KorAP: Find »[drukola/base=spion & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...107 >

2,663 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447

de finanțe evrei din lume ajută cu bani Israelul, iar Mossadul are în evreii din diaspora un izvor nesecat de informații gratuite. Niciun alt serviciu de informații din lume nu are un asemenea uriaș avantaj. Este aproape imposibil să descoperi spionii și oamenii de sprijin ai Mossadului, pentru că ei sunt oameni ai locului, numele lor nu mai este evreiesc de câteva generații iar confesiunea religioasă poate fi ascunsă. La rândul lor, marii stăpâni ai finanțelor lumii au printre ei mulți evrei

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507

care trebuie să vă faceți dinainte un plan. Va fi nevoie de forță frecvent acum, când figura mitică rememorată nu mai este infanteristul ingenuu, ci o figură mai cutezătoare luptătorul de elită luând cu asalt o tabără de antrenament teroristă, spionul neînfricat care folosește înalta tehnologie pentru a-i ținti pe liderii inamici, unitatea Navy Seal care interceptează un transport de arme. Pe măsură ce lumea se schimbă, tot mai multe roluri au căpătat prioritate cel de menținere a păcii, de construire a

by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710

urca pe stâlpii telegrafului și va tăia firul pentru ca cei de la închisoare să nu dea alarma. Bineînțeles toate acestea erau numai copilării. Atâta îndrăzneală începu să dea de bănuit. Cu spiritul nostru bănuitor, am și conchis că Zăgănescu este un spion al poliției. Bineînțeles că poliția avea cel puțin un spion printre noi, căci era sigur că poliția avusese cunoștință de întrunirea noastră. La un moment dat cineva vine să ne anunțe că poliția mișună primprejurul casei și că va invada

Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
de la închisoare să nu dea alarma. Bineînțeles toate acestea erau numai copilării. Atâta îndrăzneală începu să dea de bănuit. Cu spiritul nostru bănuitor, am și conchis că Zăgănescu este un spion al poliției. Bineînțeles că poliția avea cel puțin un spion printre noi, căci era sigur că poliția avusese cunoștință de întrunirea noastră. La un moment dat cineva vine să ne anunțe că poliția mișună primprejurul casei și că va invada înăuntru. Cum în toate mulțimile sunt și destui fricoși, aceștia

Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
29 aprilie/11 mai 1877 („29 aprilie. Bateriile rusești de la Brăila au bombardat și scufundat În sfârșit vestea cea mare, împăratul Alexandru al II-lea sosește în București. Venirea țarului e precedată de o întreagă armată de polițiști și de spioni cari intră în țară și invadează Bucureștii. Aceștia se pun în legătură cu poliția noastră și iau toate măsurile pentru paza țarului și pentru supravegherea tuturor străinilor cari, sub diferite motive și pretexte, au venit în București.78 Prefectul de poliție C.

Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

legilor aproape că nici nu a început”. Pe lângă Vasile Barbu, mai pot fi menționați, cu lucrări bune în același domeniu, C. I. Bendescu (Memoratorul general pentru uzul ofițerilor de jandarmi (1930)) și colonelul Ioan Theodorescu, căpitanul Gheorghe Hristescu (Misterele spionajului. Spioni și spioane celebre. Metode și mijloace folosite în spionaj și acțiuni terorist-diversioniste). Această ultimă lucrare a abordat, pentru prima dată, cazuri concrete de spionaj, metodele folosite de spioni și de vânătorii de spioni, toate fiind inspirate din perioada primului război

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de jandarmi (1930)) și colonelul Ioan Theodorescu, căpitanul Gheorghe Hristescu (Misterele spionajului. Spioni și spioane celebre. Metode și mijloace folosite în spionaj și acțiuni terorist-diversioniste). Această ultimă lucrare a abordat, pentru prima dată, cazuri concrete de spionaj, metodele folosite de spioni și de vânătorii de spioni, toate fiind inspirate din perioada primului război mondial și, parțial, cea ulterioară. Printre cazurile concrete se numără și câteva din România (atentatul de la Senat din 1920), fiind o lucrare accesibilă și scrisă într-un stil

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Ioan Theodorescu, căpitanul Gheorghe Hristescu (Misterele spionajului. Spioni și spioane celebre. Metode și mijloace folosite în spionaj și acțiuni terorist-diversioniste). Această ultimă lucrare a abordat, pentru prima dată, cazuri concrete de spionaj, metodele folosite de spioni și de vânătorii de spioni, toate fiind inspirate din perioada primului război mondial și, parțial, cea ulterioară. Printre cazurile concrete se numără și câteva din România (atentatul de la Senat din 1920), fiind o lucrare accesibilă și scrisă într-un stil atrăgător pentru marele public. O

