4,267 matches
-
morala, care nu poate constitui o știință; căci, dacă se Înțelege, sub numele ei, studiul fenomenelor morale, ea se confundă cu sociologia, cum o recunoaște Însuși dl Levy-Bruhl, autorul capitolului asupra moralei, când zice: ,,Pretinsa morală teoretică dispare; morala practică stăruiește, de fapt, și devine obiectul investigării științifice sub numele de sociologie, care Întreprinde studiul teoretic al realității morale” (p. 302). Dar morala nu expune numai ceea ce sunt faptele morale, ci și ceea ce ar trebui să fie și o știință normativă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
boli. Dacă trecem la științele mentale, găsim ca fapte nu mai mult date exterioare, ci fenomene de conștiință, individuală pentru psihologie, colectivă pentru sociologie; dar aceste fenomene alcătuiesc realități tot atât de puternice ca și cele date de corpurile fizice. Dacă am stăruit asupra caracterului realist al științei, am făcut-o spre a putea stabili principiul că toate științele răsfrâng În cugetul nostru o parte din această realitate, după punctul de vedere În care o privim. „Știința”, cum spune dl Levy-Bruhl, „nu este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
repețire; dar pentru acestea observația d-lui Monod se aplică tot așa de bine și faptelor conștiinței omenești. Cât despre fenomenele de dezvoltare, natura și omenirea se află Întocmai În același caz: trebuie să fie studiate În chip istoric. Am stăruit de mai multe ori asupra Împrejurării că dezvoltarea și deci istoria nu pot fi formulate În legi. Dl Monod zice În același sens că, „Întrucât privește legile care par a fi condiția Însăși a științelor, era Învederat că ele nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ce îi asigurau pătrunderea în „bibliotecile” culturilor vecine), P. a abordat marile teme ale istoriei culturii românești - vechea literatură românească de expresie slavă, cronicarii ce au scris în slavonă sau în română, umaniștii peregrini, înstăpânirea limbii române în cultură -, a stăruit asupra elementelor care alcătuiesc „emblema culturală” românească a timpului vechi, s-a străduit să deslușească acele tensiuni secrete - puse în valoare de raporturile cu spațiile culturale circumvicine românilor - care au asigurat mersul spiritului românesc prin istorie. Încearcă să pună într-
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
a configura specificul cultural al Bucovinei, prin necesare restituiri și valorizări ale spiritualității acestei provincii românești cu un destin istoric particular. Cartea Marginalii junimiste (2003) propune o intrare în istoria „obscură” ori mai puțin cunoscută a societății Junimea, despre care stăruie impresia că, încă de multă vreme, s-a spus tot ce se putea spune. Sunt aici numeroase documente - acte oficiale, texte și trimiteri la periodice premergătoare „Convorbirilor literare”, scrisori ale lui Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Petre P. Carp, Petru Th.
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
1992-1993). Întâia consemnare editorială a acestor căutări ale lui P. este lucrarea Comediile lui I. L. Caragiale (1996), inclusă într-o colecție coordonată de Paul Cornea și destinată școlii. Depășind strictul interes și nivel didactic, exegetul reconstituie „destinul pieziș” al scriitorului, stăruie, pe urmele lui Florin Manolescu, asupra evoluției imprevizibile a operei, cu efecte contradictorii și derutante asupra receptării în epocă și în posteritate, caută explicații și corectează cu detașare, de la cota prezentului, opiniile care nu au trecut „proba timpului”. În felul
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
la Cluj revista „socială-științifică-literară” „Ungaria” (1891-1898), editată în limba română, cu suplimentul „Román-magyar Szemle” în maghiară, M. semnând ca redactor și editor Grigoriu Moldovan. Prin activitatea sa de scriitor, folclorist și traducător, M. a slujit apropierea dintre români și maghiari, stăruind asupra cunoașterii reciproce. A publicat studii și articole despre personalități ale literaturii române (V. Alecsandri, D. Bolintineanu, Gh. Șincai, Andrei Mureșanu) sau despre dezvoltarea nuvelisticii, a romanului și teatrului românesc. Aceste scrieri, împrăștiate în periodicele din ultimele decenii ale secolului
MOLDOVÁN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288228_a_289557]
-
nu să vedem, măcar să întrezărim sau să ne imaginăm în depărtare lunca Prutului, ne anunța despre frumusețea peisajului din zonă. Verdele crud al pășunilor vorbea aproape explicit și despre rodnicia pământului acestor locuri. Pe tot parcursul drumului, în mintea noastră stăruiau încă destul de multe întrebări. Ce o însemna un sat, localitate de frontieră la granița de est a României? Să fie cumva o așezare izolată, ruptă de lume, la granița modernității? O avea electricitate? Dar drumurile cum or fi? Trecând însă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
