1,895 matches
-
fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian ! Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine, Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; Un glas ei mai asteaptă și sar ca lupi în stâne, Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii ! Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, "Viață-n libertate ori moarte !" strigă toți. Pre voi vă nimiciră a
LEGE nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110353_a_111682]
-
buna limbă românească, înseamnă: „Ce este permis lui Iovi (Jupiter, zeul suprem la romani), nu-i este permis boului”. Avem noi ceva de pierdut? Schimbarea domniilor, bucuria nebunilor! 31 ianuarie 2007 Eurooaia Motto: - Stăpâne, stăpâne Omoară-ți câinii În dosul stânii. - Mioriță laie, laie bucălaie Trebuie să-ți speli gura, Să-ți faci pedichiura .... (Fragmente din Miorița eurotonților) La numai o lună de zile de la intrarea în UE, încep să-și arate colții costurile integrării, și cum pe la noi, până și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
congres, zis al ciobanilor, ceea ce este altceva, după cum aflăm din cântecul „Ciobănaș la oi am fost”, adică păstor la oi. Ca pe vremuri, congresul a stabilit cu claritate că pentru a avea euroi trebuie să avem eurooi și eurociobani, altfel stâna rămâne o întreprindere familială care produce numai pentru nevoi proprii. Dacă numai o mică parte din timpul guvernanților și, în general, al politicienilor, ar fi fost folosit pentru a netezi asperitățile presărate în calea aderării noastre la UE, miorița românească
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
am zis. Cred că suntem capabili să renunțăm la multe deprinderi rele, să ne însușim multe din cultura și civilizația apuseană, dar nu trebuie să renunțăm la identitatea noastră, la tradiții, la cultura populară. Putem renunța la transhumanță și la stână? Nu. Sunt o marcă identitară a poporului român. Transhumanța, după cum spun toți specialiștii, a contribuit la menținerea unității de neam și de limbă. Oierii transhumanți din Mărginimea Sibiului, dar și alții, cei din vechiul Ocol al Câmpulungului, se bucurau de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Ungariei Mari și a unui Imperiu unguresc în S-E Europei. Să ne așteptăm și în acest an ca reprezentanții „splendidei rase” ă ungurii de gradul II cu secuii și ungurii din Pustă, care intră în România ca într-o stână fără câini, să aniverseze „revoluția” lor mult trâmbițată, care de fapt este o contrarevoluție, desfășurată sub forma unui război purtat împotriva celor care nu voiau să fie unguri, într-o „patrie comună”. Ce aniversează, de fapt, ungurii la 15 martie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
De ce nu se umblă la evaziunea fiscală și se umblă la alocațiile copiilor? De ce? În primul și în primul rând, evaziunea fiscală se face cu binecuvântarea organelor statului; își trag partea și tac din gură. Chestia cu lupul paznic la stână e veche de când lumea, s-a organizat în state, numai că, între timp, lupul și-a luat doctoratul în etică (nu și în echitate!) și a devenit moralist, umblă cu mantaua căptușită în blană de oaie și ține conferințe despre
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
județul Prahova. Au fost cazați într-un edificiu în aceeași curte. Ne întâlneam în timpul plimbării care nu era strict supravegheată. Între ei, inginerul Constantin Slătineanu, inginerul Gheorghe Dragon, Nicu Cojocaru, Tache Rodas și mulți alții. Se pregătea un asalt asupra „stânii” și trebuiau legați mai întâi toți „câinii de pază” care mai erau liberi sau scăpaseră de curând din închisori prin expirarea pedepselor. În 15 August, Adormirea Maicii Domnului, preotul satului împreună cu dascălul Nicolescu, tatăl unui fost coleg de clasă, au
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prăbușit cu răcnet înfricoșător, ajungând cu ghearele până la vârful bocancilor lui nenea Socaciu. După câteva minute, revenindu-și din încordare, l-a apucat un tremur, nevenindu-i să creadă că mai este viu. Detunăturile au făcut să hăuie munții; de la stânile din vale, lătratul câinilor a ajuns până la el. În felul acesta prezența sa putea fi descoperită și a părăsit chiar atunci acele culmi rătăcind prin alte locuri. La arestarea lui, securiștii i-au arătat fotografiile cu cele trei victime alături
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
deplasam, supraviețuiam, pregăteam mâncare, asta ne era ocupația. Umblam după alimente... Deci greutatea asta era mai mare, că oamenii aduceau alimentele și noi trebuia să ne deplasăm din care parte veneau. Apăi ne lăsau lapte sau brânză, unde se mutau stânile, cu oile... că ei se mutau în alt loc și ne lăsau mâncarea, și noi mergeam și știam că-s pentru noi lăsate. Eram ajutați, altfel n-aveam cum să supraviețuim... Eram din diferite comune, și fiecare pleca în zona