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a fost accentuată latura contrainformativă, de prevenire a acțiunilor subversive la adresa siguranței statului. Ministerul Apărării Naționale, Marele Stat Major, Secția a II-a, a emis Noțiuni generale asupra activității informative și subversive, în care se prezentau activitățile nocive depuse de spioni, propagandiști, teroriști și agenți de sabotaj. Spionajul era definit ca fiind „procurarea de informații privitoare la situația militară, politică și economică” și, lucru interesant, se executa permanent pe timp de pace, lua amploare pe timpul tensiunilor diplomatice și „se dezvoltă la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și alte naționalități. Cursurile erau susținute de specialiști, cum era Sadoul pentru francezi, Herenguer pentru germani, Provinian pentru români și Hohon pentru polonezi, iar durata acestora era de două luni, după care elevii absolvenți erau expediați în țările natale „ca spioni bolșevici”. Informațiile obținute de Inspectoratul General de Siguranță din Bucovina prezentau în amănunt unde erau ascunse documentele de recunoaștere cu care foștii elevi de la Harkov se legitimau la reprezentanțele oficiale sovietice din țările de origine, după ce erau repatriați. Reprezentantul principal

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Nota a prezentat și câțiva dintre agenții bolșevici care acționau în Iugoslavia sub acoperiri din cele mai diverse (specialist în chestiuni de navigație, directori de fabrică, reprezentanți ai unor societăți occidentale etc.). O observație fină a celor care monitorizau activitatea spionilor în favoarea Sovietelor a constatat că aceștia erau complet independenți, având legături directe cu Moscova, unde expediau materialele de interes și de unde primeau instrucțiunile aferente, stipendiile financiare și echipamentele necesare desfășurării activității. La începutul anului 1923, pe baza informațiilor furnizate din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
întinse ramificații” în toate localitățile urbane și rurale din județele Cetatea-Albă și Ismail. Prefectul Poliției din Ismail, I. Georgescu, a comunicat ministrului de Interne, la 18 august 1921, rezultatele cercetării celor care au trecut Nistrul și care sunt fie posibili spioni, fie refugiați, dar pot da relații interesante. Astfel, asemenea date au fost aflate de la Martin Suhov și Minai Danilov, veniți din Odessa, care au confirmat că acolo s-a organizat „un birou de spionaj, pentru localitățile din apropierea Nistrului și în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și 31056 civili. Inspectoratul General de Siguranță Constanța a reușit să infiltreze un agent într-un mediu comunist-terorist și, timp de șase luni, a beneficiat de informațiile culese de acesta. Doar o întâmplare, altfel meritorie, a făcut ca nucleul de spioni și teroriști identificați până la acea dată să fie arestați, din păcate fără șeful bandei, care era plecat după instrucțiuni și aprovizionare cu diferite materiale (manifeste, arme, muniții, bani) în U.R.S.S. Agentul Siguranței dobrogene a reușit să se infiltreze într-

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
documente militare române. Ce nu știau grănicerii era că toate acele documente erau false și, prin acțiunea lor, s-a compromis o acțiune de infiltrare în mișcarea comunistă. Datorită acestui fapt, comisarul Rădulescu a luat hotărârea să-i aresteze pe spionii comuniști identificați până în prezent, deoarece exista posibilitatea ca ei să fie anunțați de arestarea curierilor și să li se piardă urma. Pentru ca bănuiala să nu cadă pe agentul infiltrat, s-a lansat zvonul că cei doi curieri au fost anchetați

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
frontului, etc.) dar, în aceeași măsură, morile și fabricile din zonă trebuiau semnalate. Așa cum s-a mai amintit, agenții teroriști se aflau la dispoziția rezidenților de la care primeau sarcini specifice și precise. Ei reprezentau brațul armat al întregii echipe de spioni sovietici, fiind utilizați în „diferite distrugeri și omoruri prin otrăvuri sau arme de foc”. Printre sarcinile primite se numărau distrugerea unor depozite (cu alimente, muniție, armament), provocarea ciocnirii de trenuri, aruncarea în aer a liniilor ferate și telegrafice, precum și otrăvirea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Achibalov” în fruntea structurii informative, iar în subordinea sa se aflau șefii birourilor de la Diviziile 41 și 45 Infanterie, Jelvis, ajutat de Cherson, respectiv Mihailov, ajutat de Costea. Structurile contrainformative militare române s-au confruntat cu o adevărată hemoragie de spioni sovietici încă de la preluarea puterii politice de către bolșevici. Dovedind profesionalism, militarii români angrenați în descoperirea acțiunilor subversive au anihilat majoritatea actelor îndreptate împotriva statului. Identificarea organizării serviciului de spionaj bolșevic în spatele trupelor române a fost posibilă prin capturarea unui „agent

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
informative din România. La 5 octombrie 1925, un agent român l-a arestat pe Zoltan Kovacs Husznapi în Piața Unirii din Oradea și astfel a fost descoperită o organizație de spionaj ungară, care a activat încă din 1919 în România. Spionul capturat a detaliat modul de organizare a subcentrului de informații din Debrețin, a grupelor pe care le coordona („A”, „B” și „C”) și metodele de lucru utilizate în atingerea obiectivelor. Prin mijloacele utilizate au fost obținute documente militare de la diferite

