2,631 matches
-
îndepărtat - mai bine zis dezîncușcat - din prima mea funcție de rector al Universității din Salamanca, am intrat într-o nouă viață odată cu izbucnirea războiului națiunilor care a zguduit și Spania noastră, deși ea nu era beligerantă. Ne-a dezbinat pe noi, spaniolii, în germanofili și antigermanofili - aliatofili, dacă vrem -, mai mult datorită temperamentelor noastre decât cauzelor războiului. A fost prilejul care ne-a marcat cursul istoriei ulterioare până ce s-a ajuns la așa-zisa revoluție din 1931, la sinuciderea monarhiei burbonice. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Machado - peste dezolarea solitară a înaltului deșert castilian? Invidia aceea, cu drojdia ei dată în spumă, invidia care nu-i decât rodul invidiei cainite, invidia care se naște din turmele supuse ordinii, acea invidie a produs tragedia istoriei Spaniei noastre. Spaniolul se urăște pe sine. Ah, da, există o umanitate pe dinăuntrul celeilalte jalnice umanități gregarizate, există o umanitate pe care o mărturisesc și după care strig implorator. Și cu ce inspirație verbală a scris Cassou că trebuie să i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
decât s-o citească -, nici nu știu să frământe cu sângele și carnea lor o carte care să fie mâncată, ci doar s-o scrie cu tocul și cerneala. Are dreptate Cassou, ce să caute în asemenea interviuri un om, spaniol sau nu, care nu vrea să moară și știe că solilocviul e modul de a conversa al sufletelor ce simt singurătatea divină? Și ce interes poate prezenta pentru cineva ce anume crede Pedro despre Pablo sau opinia lui Juan despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mergea s-o readucă la viață pe fiica lui Iair, Cristos s-a întâlnit cu femeia hemoragică și s-a oprit la ea, căci ținea de clipa prezentă; cealaltă, moarta, putea aștepta. Cassou, generalizând prin mine, spune că, pentru marii spanioli, tot ce poate constitui o economie provizorie - morală sau politică - nu prezintă niciun interes, că ei nu au altă economie decât a individualului și, ca atare, a eternului, că, pentru mine, a face politică însemnează a te mântui, a-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
-mi place. Nihilism ne sună sau, mai bine zis, are pentru noi un gust rusesc, cu toate că un rus va spune că termenul său e nicevism; nihilism a fost numit cel rusesc. Nihil e însă un cuvânt latinesc. Al nostru, cel spaniol, ar fi mai bine să se numească nadism, de la insondabila noastră vocabulă: nada. Nada, care inițial a însemnat cosa nada sau născută, adică: tot, a ajuns să însemne, ca și francezul rien, de la rem - lucru - și ca personne - non-lucrul, non-totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
istoria reprezintând posibilitatea atrocităților. Primesc puțină lume; îmi petrec cea mai mare parte a dimineților singur, în cușca asta din apropierea pieței Statelor Unite. După prânz mă duc la Rotonda de la Montparnasse, colț cu bulevardul Raspail, unde avem o mică reuniune de spanioli, în majoritate tineri studenți, și comentăm rarele vești ce ne sosesc din Spania, din Spania noastră și a celorlalți, și reîncepem zilnic să repetăm aceleași lucruri, înălțând, cum se zice pe-aici, castele în Spania. [Rotonda aceea continuă să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cât pe ce să adaug trei secole -, nu întreprind nimic durabil. Și totuși nimic nu durează mai mult decât ceea ce se face în clipă și pentru clipă. Să repet expresia mea favorită, eternizarea momentaneității? Gustul meu înnăscut - și atât de spaniol! - pentru antiteze și conceptism m-ar împinge să vorbesc despre momentaneizarea eternității. Să pironești roata timpului! [S-au și împlinit doi ani și ceva mai mult de jumătate de când am scris la Paris rândurile acestea și azi le reparcurg aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
105; Miguel Primo de Rivera y Obraneja (1870-1930), militar și om politic, autor al loviturii de stat din 1923 și al instaurării unei dictaturi personale, cu atâtea consecințe asupra lui Unamuno; Benito Pérez Galdós (1843-1920), probabil cel mai mare romanceir spaniol de după Cervantes; José María de Pereda (1833-1906), romancier, reprezentant de marcă al așa-numitului realism regionalist; Marcelino Menéndez Pelayo (1856-1912), istoric și filolog, autor al unei opere vaste și de o copleșitoare erudiție, ironizat de Unamuno. Targumic: traducere sau parafrază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Unamuno se referă la campania din 1927, ultima fază a unor operații militare în protectoratul Marocului începute în 1903 și întreprinse de trupele spaniole, în colaborare cu cele franceze, potrivit deciziilor conferinței internaționale de la Algeciras. Severiano Martínez Anido (1862-1938), general spaniol, guvernator civil al Barcelonei, a insituit aici un regim de mână forte, fiind destituit în 1922; în 1922 a intrat în guvernul Primo de Revera (1925-1930). În timpul Războiului Civil, a fost șef al securității în zona naționalistă și minstru al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
