1,803 matches
-
lucrarea, până la alegerea lui Paul al IV-lea. Apoi, din cauza caniculei și a mulțimii lucrurilor de făcut, a fost mereu plin de treburi până pe 21 septembrie, când începu să fie vorba să mă trimită în Spania. Atunci, mi-am întețit stăruința ca Părintele să împlinească făgăduința pe care mi-a făcut-o. Mi-a dat așadar o întâlnire pe 22 septembrie dimineața, la Turnul Roșu3. Când am terminat liturghia, m-am înfățișat la el ca să-l întreb la ce oră puteam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
băiețește, și un alt tânăr. Aceștia îl urmară, pentru că și ei cerșeau. Ajunși la o gospodărie, găsiră un foc mare și mulți soldați în jurul lui; aceștia le dădură să mănânce și să bea mult vin; îi îmbiau cu o asemenea stăruință încât părea că vor să-i îmbete. Apoi i-au despărțit, culcându-le pe mamă și pe fiică într-o cameră la etaj, iar pe Pelerin și pe tânăr într-un grajd. Spre miezul nopții, auzi strigăte puternice venind de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
câștigat câțiva însoțitori 3. Iar boala înainta și nu-i putea găsi leac, cu toate că încercase multe. 85. Medicii spuneau că numai aerul din locul de baștină i-ar mai putea face bine. Însoțitorii săi i-au dat același sfat cu stăruință. Chiar de pe atunci hotărâseră ce aveau să facă, adică să meargă la Veneția și la Ierusalim și să-și închine viața pentru binele sufletelor; dacă nu aveau să capete îngăduința de a rămâne în Ierusalim, aveau să se întoarcă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Trecu prin Almazan, locul de baștină al părintelui Laínez, prin Sigüenza și Toledo, iar din Toledo se duse la Valencia. În toate aceste locuri de baștină ale însoțitorilor săi, nu voi să primească nimic, cu toate că i se puseră înainte cu stăruință mulțime de daruri. În Valencia vorbi cu Castro, care era călugăr certozin. Apoi, deoarece voia să se îmbarce pentru Genova, cei din Valencia care îi erau devotați îl rugară să nu facă una ca asta, pentru că - după cum se spunea - Barbarossa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
iezuiți aveau să fie scutite de prevederile acestei decizii. Însă aceste sumare considerente istorice nu sunt în măsură să explice decalajul de timp dintre rapiditatea cu care Ignațiu alege ca iezuiții să nu aibă nici un fel de venituri fixe și stăruința cu care el continuă să ceară în rugăciune o confirmare a justeții deciziei sale. Într-adevăr, din Jurnal reiese că argumentele pro sau contra veniturilor fixe au fost enunțate și cântărite încă din primele zile ale lui februarie. Ignațiu însuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
din 1977, 1986 și 1990 afectează clădirea localului vechi, supus unor reparații capitale în 1994, în timpul mandatului directorului Gheorghe Hoha. Clădirea localului nou este construită în anii 1969-1970. Exteriorul clădirii a fost renovat între 2007 și 2008, la inițiativa și stăruința doamnei Manuela Iacob. Sălile de clasă sunt amenajate cu ferestre și uși termopan. Mobilierul, nou și modern, se încadrează în noile tendințe estetice. Publicațiile Colegiului Național „Cuza Vodă” Zorile. Revista literară - științifică a liceului „Cuza Vodă” din Huși. Huși: aprilie
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
tine la 4 ani, în capotul de noapte de flanelă albă, în genunchi făcându-ți rugăciunea. Mi-e dor de tine, de totdeauna, Mamina II Sâmbătă, 6 decembrie [1947] [...] Eri o zi grea, cu cinci ore pline de explicații și stăruințe 8-1; în galop acasă și la 2.20 la Crematorium unde era depus tatăl d-rei Grobnic. [...] M’am urcat apoi sus la tata. Trei crizanteme albe mai erau încă acolo de data trecută; am aprins candela și i-am vorbit
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fost anunțat să-l țin la 15 septembrie) ca în această toamnă, n-am fost parcă niciodată. Sînt obosit, așa cum știi că sînt eu și aproape că nu mai am curajul să privesc mai departe. M-am întors cu atîta stăruință la Eminescu încît alte preocupări le-am lăsat pe delături. Deocamdată, deși am scris peste 150 de pagini (de curs!) nu cutez să extrag nimic pentru publicare (chiar dacă Ovidiu Genaru m-a somat să dau ceva pentru ianuarie). Îl redescopăr
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
N.T. Orășanu publicând broșura Omagiu Armatei Române și destăinuind că produsul din vânzarea ei să se dea pentru căutarea răniților români, Asociației Crucea Roșie și Ospiciului Independenței, subscrisul vă invită ca În considerațiunea frumoasei intențiuni a autorului, să depuneți toată stăruința pentru desfacerea a 15 exemplare În acest orașu pe care vi le trimitem și să Înaintați de urgență Prefecturei costul lor care este de 1 leu nou exemplarul”. Pe 19 octombrie 1877, prefectul somează „urgent” vărsarea contravalorii cărților În casieria
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sarcina vânzării lor fusese Încredințată tot polițiștilor locali. Pe 30 aprilie 1878, sărmanul comisar Pașcanu, șeful Despărțirii I-a, compusese cu lacrimile grele ale neputinței adresa nr.498 În care scrisese cu mâna tremurând de emoțiune și obidă: „Dupe toate stăruințele depuse până astăzi, nu am putu vinde nici unul din biletele primite cu ordinul Dvs. nr.(...) ast fel dar În anexă cu aceasta cu respectu vi le Înapoescu În număr de douăzeci și 5”. Mult mai târziu, pe 22 iulie 1878