modelor din muzica rock sau pop de duzină? Ce altă terapie ar putea oferi Biserica patologiilor psihice contemporane dacă nu viața comunitar-agapică, organizată cu sobrietate, bucurie și seninătate în jurul Sfintei Liturghii? Mărturisirea în „vremuri sărace”tc "Mărturisirea în „vremuri sărace”" „Stăruiți în rugăciune, priveghind în ea cu mulțumire” (Coloseni 4, 2). Desigur, pentru a redescoperi deopotrivă echilibrul și radicalitatea ortodoxiei Părinților, ar fi fost nevoie de implicarea deschisă și părintească a ierarhilor în activitățile germinale ale ASCOR-ului. Cu rare și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fost zădărnicită pe neașteptate: corabia începuse să se aplece în așa măsură, sub presiunea cadavrului din ce în ce mai greu, încît s-ar fi putut răsturna. Totuși Starbuck, care comanda operațiunile, o ținu legată de balenă pînă-n ultimul moment, cînd, dacă ar îi stăruit să îmbrățișeze cadavrul, corabia s-ar fi putut duce la fund după el. Dar chiar cînd ne dădu, în sfîrșit, ordinul de a desface legăturile, presiunea extraordinară exercitată de balenă asupra babalelor de care erau fixate cablurile și lanțurile, făcu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
scufunda ca să-și petreacă timpul obișnuit în adîncuri, pînă nu va fi respirat de șaptezeci de ori la suprafață. Trebuie remarcat, totuși, că aceste proporții diferă de la individ la individ, deși rămîn neschimbate la fiecare în parte. De ce-ar stărui oare balena să-și scuipe jeturile deasupra apei, dacă nu tocmai pentru a-și umple rezervorul de aer, înainte de a se da la fund? Căci e limpede că această necesitate de a se ridica la suprafață o expune la toate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de jur-împrejur, niște pezmeți, apoi îi puseră la cap o sticlă cu apă dulce, iar la picioare un săculeț cu pămînt scos din fundul calei; în chip de pernă, îi puseră o bucată de pînză de vele făcută sul. Queequeg stărui să fie transportat în acest pat de pe urmă, ca să poată să-l încerce și să vadă cît de comod era. Rămase acolo nemișcat vreme de cîteva minute, apoi îi spuse unuia dintre oameni să-i aducă din sacul lui marinăresc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Rusă s-au dovedit de un neasemuit folos (Ă). De curând În domeniul atât de Însemnat al pedagogiei au apărut câteva lucrări importante cum sunt: Pedagogia de Carrov, Pedagogia preșcolară de Ienușina sau Opere pedagogice alese de Macarenco. (Ă). Vom stărui ceva mai mult asupra traducerilor literare (Ă). E firește cu neputință de enumerat sau chiar de cercetat pe grupe toate traducerile literare sovietice din ultimii 5 ani. (Ă). În această privință, după cum e și firesc, rolul principal l-a avut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de Stat, la care se adaugă chiaburimea trădătoare (Înfățișează În carte prin personaje ca Geambașu, Chiriță, Melitaru); de altă parte, exploatații, țărănimea muncitoare, care Își recunoaște un singur aliat, În muncitorii de la Căile Ferate. (Ă). Dar remineșcențe puternice naturaliste mai stăruie Încă În chip supărător În nuvala lui P. Dumitriu”. 78. Petru Dumitriu. - Nopțile lui Iunie (fragment). În: Scânteia, nr. 1563, 23 oct. 79. Ion Vitner. - Evoluția prozei lui Petru Dumitriu, I-II. În: Contemporanul, nr. 159-160, 21-28 oct. 80. Ovid
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
versuri limpezi ale unor poeți, se Întâlnesc poeme obscure, abstracte, ale altora. Redacția nu depune Încă eforturi destule pentru a ajuta pe poeți - mai ales pe cei tineri - În munca lor; publică poeme la care autorul ar trebui să mai stăruiască pentru a le limpezi și Închega mai bine. Într-adevăr - cum arată Lupta de clasă - redacția Vieții românești «nu a adoptat Încă o poziție hotărâtă În lupta Împotriva manifestărilor formaliste». De aceea consideră drept publicabile unele poeme vădit formaliste, În timp ce
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Încă de neglijențe redacționale. Anunțând publicarea, În curând, a romanelor Sfârșitul jalbelor (Al. Jar), Canalul (P. Dumitru), Temelia (E. Camilar), În vest (A. Mihale), În armată (L. Fulga), Cimentul (O. Măgureanu) - trebuie să constatăm, totuși, că redacția noastră nu a stăruit asupra zugrăvirii În literatură a industriei grele, a oamenilor muncii, care, În metalurgie, petrol, mine, etc., pun temeliile socialismului În R.P.R. (Ă). Pricinile deficiențelor sunt multiple. 1.În primul rând, ele trebuie căutate În slăbiciunea ideologică a colectivului redacțional, În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de succes. Poeme ca Balada despre Barta Iosif și ortacii săi sau La frasinii de la răscruce dovedesc un asemenea progres. Drumul acesta ascendent a fost barat adesea de răbufnirile variate pe care le avea la Baconsky resturile formaliste ce mai stăruiau În viziunile sale poetice. (Ă). Formalismul este prezent, sub specia aceasta, mai ales În poeziile mai vechi ale poetului clujean. Sesizând pericolul pe care-l constituia pentru creațiile sale această influență (a decadentismului - n.n.). Baconsky a Început să lupte Împotriva
