proiecte pentru Banca Mondială la nivelul a 14 sate din România în anul 1999 a permis o primă identificare sistematică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Date de sondaj, interviuri amănunțite, analiza unor evenimente comunitare anterioare, simpla observare a interacțiunilor sociale din comunitate - toate sunt mijloace care pot duce la realizarea obiectivului de cunoaștere menționat. ANEXĂtc "ANEXĂ" Un sondaj asupra participării comunitare în 14 sate1tc "Un sondaj asupra participării comunitare în 14 sate1" Un studiu realizat în cadrul a două proiecte pentru Banca Mondială la nivelul a 14 sate din România în anul 1999 a permis o primă identificare sistematică a factorilor care influențează participarea comunitară rurală. Participarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rurală. Participarea la activitățile primăriei, de la simple întâlniri publice până la implicarea efectivă prin muncă sau furnizarea de resurse, este asociată cu variabile de localizare a satului și de încredere. Rata totală de participare în cele 14 sate era, la momentul sondajului, de aproape 40% (tabelul 4). Respectiva rată era considerabil mai mare în cazul persoanelor ce aveau încredereînprimar și locuiau în satele centru de comună. Situația opusă de participare redusă se înregistra mai ales la persoanele care declarau că nu au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o facem aici la o relație statistică pentru că altfel sunt cazuri în care acțiunile primăriei au efecte benefice atât pentru satele centrale, cât și pentru cele periferice. Tendința semnalată este înregistrată la nivelul celor 14 sate incluse în cele două sondaje ale Băncii Mondiale. Ca ipoteză putem presupune însă că relația menționată - participare comunitară redusă la acțiunile primăriei în satele periferice - este una manifestă și la nivelul întregului mediu rural. Participarea la activitățile organizate de primărie este determinată de mult mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fost ponderate cu populația satului. * Pentru modul de calcul, vezi Sandu, 2003, p. 139. Scorul factorial a fost înmulțit cu 10. Calculele ne aparțin. Specificitatea culturală a celor șase tipuri de sate este pe deplin argumentată și cu ajutorul datelor de sondaj; la acest nivel de analiză rezultă cu claritate o susținere a ipotezei inițiale de clasificare a satelor în funcție de configurația formelor de capital (tabelul 12). Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 12. Profilul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
configurația formelor de capital (tabelul 12). Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate" Indicatorii au valori estimate pe baza datelor de sondaj BOP-FSD, 2003 - date cumulate (numai mediul rural - 1.857 persoane). * Indice de numărare a instituțiilor/situațiilor la nivelul cărora persoana intervievată are relații utile (spital, tribunal, primărie, poliție, bancă, pentru obținerea unui loc de muncă, la conducerea județului, pentru afaceri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
socială rămâne același - preferință sau intuiție a agentului de dezvoltare comunitară. Soluția unor clasificări sau tipologii care să pornească de la criterii relevante pentru sărăcia comunitară merită toată atenția. Este ceea ce voi încerca să fac în continuare pornind de la datele unui sondaj (PROROMI) realizat în 2005 de către Banca Mondială și Agenția Națională pentru Romi pe un eșantion reprezentativ de 848 comunități de romi relativ compacte, cu cel puțin 20 de gospodării în componență. Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tipologia „accesibilitate, infrastructură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Mondială și Agenția Națională pentru Romi pe un eșantion reprezentativ de 848 comunități de romi relativ compacte, cu cel puțin 20 de gospodării în componență. Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Pornind de la datele din sondajul PROROMI se poate argumenta că variațiile de sărăcie, structură socială și culturală sunt date, la nivelul comunităților de romi, de locul în care trăiesc, de infrastructura de care dispun și de principalele surse de venit pe care le au. Altfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în puncte diferite pe axa reformism-conservatorism. Această abordare poate fi foarte bine aplicată în studiile transculturale (Linz, Stepan, 1996). Literatura privind tranziția postcomunistă nu ține seama de gândirea strategică a populației în ceea ce privește modalitățile optime de rezolvare a problemelor tranziției. Numeroasele sondaje desfășurate în Europa Centrală și de Est după 1989 au încercat să determine care este poziția populației în primul rând în legătură cu nivelul de satisfacție referitor la economia de piață și democrație, semnificația socială a democrației, definițiile situațiilor sociale (din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cum poate fi organizată interacțiunea socială astfel încât organismul social să lucreze în condiții de diversitate socială și culturală în creștere? Care sunt, în ultimă instanță, la nivel de conștiință socială difuză, ecourile clasicei triade a principiilor de „egalitate-libertate-fraternitate”? Datele de sondaj de opinie permit nu atât o măsurare a intoleranței, discriminării și extremismului din societate, cât evidențierea circuitului pe care îl au ideologiile sociale difuze asociate (in)toleranței. În condițiile în care ideologiile populației sunt frecvent invocate în spațiul public ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sistematică a unora dintre ideologiile sociale din aria tematică a toleranței/intoleranței sociale. Desigur, ideologiile sunt o „materie primă” extrem de importantă în construirea și menținerea unui edificiu social. De aici nu decurge însă că o simplă inventariere a opiniilor prin sondaj poate fi sursă de etichetare a unui grup sau a unui segment social ca intolerant, discriminator sau extremist. Naționalismul între universalism și particularismtc "Naționalismul între universalism și particularism" Există un singur tip de naționalism și acela se traduce prin respingerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și particularismtc "Naționalismul între universalism și particularism" Există un singur tip de naționalism și acela se traduce prin respingerea celorlalte grupuri etnice sau naționale? Voi încerca să dau un răspuns la această întrebare din perspectiva unui set de date de sondaj 1. Datele respective vorbesc despre ideologii difuze, cu grad redus de structurare, existente la nivelul populației. Este adevărat că multe dintre opiniile susținute sau respinse de către populație vin din lumea politicienilor, a mass-media sau a specialiștilor. Aceasta nu anulează însă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
favorizând ideile de segregare etnică, este de aproximativ 17%. Cu o pondere egală apar și cei care au o foarte slabă aderență la ideologiile naționaliste, indiferent de tipul lor identitar sau exclusivist. Caseta 14tc "Caseta 14" Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinietc "Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinie" Extinderea fenomenelor naționaliste evidențiate prin cercetări calitative sau cantitative este în funcție de definirea conceptului. Este adevărat că „diversele definiții ale naționalismului sunt contradictorii tocmai datorită diversității fenomenului însuși. Prea mulți observatori s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
aproximativ 17%. Cu o pondere egală apar și cei care au o foarte slabă aderență la ideologiile naționaliste, indiferent de tipul lor identitar sau exclusivist. Caseta 14tc "Caseta 14" Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinietc "Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinie" Extinderea fenomenelor naționaliste evidențiate prin cercetări calitative sau cantitative este în funcție de definirea conceptului. Este adevărat că „diversele definiții ale naționalismului sunt contradictorii tocmai datorită diversității fenomenului însuși. Prea mulți observatori s-au mulțumit să teoretizeze asupra naționalismului fără
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]