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
aduceau alimente acolo în pădure și au încercuit zona sub formă de potcoavă... Era o poiană în mijloc și de jur-împrejur pădure. Mâț ăsta era foarte priceput și la urme, și cu mirosul dezvoltat. Și când ne apropiam de ceva stână, el mirosea fumul de la distanță și avea dreptate, și când ridica frunzele știa ce animal a trecut p-acolo. Ei când au intrat, el a văzut urma de bocanc... Și noi înainte aveam bocanci, da’ a trebuit să îi lăsăm
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
când am mers eram urmăriți... Când am mers de la Glod am mers pe un câmp, și când să intrăm sus în pădure am auzit câine lătrând, și mi-am dat seama că e ceva. Trece cineva pe acolo... Era o stână și noi ne-am postat sub cărare. Și într-adevăr o trecut armata cu câine, dar noi eram în jos. Și am stat până ce-au trecut ei și p-ormă am traversat cărarea, că, de obicei, noi nu prea umblam
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
luat pe Willy de Nassau. Ziua de naștere a tatălui său, băut în cinstea lui la masă. Seara retragere cu torțe. Marți, 13/25 iulie Vreme minunată, enorm de cald. Ora 9½ ministrul de război. Ora 10 cu toții excursie la Stână. Caniculă enormă. La a treia cascadă am fost surprinși de o furtună puternică, foarte uzi. Ora 12 luat prânzul sus, la soare. Acolo până la ora 3, venit Davila, vremea s-a înseninat complet. Ora 5 înapoi. Seara cu Willy de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
masa în pavilionul de vânătoare, aici Brătianu, care pleacă din nou la ora 2, și Slăniceanu. După-amiaza promenadă cu Elisabeta. Seara frig. Sâmbătă, 2 septembrie/21 august Vreme frumoasă, puțin înnorat, aer rece. Scris până la ora 10½. Apoi excursie la Stână, invitați baronul von Ring, B. Boerescu și soția etc. Dejun. Ora 2½ pe jos, prin pădure, Valea Piatra Arsă, Babei, spre Poiana Țapului, la marea cascadă, acolo la ora 5½. Pe jos înapoi la Sinaia, mers o bucată cu trăsura
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
casă bună, pe care eu am pus să o construiască. Cinat, Poni, Brânză acolo. Conversat până la ora 9. Ora 9½ în pat. Foarte frig. Luni, 13/25 iunie. Rarău-Broșteni. Sculat la ora 7. Ceva ploaie. Ora 8 pe jos la stâna din Chiril. Ora 9½ urcat pe plută și pe la ora 12 ajuns la Barnar, călătorie minunată, la Toance foarte repede, din cauza pantei. Dejunat în Barnar, unde am o instalație grozavă, apoi vizitat canalul lung de 7 kilometri, cu un pod
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
amiază la Stöhr. Mică promenadă. Venit Sturdza și Câmpineanu. Rășcanu la dejun. După-amiază spre Sf. Ana, cu Sturdza. Seara biliard. Duminică, 12/24 august Vreme minunată. Înainte de amiază cu Elisabeta, apoi Sturdza la mine. La dejun multe persoane. După-amiaza spre Stână, pe la cascade, cu Elisabeta, Sturdza și doamnele. Plecat la ora 4, înapoi la ora 6½. Ceva ploaie. Seara biliard. Sturdza pleacă la București. Luni, 13/25 august Vreme schimbătoare. Înainte de amiază scris. Promenadă. Nimeni la masă. După-amiaza scris. Davila foarte
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
25 iulie Vreme minunată. Batalionul de Vânători face un marș pe Vârful cu Dor. Promenadă cu Elisabeta. Ora 12½ Z. Sturdza și Haret la lunch. După-amiaza lucrat cu Sturdza până la ora 5, apoi promenadă, cu Elisabeta și cu el, până la Stâna din Predeal, aer cald. Seara Sturdza și Haret la masă, se întorc dimineață la București. Biliard până la ora 10½. Lună plină. Duminică, 14/26 iulie Vreme minunată, aer răcoros. Ora 9 plecat cu Elisabeta la biserică. D. Ghica nu e
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cordiale. Baronul Napsa și doamna von Maylat cu ea. Klaudy. Mers cu trăsura direct la castel. Dejunat à trois. Vizitat parțial castelul. Ora 11 la pavilionul de vânătoare. Ora 1 dejunat (lunch). Ora 3 împărăteasa cu noi doi la Poiana Stâna, pe la cascade, la ultima încă zăpadă. În munți senin, culori închise. Împărăteasa este încântată de promenadă. Înapoi peste Clopotnița. Ora 6 la castel. Împărăteasa se întinde. Ora 7 cină cu suita. Biliard cu Napsa. Ora 10½ o furtună puternică, însoțită
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Brătianu, altfel crede că va fi pericol. În Galați și Brăila mică demonstrație, mi se telegrafiază. Promenadă cu Fritz. Seara biliard cu el. Ora 11½ în pat. Miercuri, 6 iulie/24 iunie Vreme minunată, foarte cald. Ora 10½ la Poiana Stânei, pe la cascade, cu toată societatea. Ajuns la ora 12½, dejunat acolo. Ora 2 la Piatra Arsă, foarte liniștit, vedere frumoasă până departe. Elisabeta cu mine și cu pastorul Harder ne întoarcem, ceva ploaie. Fritz cu Scheffer și cu Romalo și