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
populare epice, (arhitectura basmului popular, tropii caracteristici acestuia, repetiții, refrene realizate În spirit popular), poetul clujean a dat prin La frasinii de la răscruce cea mai reușită expresie a orientării sale realiste. Poemă inegală totuși (asupra unora dintre aspectele negative am stăruit În altă parte a cronicii), La frasinii de la răscruce aduce Însă conflicte care ilustrează În chip veridic lupta de clasă la țară și realizează câteva tipuri de eroi bine conturați. Lăsând la o parte pe instructorul județean, pe Irinuca și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
întrebăm care este temeiul de natură sistematică al acestei afirmări insistente a caracterului necondiționat al îndatoririi morale, a sublinierii repetate a ideii că merit moral are împlinirea datoriei de dragul datoriei, fără a ține câtuși de puțin seama de consecințe. De ce stăruie oare Kant asupra înțelegerii datoriei morale drept imperativ necondiționat al rațiunii pure? Se poate presupune că ancorarea obligației morale în rațiunea pură i-a apărut lui Kant drept singura cale de a o scoate din regimul contingenței și relativității, de îndată ce
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
rațiunii pure. Sunt cei pe care pare să-i aibă în vedere Kant atunci când vorbește despre „judecata mulțimii, a căror încuviințare îl face pe filosof să roșească, dar care-l încântă pe neghiobul dornic de popularitate și îl face să stăruie în eroare”. (I. Kant, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, trad. M. Flonta și Th Kleininger, Editura All, București, 1996, p. 55.) Mulți comentatori sunt de acord că în acest punct Kant a resimțit
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nu ajunge pentru satisfacția nevoilor tuturor societăților în care se înscriu. și această chestiune cred că e bine a se pune în discuție la Congresul din 18 și 19 ianuarie. Dorind din suflet succesul așteptat de inițiatoarele Congresului, mă voi stărui să le dau tot concursul prin organizațiile din care fac parte și prin cunoștințele mele personale. Mulțumesc doamnelor din organizația condusă de D-na Djionat, pentru frumoasa inițiativă de a înființa un azil de noapte pentru femei cu numele D-nei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Feminin, făcând apel la conlucrarea funcționarelor în acțiunea pentru pace a Frontului Feminin. Membrele „Cercului feminin”, fiind de acord să conlucreze cu Frontul Feminin pentru acest deziderat al tuturor femeilor și al întregii clase muncitoare, își iau angajamentul de a stărui pe lângă conducerea sindicatului ca această conlucrare să fie aprobată. Pentru ședința de luni, 22 șindescifrabilț orele seara, se anunță o conferință a d-lui Titel Petrescu relativ la Congresul mondial pentru pace și activitatea femeii pentru menținerea păcii. Dimineața, anul 32
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și păsărilor, promovarea industriei laptelui, uscarea fructelor, adoptarea uneltelor perfecționate etc. 3.să organizeze expoziții de propagandă națională și de vânzare a produselor sale, atât în țară cât și în străinătate. 4.conferințe sau cursuri regulate, la care se va stărui în îndreptarea moravurilor, dezvoltarea sentimentului patriotic și dinastic și la combaterea vițiilor: lenea, desfrâul, alcoolismul, luxul, jocul de noroc, superstițiile, sărbători păgânești, cerșit etc. Bunele deprinderi manifeste se vor încuraja prin distincții și premii. Istoric Asociația Cercurilor de Gospodine a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeile acestea, educate de veacuri așa cum au fost educate. Noi le-am dat drepturi egale cu ale bărbaților, dar să nu credeți că legea prin care li se acordă aceste drepturi egale cu ale bărbaților, este de ajuns. Pentru că obiectiv stăruie inegalitatea în conștiința oamenilor, în moravurile vieții noastre, lucru de care trebuie să ținem seama. Apoi, cum o să voteze o femeie de la sat altfel decum îi spune bărbatul, când merge la 4 pași în urma lui, când îi spune popa, când
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
românilor din romani adevărați la mai mare lumină îl pune. „Țesute” de A., care citează, între alții, istorici ca Eunapius, Eutropius, Priscus, Procopius, argumentele sunt astfel orânduite încât să aducă, împotriva „defăimătorilor”, „adeveriri” despre originea pur romană a neamului. A. stăruie asupra ideii de continuitate a romanilor în Dacia, precum și a legăturilor neîntrerupte cu cei așezați în sudul Dunării. El reia, de fapt, ideile lui Petru Maior, aducând unele mărturii noi și insistând mai mult asupra neamestecului „ghintei românești” cu popoarele
AARON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]