G. Coșbuc). José Francos Rodríguez (1862-1931), jurnalist, scriitor, medic și politician spaniol. Horacio Echevarrieta (1870-1963), mare industriaș și om de afaceri basc. Gumersindo Azcárate Menéndez (1840-1917), economist și sociolog spaniol. Francisco [Francesc] Pi y Maragall (1824-1901), politician, istoric și eseist spaniol. Unamuno traduce literal textul grecesc al Rugăciunii Domnești, Mt., 6, 9-15, așa cum procedează și de-a lungul Jurnalului intim. „Su monte Mario“, în Odi barbare (1877, ed. def. 1893) de Giosuè Carducci (1835-1907). Georges Courtline [Georges Moinaux] (1858-1929), autor dramatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
bine.“ (Din Romancero del destierro, 1927.) Unamuno citează din prima carte (1923) a filozofului existențialist italian Nicola Abbagnano (1901-1990), promotor al unui „existențialism pozitiv“. Alte titluri: Introduzione all’esistenzialismo (1942), Storia della filosofia (3 vol., 1946-1950) etc. Joc de cărți spaniol extrem de răspândit și cunoscut mai multe variante, în care se indică o culoare ca „triumf“ și câștigă - sau „cântă“ - jucătorul care obține cel mai mare punctaj sau reunește cei patru regi sau cei patru valeți. De aici expresia cantar a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ciorbă. Vă Întreb cu cea mai mare loialitate: considerați că sunt În primejdie? Presupunând că vei continua să turui până la Judecata de Apoi, da, a răspuns Parodi. De n-ai s-o lași mai moale, or să te ia drept spaniol. Dă-te treaz și spune-mi tot ce știi despre moartea lui Ricardo Sangiácomo. — În vederea expunerii, vă stau la dispoziție cu toate resursele de care dispun, cu tot cornul abundenței mele verbale. Cât ai zice pește, vă voi schița În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
muzelor. Toastul final, făcut cu Champagne, a mers pe mâna Înmănușată a doctorului Montenegro. Peste tot dădea În clocot epigrama, dacă nu Franz și Fritz. Vecinul meu de masă, așezat Într-un colț al ei, chiar unde Tantalu’ ăla de spaniol În frac ne-a lăsat fără felu’ trei, s-a nimerit să fie un tânăr provincial numai moderație și prudență, care n-a ajuns niciodată la căile de fapt, pe când io-mi dădeam talente cu privire la artele plastice. Să recunoaștem că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În 1930, i-a dedicat un volum care Îi poartă numele și care ni-l revelează ca pe un scriitor profund ancorat În argentinitate. Ceceo. Pronunțarea sunetului s ca [θ], asemenea grupului th din engleză. Cejador y Frauca, Julio. Erudit spaniol (1864-1927) născut la Zaragoza, capitala regiunii Aragon, autor al edițiilor definitive ale unor cărți celebre, printre care Libro de buen amor (Cartea iubirii frumoase) și La Celestina (Celestina), al studiilor La lengua de Cervantes (Limba lui Cervantes, 1905-1906), ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
lăsate de izbeliște, 1908) și Los pianos crepusculares (Pianele crepusculare, 1910). Se remarcă prin imaginația debordantă, sonoritatea versurilor și frumusețea limbajului. Holandilla. Tutun slab și puțin aromat, fabricat În Olanda. Jovellanos, Gaspar Melchor de. Celebru scriitor și om politic iluminist spaniol (17441811), care pare să fie „contemporan“ cu contele Labata. Lacroze. Frații Julio și Federico Lacroze au fondat În 1870 una dintre primele companii de tramvaie din Buenos Aires, care s-a desființat abia În 1962. Prin lexicalizare, lacroze, cu sau fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
arbust acvifoliaceu (Ilex paraguayensis) Înrudit cu ilica românească, originar din America de Sud (În special Argentina, Brazilia și Paraguay, unde se și cultivă), Înalt de 4-5 m, cu fructe albicioase care se prezintă ca sunt niște mici bace. Menéndez Pelayo, Marcelino. Erudit spaniol (1856-1912), a cărui operă de istoric literar a Început printr-o pledoarie În favoarea Spaniei catolice și a spiritului său latin și a contribuit la formarea conștiinței naționalist-burgheze. Printre operele sale, adevărate jaloane istoriografice și filologice, strălucesc prin echilibru și deosebită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
