55,270 matches
-
parte. Astăzi, când posturile de televiziune nu mai contenesc cu emisiunile sportive, căutând să ne convingă cum că stadioanele unde se urlă și se înjură ar fi unicele locuri unde se pot manifesta aptitudinile cultural-artistice ale românilor, când sălile de spectacole sunt goale, prin biblioteci fluieră vântul, iar scriitorii nu prea au ce căuta pe ecranele iubitoare de mingi și bocanci, reeditarea cărții lui Mihai Berechet ar fi un act de cultură necesar.
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
Marina Constantinescu Nu văzusem filmul Agnes of God, inspirat de textul lui John Pielmeier cînd am fost la Teatrul Odeon pentru premiera cu Agnes, aleasa lui Dumnezeu, de același autor. Tot așa cum n-am văzut nici un alt spectacol făcut de regizorul Marius Oltean. Am citit doar despre montarea domniei sale cu Zbor deasupra unui cuib de cuci de acum cîțiva ani, de la Teatrul Național din Cluj. Dacă ar fi să formulez rapid, aș zice că țintește sus, la texte
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
aceasta în trena unui succes mondial, certificat, poate crea iluzia prelungirii certe a vîlvei și asupra actului artistic teatral. Limbajele și tehnicile sînt atît de diferite, încît... Dintr-o mare curiozitate asupra citirii piesei lui John Pielmeier, am văzut, după spectacol, și filmul din 1985 al lui Norman Jewison, cu Jane Fonda în rolul doctoriței Marta Livingstone, cu Anne Bancroft - Stareța și Meg Tilly, sora Agnes. Ultimele două nominalizate la Oscar și toate trei excepționale. Acolo, lectura regizorului, ca și fabulosul
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
depășită, mutînd atenția lucrului din echipă într-un plan fals, în loc să se exploateze drumul inițial, curat, simplu. Încărcătura se transformă treptat într-o formă exterioară, reziduală, care amestecă registrele și nu aduce nici un beneficiu textului, dificil prin problematică, și nici spectacolului. Rămîne meritoriu travaliul actrițelor - Carmen Tănase, Virginia Rogin și Elvira Deatcu - cu izbînzi diferite. Foarte inspirat este spațiul scenografic al lui Constantin Ciubotariu, care găsește o soluție extrem de funcțională pentru locurile în care se întîmplă povestea: chilie, capelă, curte, grădină
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
Cu cine a făcut Agnes copilul, de ce a ascuns Maica superioară sarcina, ce relație este între ele, cine și de ce a ucis pruncul nou-născut? Mă uitam și mă gîndeam ce bine dă și cum împrospătează inocența bietei Agnes iarba din spectacolul Frații al lui Dabija, montat și la Odeon, presărată ici, colo. Spațiul lui Constantin Ciubotariu are ceva special, degajă un tip aparte de mister, de liniște și de neliniște totodată, exact atmosfera din piesă. Iar cele trei actrițe îl simt
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
se infiltrează discret în discursul Marthei Livingstone. Ce se petrece cu fiecare dintre aceste femei bîntuite de angoase diferite, în lumi diferite, cu experiențe și trecut diferit, puse fața-n față într-un context tragic, rămîne atins absolut tangențial în spectacol. Din păcate.
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
naște viața. E frămîntarea însăși a pămîntului pe care un cataclism îl răvășește și-i creează o înfățișare nouă. Trec prin fața Luptătorului cu scut. Privitorii se opresc în tăcere. E curios cum aici cei mai mulți uită să comenteze. Unii șoptesc. E spectacolul pe care-l urmăresc întotdeauna în fața operelor mari. Plec înconjurat de o plăcută singurătate. Am parcă dorința de a mă furișa să nu întîlnesc imediat oameni, să nu fiu întrebat despre lucruri mărunte. Am trăit aici dincolo de ele... Mă despart
Elogiul singurătății by Corneliu Baba () [Corola-journal/Journalistic/12119_a_13444]
-
observă propensitatea ei de a se distruge (" Cred că vrea să moară" spune Jeffrey despre ea). Personaje feminine masochiste s-au mai văzut, dar Dorothy face din ea însăși o mascaradă a feminității. Se oferă pe ea însăși ca un spectacol, și, în același timp, subliniază artificialitatea acestui spectacol. De aceea, masochismul ei e subversiv și nu încurajează vreo identificare cu spectatoarele. Și jocul ei expresionist, inegal, cu gesturi bruște și schimbări dese ale timbrului vocii, sugerează labilitatea psihică a personajului
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]
-
că vrea să moară" spune Jeffrey despre ea). Personaje feminine masochiste s-au mai văzut, dar Dorothy face din ea însăși o mascaradă a feminității. Se oferă pe ea însăși ca un spectacol, și, în același timp, subliniază artificialitatea acestui spectacol. De aceea, masochismul ei e subversiv și nu încurajează vreo identificare cu spectatoarele. Și jocul ei expresionist, inegal, cu gesturi bruște și schimbări dese ale timbrului vocii, sugerează labilitatea psihică a personajului. Dar finalul filmului confirmă ipoteza feministă: Dorothy renunță