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
că ceva nu este în regulă, poate a avut informații și din alte surse, astfel că nu a mușcat momeala întinsă de organele de siguranță românești. Acest caz nu s-a încheiat cu un «happy-end», prin care întreaga rețea de spioni să fie arestată, judecată și condamnată la ani grei de închisoare. Arestați au fost Ferentz Walkay, Ion Taflan, soția și socrul acestuia, în timp ce creierul operațiunii, aflat în străinătate, n-a căzut în capcana pregătită de serviciile contrainformative române. În pofida acestui

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
asupra declarațiilor, afirmând că „au fost terorizați” și amenințați în cursul anchetei. Singurul care și-a menținut declarația inițială a fost plutonierul Ștefan Ciocoiu, acesta recunoscând că l-a omorât pe Ananie Molodovschi deoarece a obținut date concrete că este spion sovietic. Pentru ca lucrurile să fie și mai încurcate, cazul împușcării lui Nichifor Casier a fost discutat în cadrul Comisiei mixte nr. 2 sovieto-română, desfășurată la 17 martie 1927 în orașul Moghilev, iar delegații sovietici au cerut ca incidentul „să fie considerat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pe care bolșevismul îl reprezenta față de integritatea și suveranitatea țării. Un oarecare Ganzer, care voiaja des între U.R.S.S. și Spania, a fost urmărit de Biroul 2 francez timp de 2 ani (1921-1923) și s-a constatat că era un spion sovietic. De fiecare dată, acesta a trecut prin Barcelona și s-a oprit câteva zile la Hotelul Falcon din localitate, dar suspect a devenit abia după ce s-a observat că el trece prin Germania, dar evită, constant, să tranziteze Franța

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mai puțin de 500 de agenți sovietici „special instruiți pentru propagandă în străinătate”, au fost trimiși în întreaga Europă, la mijlocul lunii iunie 1937, pe baza instrucțiunilor lui Ejov și la indicațiile personale ale lui Stalin. În perioada 15-22 iunie 1937, spionii sovietici, împărțiți în 14 grupuri, au părăsit U.R.S.S. cu trenuri, vapoare sau avioane, și s-au îndreptat către cele 10 centrale europene nou-înființate. Centrele europene ale G.P.U. au fost identificate în Paris, Stockholm, Salonic, Praga, Amsterdam, Luxemburg, Zürich

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de informații jandarmi trebuia axată în direcția de a induce în eroare pe inamicii ordinii și siguranței interne și externe a statului, precum și descoperirea, urmărirea și prinderea infractorilor. Programa analitică a cursului cuprindea și noțiuni de bază privitoare la: Spionaj. Spioni. Modul cum se împart și modul cum lucrează ei de îndată ce pătrund pe teritoriul României; Organizațiile de spionaj ale țărilor vecine; Propaganda subversivă; Bolșevism; Criptografie; Contrainformații; Secte și propaganda religioasă; Cum trebuia organizat serviciul de informații la un post, secțiune și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și Agentură, avea în atribuții descoperirea agenților străini și acoperirile sub care se aflau în România, prevenirea scurgerii de date din instituțiile publice centrale, anihilarea persoanelor care manifestau interes pentru culegerea de date confidențiale, protejarea stabilimentelor militare de infiltrări ale spionilor sau sabotorilor. Agentura avea în subordine trei echipe, corespunzătoare palierelor de activitate: contraspionaj, ministere, respectiv atașați militari. Grupa 2 Industrii, structurată ca și Grupa 1, s-a ocupat cu obținerea de date despre personalul din întreprinderile care lucrau în favoarea armatei

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
3) și la „Ursu” (Piața Palatului nr. 2). Împreună cu Vainbaum, în 1931, a deschis un bar-dancing sub denumirea de „Mascotte” (str. Oituz nr. 3), însă asociatul său deținuse anterior, la Constantinopol, localul „Rosa Neagră”, „suspectat” ca loc de întâlnire pentru spionii sovietici din spațiu. După despărțirea celor doi, Gheruțki a fost angajat director la restaurantul „Snagov”, unde a rămas până în septembrie 1932. Analiza activității sale a evidențiat că acesta „nutrește sentimente antiromânești”, considerând publicul autohton un element nedorit, însă are „o

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mai 1940. La 20 iulie 1940, o notă informativă a precizat că serviciul de spionaj sovietic a trimis un „surplus de informatori” pentru a aduce sau a verifica date despre infrastructură, comunicații, dislocarea trupelor și a depozitelor de muniții. Obiectivul spionilor veniți clandestin de peste Nistru a fost topografia centrelor urbane din Dobrogea, mai ales între gurile Dunării și linia Fetești-Medgidia-Constanța. O „intensificare la maxim” a acestor agenți a fost constatată după ocuparea Basarabiei și nordului Bucovinei, însă țintele operative s-au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]