leguas (Ani și leghe, 1928). Momo. Personaj mitic, considerat regele carnavalului din Buenos Aires. Moreira, Juan. Gaucho răzvrătit și viteaz, erou legendar argentinian urmărit de lege, pe care Borges Îl evocă și În celebrele sale milongas. Núñez de Arce, Gaspar. Romantic spaniol târziu (1834-1903), influențat de Campoamor, autor, printre altele, al scrierilor Un idilio (O idilă, 1879), La última lamentación de lor Byron (Ultima lamentație a lordului Byron, 1879), Maruja (1886) și La visión de fray Martín (Viziunea călugărului Martín, 1880). Nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a recunoscut În ea, i-a plăcut textul și m-a felicitat“. În opinia mai multor critici, prototipul parțial al acestuia ar fi poetul Roberto Godel. Cel al doctorului cu nume italian Mario Bonfanti, amestec de cordobez argentinian și de spaniol, nu e Arturo Capdevilla, pe care Borges l-a admirat, iar cel al lui Gervasio Montenegro e jumătate cumnatul lui Borges și jumătate, așa cum Îi mărturisește Borges lui Sorrentino, Enrique Larreta: „Pe ici, pe colo, În paginile din Șase enigme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
titlul lui Iaru, Începuse interesant, Într-o fabrică cu un argou nefiresc de bine stăpînit, Însă la scena unde muncitoarele Își ridică bluzele și-i arată maistrului sînii În semn de protest, cum fac ele de obicei, Încă de pe vremea spaniolilor, am căzut pe gînduri. SÎnt trei perechi, adică șase sîni succesivi, patru-n dreapta și aproape doi În stînga. Am oprit brusc caseta ca să rămîn cu această imagine națională pe retină. Am rămas cu ea pe retină, Însă am apreciat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
strălucitoare, expresive -, și Geraldine Chaplin, ce se mișcă printre coloane dorice și alină diferite idei grecești. În final, dragostea Învinge. Eric Roberts nu știu cine e. Assante Îl joacă pe Ulise. El pornește pe apă În direcția Ithaca, avîntîndu-și irevocabil figura de spaniol cu cioc necruțător spre regat și spre nevasta care coase. Nevastă spre care nu prea mai merita să se-ndrepte, marea fiind albastră și ea Îmbătrînită-n stand by, cu sînii atîrnați pe șolduri, deși Îi Împletea regelui un pulover credincioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Desigur, depinde Însă de perioada istorică. Cei din antichitate ar putea de exemplu Învăța de la noi principiul motorului de Dacie. Romanii-ar rămîne muți de Încîntare În fața unui simplu ștecăr. Nefericiții azteci ar deprinde arta de a conduce-un tab. Spaniolii ne-ar admira bauxita. Japonezii premedievali, cum se dezleagă un rebus. Romeo, cum să stai În balcon chiar atunci cînd se trage-n tine. Edison ar Învăța să vorbească la celular. Africanii n-ar Învăța nimic. În cvsidecedata Săptămîna, Oana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
chipul său, Încețoșîndu-i migdalele reci, amare”. Frumusețea acestei fraze unice te absolvă de orice comentariu despre migdale. Apropo de acest fruct cu sîmbure comestibil, Love-sexy-magazin ne anunță că țelina rămîne o speranță și „Casanova Își stimula apetitul sexual cu stridii, spaniolii cu momițe de taur, iar Ludovic al XIV-lea cu același tip de specialități, dar de berbec”. Reiese că și-l stimula cu stridii de berbec. Cel mai biblic titlu al săptămînii trecute a apărut În Evenimentul zilei: „Socrul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mai bun de făcut decît să se scobească metafizic În nas, adîncit În blană, așteptînd să se lumineze și să fie Înjunghiat de fatalitate. Atunci la ce bun oaia? De ce balada se mai numește Miorița? Ce-ar face altcineva? Un spaniol, un englez, un francez i-ar provoca pe ăia la duel, chiar dacă sunt șanse mici de a Învinge. Un evreu i-ar trezi și ar Încerca o afacere, mă lăsați În viață, vă dau turma, da’ nu toată, să vedem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Într-o asemenea Încăpere, poate puțin mai Încolo găsesc o doamnă liberă, măcar să-ntreb de preț, servicii, mersul vapoarelor. SÎnt tîrÎt Însă mai departe, să văd monumentele. În centru, catedrala O. L. Vrouw, 123 de metri Înălțime, secolul XVI, cînd spaniolii au distrus În mod firesc orașul ce și-a revenit abia peste două sute de ani. Biserica Saint Paul, primăria. Pe străduțele Înguste, deschise În microscopice piațete, se Înșiră restaurante cochete, cu prețuri inaccesibile. Casa lui Rubens. Închisă. Muzeul Groot. Deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
primul paznic, care părea ofuscat că Eduardo se purta civilizat și Îi stricase lui tot cheful. Nu-l lua În seamă, a continuat el, Îi place să facă glume pe socoteala ta, atâta tot. Avea un accent corcit, ceva Între spaniol și new-yorkez. Mi-a Întins un registru. Completează datele astea aici și-ț dau card provizoriu de acces, să te poți duci la etaj. Și zi-le acolo la resurse umane că-ț trebe card cu poză. Trebuie că Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]