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]
-
este (doar) un ingredient ("ca sexul în literatură"), acuplare și nu problematizare, un insert și nu un excurs, ca să fiu prețios. Spre deosebire de multe dintre cărțile publicate în acest an, romanul Veronicăi A. Cara este destul de complex - inclusiv tema sexuală - pentru ca spectacolul narativ să aibă amploare și să-ți lase o mai mare libertate de interpretare. Subiectul însuși este generos, însă complexitatea lui nu se dovedește o pălărie prea mare pentru această prozatoare tânără, dar de o maturitate reconfortantă mai ales pentru
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
sau Pavel Șușară, aniversarea unei vîrste rotunde, ca la Șerban Foarță sau Cornel Ungureanu) sau general (starea literaturii, condiția criticului, situația politică etc.), autorul are capacitatea de a-i determina pe invitații săi să spună, de fiecare dată ce gîndesc. Spectacolul stilistic și ideatic este fascinant, iar surprizele legate de eul profund al unor scriitori, pe care ne-am obișnuit să-i judecăm și să-i catalogăm doar în funcție de performanețele lor literare, pot fi de proporții. Șerban Foarță, bunăoară, este cunoscut
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
Liana Tugearu Visul din vis De curând, scena Atelier a Teatrului Național din București a găzduit un spectacol al Companiei Orion Balet, Visul din vis, în scenariul, regia și coregrafia conducătorului companiei, Sergiu Anghel. De doisprezece ani, de când această companie a fost preluată de coregraful Sergiu Anghel, aparițiile ei în spațiul scenic bucureștean au fost intermitente și foarte
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
Adagio de Tommaso Albinoni, semnalam apariția în peisajul dansului scenic românesc a unui coregraf de idei, ulterior și a unui regizor plin de fantezie, o dată cu configurarea, mai întâi filmică și apoi scenică, a Anotimpurilor lui Vivaldi și mai târziu a spectacolului Barococo Party, un summum al acestor calități fiind ilustrat de primul act al baletului Furtuna după Shakespeare, montat la Teatrul de Balet "Oleg Danovski". Ulterior, în varianta montată la același teatru al lucrării Missa prophana, în 2003, atrăgeam însă atenția
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
ultimă. Fiind de o substanță cu visul, dansul se hrănește din "fluidele" visului iar "opera" coregrafică devine ea însăși - aidoma materiei sale de substrat - o formă de a visa; de a visa visul din vis"- ultimele cuvinte devenind și titlul spectacolului recent pus în scenă. Înmănunchind, ca și în alte spectacole ale sale, interpretări ale unor dansatori ai companiei, respectiv Elena Zamfirescu, Irina Roncea, Andreea Căpitănescu, Sandra Mavhima, Cătălina Gubandru, Cristina Bercuci și Gabriel Luca (ultimul de la Opera Națională din București
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
din "fluidele" visului iar "opera" coregrafică devine ea însăși - aidoma materiei sale de substrat - o formă de a visa; de a visa visul din vis"- ultimele cuvinte devenind și titlul spectacolului recent pus în scenă. Înmănunchind, ca și în alte spectacole ale sale, interpretări ale unor dansatori ai companiei, respectiv Elena Zamfirescu, Irina Roncea, Andreea Căpitănescu, Sandra Mavhima, Cătălina Gubandru, Cristina Bercuci și Gabriel Luca (ultimul de la Opera Națională din București), cu contribuții ale unor actori, precum Raluca Botez, Petre Voicu
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
companiei, respectiv Elena Zamfirescu, Irina Roncea, Andreea Căpitănescu, Sandra Mavhima, Cătălina Gubandru, Cristina Bercuci și Gabriel Luca (ultimul de la Opera Națională din București), cu contribuții ale unor actori, precum Raluca Botez, Petre Voicu și Florin Roșu, coregraful a conceput un spectacol care pleacă de la lumea visului unui copil. Primul act tatonează în această direcție, prin mai multe episoade solistice sau de grup. Al doilea act însă nu mai are acest liant și, în plus, fiecare moment coregrafic, de pe tot parcursul spectacolului
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
spectacol care pleacă de la lumea visului unui copil. Primul act tatonează în această direcție, prin mai multe episoade solistice sau de grup. Al doilea act însă nu mai are acest liant și, în plus, fiecare moment coregrafic, de pe tot parcursul spectacolului, este izolat de celelalte, prin stingerea completă a luminii, ceea ce fragmentează prea des și prea dur curgerea spectacolului. Câteva dintre piesele astfel înșiruite sunt reluări ale unor creații, unele anterioare cu peste douăzeci de ani, precum Jocuri triste sau altele
