5,095 matches
-
înregistrată și redată. Mediul presupune în acest fel transpunerea obiectelor pe suporturi media într-un cod secundar. Există teoreticieni care resping ideea de mediu transmisiv ca simplă imagine a unui canal prin care informația trece, fără a fi afectată de specificitatea lui. Se subliniază astfel o axiomă din teoriile media contemporane despre materialitatea mediului, despre afordanțele sau posibilitățile sale, care contează pentru sensurile codificate . Se recunoaște în acest fel faptul că forma și dimensiunea canalului impun unele condiții privitoare la genul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
mare din sala întunecoasă a cinematografului care restricționează pentru câteva ore libertatea de mișcare a spectatorului. Media pot fi considerate simple canale de comunicare, dar pentru a servi interesele naratologiei transmediale trebuie să fie considerate și limbaje, ceea ce implică studiul specificităților limbajelor media și studiul trăsăturilor care le diferențiază. Detalierea unor astfel de aspecte despre media depinde de perspectiva din care sunt studiate, ca fenomene semiotice, materiale/tehnologice sau culturale. Abordarea semiotică este atentă la coduri și canale senzoriale și distinge
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Angeles și echipați cu un laptop prevăzut cu GPS, posibilitatea de a introduce coordonatele unei locații și de a asculta instantaneu, în căști, narațiuni despre locația respectivă. Plimbarea prin Los Angeles devine astfel aventura descoperirii unor povești secrete care surprinde specificități ale unui loc anume. Nu se poate spune că tehnologia GPS a devenit un mediu narativ, pentru că rolul ei este deocamdată limitat la monitorizarea transmiterii textelor gata construite, dar utilizarea ei în North West promite că ceva nou se poate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și a intrigii, elemente din lumea ficțională a spectacolului cu efect narator, relatări ale unor mesageri sau personaje care narează întâmplări altor personaje și elemente teatrale cu funcție de mediere cum ar fi prologul sau epilogul. Fludernik arată că una din specificitățile narativității dramatice este figura: . În accepția ei, o piesă de teatru strecoară uneori pe scenă o prezență care funcționează ca un narator, așa cum se întâmplă în Orașul nostru de Thornton Wilder unde: , un manager al scenei care operează ca narator
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
tablourile care spun povești și spectatorii care încearcă să le interpreteze narativ. Ea consideră că actul de a vedea este o formă de lectură, chiar dacă, Henry James, The Painter’s Eye: Notes on the Pictorial Arts. 65 este una cu specificitate vizuală: . Thomas îl citează și pe Joshua Reynolds care arată că: . Ea consideră însă că absența desfășurării temporale și a funcțiilor narative, numai în aparență deficiențe ale picturii,sunt consecințe ale unor norme rigide, impuse din exterior și care pot
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și Riegl și modelul iconografic al lui Panofsky pentru a ajunge la tehnica montajului lui Eisenstein. Contribuțiile lui Corrain și Beayert se raportează însă altfel la descendențe și continuități, pentru că se plasează în câmpul unei altfel de istorii, care problematizează specificitățile, formele singulare și relațiile posibile între elementele vizuale.Aceste abordări se plasează într-o istorie care cercetează conexiuni mai puțin studiate și stabilește linii de descendență neglijate, acceptate cu reticență, uitate sau refuzate. Se plasează într-o istorie care favorizează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
implică sunetul, cuvântul, imaginea, hârtia, bronzul sau corpul uman.În accepția transmisivă a mediului reprezentat de prima definiție, mesajele gata construite sunt codificate într-un mod particular, transmise și decodate la celălalt capăt al canalului. Înainte de a fi codificate, în funcție de specificitatea mediului, parte din aceste mesaje sunt realizate prin intermedierea unui alt mediu. O pictură este concepută în ulei înainte de a fi digitalizată și trimisă pe Internet, o compoziție muzicală este compusă . instrumental înainte de a fi înregistrată și redată. Mediul presupune
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
înregistrată și redată. Mediul presupune în acest fel transpunerea obiectelor pe suporturi media într-un cod secundar. Există teoreticieni care resping ideea de mediu transmisiv ca simplă imagine a unui canal prin care informația trece, fără a fi afectată de specificitatea lui. Se subliniază astfel o axiomă din teoriile media contemporane despre materialitatea mediului, despre afordanțele sau posibilitățile sale, care contează pentru sensurile codificate . Se recunoaște în acest fel faptul că forma și dimensiunea canalului impun unele condiții privitoare la genul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