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Seara promenadă. Biliard. Miercuri, 8/20 iulie Vreme frumoasă. Înainte de amiază la cascadă cu Stöhr. La lunch ministrul rus Hitrovo cu soția și fiica. Discutat îndelung cu Hitrovo. Orele 5-7 promenadă. Joi, 9/21 iulie Înainte de amiază scris. Elisabeta la Stâna. Ora 12 Kalinderu. Ora 1½ lunch. După-amiaza cu Elisabeta, la Stöhr. Promenadă. Seara biliard. Foarte cald. Vineri, 10/22 iulie Cald. Orele 10½-12 Kalinderu, apoi venit Brătianu. Rămâne la lunch, iar la ora 3 pleacă. Văzut încă pe Kalinderu. Slăniceanu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Osul iepurelui 3,00 12,00 157. Petasitidis Captalan 2,00 12,00 158. Polygonati Pecetea lui Solomon 1,60 13,00 159. Polypodii Feriguta 10,00 45,00 160. Primulae Ciuboțica cucului 10,00 45,00 161. Rumicis Ștevia stînelor 2,50 15,00 162. Saponariae Săpunarița 4,50 19,00 163. Scopoliae Mutulică 4,50 19,00 164. Symphyti Tătăneasa 2,00 10,00 165. Taraxaci Păpădie 3,50 20,00 166. Urticae Urzica 1,80 10,00 167
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
de uscat și de la limita revărsărilor de ape - pentru frontieră de apă, în afară vetrei satelor sau a perimetrului construibil al orașelor și municipiilor, se vor executa după obținerea tuturor aprobărilor legale, inclusiv a Comandamentului trupelor de grăniceri. Construirea de stîne, sălașe, precum și depozitarea paielor, fînului, cocenilor și a altor asemenea furaje sau plante tehnice, pe o adîncime de 500 de m de la linia de frontieră spre interior - pentru frontieră de uscat și de la limita revărsărilor de ape - pentru frontieră de
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]
-
sprijinirii membrilor cooperativelor agricole de producție și producătorilor particulari în organizarea, în comun, a pășunatului oilor, precum și pentru creșterea producției de lapte, brînzeturi și lină, sporirea livrării acestora la fondul de autoaprovizionare și la fondul de stat, se vor constitui stîne cooperatiste. Stînele cooperatiste se organizează de cooperativele agricole de producție și unitățile cooperației de producție, achizilii și desfacere a mărfurilor. Articolul 52 Membrii cooperativelor agricole de producție sau producătorii particulari care nu încheie contracte, în condițiile prezentului decret, vor livra
DECRET nr. 70 din 1 martie 1984 privind contractările şi achiziţiile de animale, păsări şi produse animale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134455_a_135784]
-
cooperativelor agricole de producție și producătorilor particulari în organizarea, în comun, a pășunatului oilor, precum și pentru creșterea producției de lapte, brînzeturi și lină, sporirea livrării acestora la fondul de autoaprovizionare și la fondul de stat, se vor constitui stîne cooperatiste. Stînele cooperatiste se organizează de cooperativele agricole de producție și unitățile cooperației de producție, achizilii și desfacere a mărfurilor. Articolul 52 Membrii cooperativelor agricole de producție sau producătorii particulari care nu încheie contracte, în condițiile prezentului decret, vor livra la fondul
DECRET nr. 70 din 1 martie 1984 privind contractările şi achiziţiile de animale, păsări şi produse animale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134455_a_135784]
-
Articolul 23 În scopul sprijinirii membrilor cooperativelor agricole de producție și celorlalți producători individuali în organizarea, în comun, a pășunatului oilor, precum și pentru creșterea producției de lapte și brînzeturi și sporirea livrării acestora la fondul de stat, se vor constitui stîne cooperatiste. Stînele cooperatiste se organizează de întreprinderile de industrializare a laptelui, cooperativele agricole de producție și unitățile cooperației de consum. Contractarea și preluarea la fondul de stat a laptelui și a brînzeturilor din lapte de oaie de la stînele cooperatiste se
DECRET nr. 395 din 25 decembrie 1981 privind contractările şi achiziţiile de animale, păsări şi produse animale,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142295_a_143624]
-
În scopul sprijinirii membrilor cooperativelor agricole de producție și celorlalți producători individuali în organizarea, în comun, a pășunatului oilor, precum și pentru creșterea producției de lapte și brînzeturi și sporirea livrării acestora la fondul de stat, se vor constitui stîne cooperatiste. Stînele cooperatiste se organizează de întreprinderile de industrializare a laptelui, cooperativele agricole de producție și unitățile cooperației de consum. Contractarea și preluarea la fondul de stat a laptelui și a brînzeturilor din lapte de oaie de la stînele cooperatiste se asigura de
DECRET nr. 395 din 25 decembrie 1981 privind contractările şi achiziţiile de animale, păsări şi produse animale,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142295_a_143624]