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
solistice sau de grup. Al doilea act însă nu mai are acest liant și, în plus, fiecare moment coregrafic, de pe tot parcursul spectacolului, este izolat de celelalte, prin stingerea completă a luminii, ceea ce fragmentează prea des și prea dur curgerea spectacolului. Câteva dintre piesele astfel înșiruite sunt reluări ale unor creații, unele anterioare cu peste douăzeci de ani, precum Jocuri triste sau altele prezente în Gala de la Odeon, chiar dacă cu alți interpreți, precum Exuvial sau Gospel. Oricum toate trei piesele amintite
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
de curând la Teatrul Nottara) sunt bune dansatoare de dans contemporan, unele cu vechi state în această direcție, precum Irina Roncea, dar egal pregătite pentru a putea evolua și în coregrafii de stil neoclasico-modern, precum a unora dintre piesele acestui spectacol. O mențiune deosebită merită costumele pline de fantezie, care într-adevăr sugerează o stare de vis, semnate de... muzicologul Ana Maria Munteanu, care nu este la prima sa încercare în această direcție. Dar privit ca un întreg, spectacolul pare să
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
piesele acestui spectacol. O mențiune deosebită merită costumele pline de fantezie, care într-adevăr sugerează o stare de vis, semnate de... muzicologul Ana Maria Munteanu, care nu este la prima sa încercare în această direcție. Dar privit ca un întreg, spectacolul pare să ilustreze, în continuare, un moment de criză al coregrafului, care, în această etapă, nu se mai regăsește pe sine. Baletul Operei din Viena Prima parte a stagiunii teatrale 2004-2005 a fost destul de bogată în sfera dansului, prin premierele
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
să ilustreze, în continuare, un moment de criză al coregrafului, care, în această etapă, nu se mai regăsește pe sine. Baletul Operei din Viena Prima parte a stagiunii teatrale 2004-2005 a fost destul de bogată în sfera dansului, prin premierele unor spectacole românești, dar și prin turnee ale unor trupe străine venite la noi în țară. Ultimul dintre ele a adus la București Baletul Operei de Stat din Viena. Publicul românesc are o legătură specială cu această instituție culturală, în primul rând
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
Legătura este și mai puternică pentru comunitatea dansului, deoarece singura primă balerină a companiei vieneze este românca Simona Noja, iar în trupă mai sunt și alți români. Din păcate însă, probabil din rațiuni financiare, organizatorii turneului au ales pentru desfășurarea spectacolului Sala Mare a Palatului, cu o acustică proastă, cu o scenă-hală și cu o sală care face anevoie priză cu scena, în cazul unor spectacole de o factură delicat poetică, precum a celor de dans. Repertoriul companiei a fost variat
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
alți români. Din păcate însă, probabil din rațiuni financiare, organizatorii turneului au ales pentru desfășurarea spectacolului Sala Mare a Palatului, cu o acustică proastă, cu o scenă-hală și cu o sală care face anevoie priză cu scena, în cazul unor spectacole de o factură delicat poetică, precum a celor de dans. Repertoriul companiei a fost variat, cuprinzând lucrări ale unor coregrafi reprezentativi pentru câteva dintre direcțiile dansului secolului XX, cu prelungiri și în secolul XXI, cât și piese ale directorului și
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
preluate de alții. Dar dorința nu i-a fost respectată. Mult mai aproape de adevărul creației lui Balanchine au fost Simona Noja și partenerul ei Boris Nebyla, dansatoarea, în foarte bună formă, strălucind, de altfel, în toate aparițiile ei din acest spectacol și fiind răsplătită, pe măsură, de aplauzele publicului, O altă ramură a dansului clasic, dezvoltată însă în altă direcție, aceea a unor extensii ale liniilor dincolo de tiparul lor pur academic, prin impregnarea acestora cu o dinamică expresă, a reprezentat-o
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
era ușor recognoscibil, dar acest fragment dintr-o suită în patru acte, creată între 1989 și 1990, nu spune nimic în plus față de alte lucrări ale sale, coregraful părând că se repetă continuu pe sine. Punctul de maximă valoare al spectacolului l-au constituit cele două piese ale coregrafului olandez de origine cehă, Jiri Kylian. în primul rând s-a simțit faptul că însuși coregraful a lucrat la un moment dat cu compania vieneză și a reușit să-i imprime stilul
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]