mare din sala întunecoasă a cinematografului care restricționează pentru câteva ore libertatea de mișcare a spectatorului. Media pot fi considerate simple canale de comunicare, dar pentru a servi interesele naratologiei transmediale trebuie să fie considerate și limbaje, ceea ce implică studiul specificităților limbajelor media și studiul trăsăturilor care le diferențiază. Detalierea unor astfel de aspecte despre media depinde de perspectiva din care sunt studiate, ca fenomene semiotice, materiale/tehnologice sau culturale. Abordarea semiotică este atentă la coduri și canale senzoriale și distinge
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Angeles și echipați cu un laptop prevăzut cu GPS, posibilitatea de a introduce coordonatele unei locații și de a asculta instantaneu, în căști, narațiuni despre locația respectivă. Plimbarea prin Los Angeles devine astfel aventura descoperirii unor povești secrete care surprinde specificități ale unui loc anume. Nu se poate spune că tehnologia GPS a devenit un mediu narativ, pentru că rolul ei este deocamdată limitat la monitorizarea transmiterii textelor gata construite, dar utilizarea ei în North West promite că ceva nou se poate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și a intrigii, elemente din lumea ficțională a spectacolului cu efect narator, relatări ale unor mesageri sau personaje care narează întâmplări altor personaje și elemente teatrale cu funcție de mediere cum ar fi prologul sau epilogul. Fludernik arată că una din specificitățile narativității dramatice este figura: . În accepția ei, o piesă de teatru strecoară uneori pe scenă o prezență care funcționează ca un narator, așa cum se întâmplă în Orașul nostru de Thornton Wilder unde: , un manager al scenei care operează ca narator
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
tablourile care spun povești și spectatorii care încearcă să le interpreteze narativ. Ea consideră că actul de a vedea este o formă de lectură, chiar dacă, Henry James, The Painter’s Eye: Notes on the Pictorial Arts. 65 este una cu specificitate vizuală: . Thomas îl citează și pe Joshua Reynolds care arată că: . Ea consideră însă că absența desfășurării temporale și a funcțiilor narative, numai în aparență deficiențe ale picturii,sunt consecințe ale unor norme rigide, impuse din exterior și care pot
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și Riegl și modelul iconografic al lui Panofsky pentru a ajunge la tehnica montajului lui Eisenstein. Contribuțiile lui Corrain și Beayert se raportează însă altfel la descendențe și continuități, pentru că se plasează în câmpul unei altfel de istorii, care problematizează specificitățile, formele singulare și relațiile posibile între elementele vizuale.Aceste abordări se plasează într-o istorie care cercetează conexiuni mai puțin studiate și stabilește linii de descendență neglijate, acceptate cu reticență, uitate sau refuzate. Se plasează într-o istorie care favorizează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
realizarea unui proiect cu tema „Hârtia” *** Metodele prezintă în același timp aspecte pozitive incontestabile, dar au și anumite limite sau mai exact dificultăți de aplicare a lor. Cunoscându-le însă, se poate realiza o eficientă adaptare în funcție de conținuturile abordate și specificitatea colectivului de elevi cu care se lucrează. Puncte forte: au ca temei științific viziunea psihologică modernă despre gândire, conform căreia structurile cognitive se construiesc prin acțiune și interiorizare; au valențe formative mai puternice decât metodologia tradițională; deplasează accentul de la activitatea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
produsului. Astfel se asigură un echilibru între latura formativă și cea sumativă a evaluării. Concluzionând teoriile evaluării și raportându-se la programele analitice ale disciplinelor, ca practician în învățământul primar, Dascălu A. (2001, p. 51) a identificat câteva elemente de specificitate ale evaluării în cadrul ariilor curriculare „Arte" și „Tehnologii" a) Evaluare de proces, internă, criterială, formativă sau sumativă. b) Evaluare de produs, internă, criterială, sumativă. c) Evaluare de produs, externă, sumativă. Observăm că la punctele „a" și „b" evaluările sunt de
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
muritori, care dispar de-a lungul transformărilor sociale sau am ajuns să judecăm valorile în mod atemporal și să împărtășim unele, dincolo de epoci și de culturi? Parametrii permanenți ai istoriei Nu am vrea să punem în niciun fel la îndoială specificitatea demersului sociologic, care constă în explicarea socialului cu ajutorul socialului. Montesquieu avea dreptate când ironiza spiritul conservator local în Scrisorile persane și insista asupra relativității obiceiurilor și a modurilor de gândire. A fă-cut un mare bine, punând în lumină diversitatea culturilor
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
implică sunetul, cuvântul, imaginea, hârtia, bronzul sau corpul uman.În accepția transmisivă a mediului reprezentat de prima definiție, mesajele gata construite sunt codificate într-un mod particular, transmise și decodate la celălalt capăt al canalului. Înainte de a fi codificate, în funcție de specificitatea mediului, parte din aceste mesaje sunt realizate prin intermedierea unui alt mediu. O pictură este concepută în ulei înainte de a fi digitalizată și trimisă pe Internet, o compoziție muzicală este compusă . instrumental înainte de a fi înregistrată și redată. Mediul presupune
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
înregistrată și redată. Mediul presupune în acest fel transpunerea obiectelor pe suporturi media într-un cod secundar. Există teoreticieni care resping ideea de mediu transmisiv ca simplă imagine a unui canal prin care informația trece, fără a fi afectată de specificitatea lui. Se subliniază astfel o axiomă din teoriile media contemporane despre materialitatea mediului, despre afordanțele sau posibilitățile sale, care contează pentru sensurile codificate . Se recunoaște în acest fel faptul că forma și dimensiunea canalului impun unele condiții privitoare la genul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
mare din sala întunecoasă a cinematografului care restricționează pentru câteva ore libertatea de mișcare a spectatorului. Media pot fi considerate simple canale de comunicare, dar pentru a servi interesele naratologiei transmediale trebuie să fie considerate și limbaje, ceea ce implică studiul specificităților limbajelor media și studiul trăsăturilor care le diferențiază. Detalierea unor astfel de aspecte despre media depinde de perspectiva din care sunt studiate, ca fenomene semiotice, materiale/tehnologice sau culturale. Abordarea semiotică este atentă la coduri și canale senzoriale și distinge
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Angeles și echipați cu un laptop prevăzut cu GPS, posibilitatea de a introduce coordonatele unei locații și de a asculta instantaneu, în căști, narațiuni despre locația respectivă. Plimbarea prin Los Angeles devine astfel aventura descoperirii unor povești secrete care surprinde specificități ale unui loc anume. Nu se poate spune că tehnologia GPS a devenit un mediu narativ, pentru că rolul ei este deocamdată limitat la monitorizarea transmiterii textelor gata construite, dar utilizarea ei în North West promite că ceva nou se poate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și a intrigii, elemente din lumea ficțională a spectacolului cu efect narator, relatări ale unor mesageri sau personaje care narează întâmplări altor personaje și elemente teatrale cu funcție de mediere cum ar fi prologul sau epilogul. Fludernik arată că una din specificitățile narativității dramatice este figura: . În accepția ei, o piesă de teatru strecoară uneori pe scenă o prezență care funcționează ca un narator, așa cum se întâmplă în Orașul nostru de Thornton Wilder unde: , un manager al scenei care operează ca narator
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
tablourile care spun povești și spectatorii care încearcă să le interpreteze narativ. Ea consideră că actul de a vedea este o formă de lectură, chiar dacă, Henry James, The Painter’s Eye: Notes on the Pictorial Arts. 65 este una cu specificitate vizuală: . Thomas îl citează și pe Joshua Reynolds care arată că: . Ea consideră însă că absența desfășurării temporale și a funcțiilor narative, numai în aparență deficiențe ale picturii,sunt consecințe ale unor norme rigide, impuse din exterior și care pot
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și Riegl și modelul iconografic al lui Panofsky pentru a ajunge la tehnica montajului lui Eisenstein. Contribuțiile lui Corrain și Beayert se raportează însă altfel la descendențe și continuități, pentru că se plasează în câmpul unei altfel de istorii, care problematizează specificitățile, formele singulare și relațiile posibile între elementele vizuale.Aceste abordări se plasează într-o istorie care cercetează conexiuni mai puțin studiate și stabilește linii de descendență neglijate, acceptate cu reticență, uitate sau refuzate. Se plasează într-o istorie care favorizează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
profunde ale actorilor sociali și studiul identității colective câștigă și mai mult în importanță, mai ales dacă ținem cont de faptul că, așa cum arată mulți dintre teoreticienii societății globale, în prezent avem de a face cu tendințe de substituire a specificității culturale cu o cultură internațională standardizată. O serie de idei se înlănțuie și ghidează structura cărții: Ce este schimbarea socială?, Care sunt formele schimbării sociale?, Cum se manifestă schimbările sociale în România post-comunistă?, Ce este identitatea?, în speță, Ce este
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
actorilor sociali și deci studiul identității colective câștigă și mai mult în importanță, mai ales dacă ținem cont de faptul că, așa cum arată mulți dintre teoreticienii societății globale, avem de a face în prezent cu o tendință de înlocuire a specificității culturale cu o cultură internațională standardizată (vezi de exemplu Robertson, 1992, sau Ritzer,1993). Capitolul de față are un dublu rol. În primul rând, urmărim să schițăm cadrul teoretic al schimbării sociale identificând totodată o viziune de referință pentru analiza
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]