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
observat faptul că nu fusese vorba despre un oareșce măcel la Huși ci de acțiunile iresponsabile ale nemților la Iași, În vara anului 1941. Ca o consecință a punctului 3, a fost inserat și punctul 4, vindicativ foarte: „Cere cu stăruință grabnica judecare și exemplara condamnare a tuturor criminalilor, oricare ar fi, ori cât de mulți ar fi și oriunde s’ar afla, vinovați de masacrarea evreilor dela Iași, trenurile morții, Stânca Roznovanu și platoul Dric Huși”. Dacă vreunui oficial român
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că aceasta este porunca Domnului Isus!” Din experiența mea personală, aș mai adăuga încă zece puncte: 1. Fără puterea Duhului Sfânt, niciodată nu vei deveni un misionar adevărat. 2. Învață să cunoști vocea Duhului Sfânt care te cheamă! 3. Învață stăruința și perseverența! 4. Învață umilința de la Domnul Isus! 5. Învață să te rogi Lui Dumnezeu ca să-ți arate ce ai de făcut în cadrul marii însărcinări! 6. Fă o grupă de rugăciune cu acest scop! 7. Treceți pe lista de rugăciune
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
încetării oricăror obligații militare ale României față de Moscova, regimul Iliescu ar fi menținut în vigoare protocoalele, încheiate încă din 1958, care puneau la dispoziția forțelor militare sovietice - în caz de conflict - porturile Românești de la Marea Neagră și de pe Dunăre. Această, în ciuda stăruințelor experților MAE, care i-au soucitat, cu insistență, lui Iliescu anularea protocoalelor. În caz contrar, forțele militare ruse se puteau desfășura în România, pe baze legale, fiindcă intrarea lor în țara sa nu mai poată fi asimilată, din punct de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
și care, potrivit tradiției din familiile țărănești, avea îndatorirea să supravegheze și să aibă grijă de el, ca frate mai mic. Chiar după nașterea lui, preotul Mironescu și preoteasa sa, care nu putuse să aibă copii, au insistat cu multă stăruință pe lângă Maria și Costache să accepte ca ei să-l înfieze pe noul născut. Preotul era bine cunoscut, fiind de loc dintr-un sat apropiat, Trohan, iar soția lui era fiica preotului Cehan, din Armășoaia. Numai că soților Gheorghiu nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
odihna veșnică la cimitirul Eternitatea din Iași. Evocându-l, acad. Al. Zub nota: „Limpezimea privirii, fermitatea judecății, propensiunea pedagogică, în sensul larg al expresiei, erau calitățile lui cele mai evidente, puse la lucru într-un dozaj variabil și cu o stăruință ce denotă asumarea deplină a unui credo profesional și etică”. BOIȘTEANU, IOAN (1924-1993ă MEDIC VETERINAR Reputat fiziolog, profesor universitar doctor Ioan Boișteanu a fost o distinsă personalitate ce a desfășurat o valoroasă activitate didactică și științifică timp de peste patru decenii
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
bun un drum care nu duce la o biserică?” Căința e un film care te poate îmbolnăvi și care, pe mine, chiar m-a îmbolnăvit, inclusiv la propriu. L-am văzut în primăvara timpurie a anului 1988, când, după multe stăruințe din partea mea, o colegă de la România literară mi-a împrumutat în fine, pentru o săptămână, prețioasă casetă (pe atunci domicilia la noi, împreună cu un nepot, căruia îi aparținea, un aparat video; între timp, ambii ne-au părăsit). Săptămână a patimilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în rugăciune împreună cu femeile și cu Maria, mama lui Iisus, și cu frații lui”. Secvențele adunării spontane, din instinct, a ucenicilor la un loc, în „încăperea de sus”, ca a oilor rămase fără stăpân și păstor într-un țarc, ale stăruinței în rugăciuni (înfricoșate) țin de o relatare cu mult mai realistă. Căci despărțirea de Hristos a fost, cu siguranță, o tragedie pentru ucenici, încă neîmbrăcați „cu putere de sus”, încă niște bieți oameni, temători, somnoroși, gata oricând să (se) renege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
distanță cam de 15 kilometri de casa părintească, m-a luat la dânsul și am făcut (am repetat) clasa a patra. Trebuie spus că deși făcusem patru clase, instrucția mea abia dacă se ridica la cunoștințele clasei I-a. Cu stăruința unchiului Dumitru, din septembrie până în aprilie anul următor am ajuns la nivelul elevilor din clasa a IV-a. În primăvara anului 1935, unchiul a dus la concursul regional al „tinerimii române” trei elevi din clasa a IV-a, unul dintre
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
om încrezut, și pe secretarul Cibotarev, lipovean cu sufletul bun și blând ca un bunic. Era în jur de 40 de ani. Cânta la chitara acordată rusește de te minunai. Am vorbit de harnicul învățător Teofan Munteanu, directorul căminului, despre stăruințele sale culturale, dar nu știu dacă am spus că a adus un aparat de radio "Atwater-Kent" (așa s-o fi scriind?) la cămin. Cât era el de respectat în sat, era gata, gata să fie bătut de oameni. După ce a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
se angaja să achite cupoanele Începând cu 1 ianuarie 1872 și să garanteze o dobânda de 5%. Proiectul a fost votat, cu unele modificări În decembrie 1871. Soluția fusese binevenită mai ales În condițiile În care cabinetele europene recomandau cu stăruință Guvernului român să evite În acel moment „orice complicații serioase”. Cu toate acestea, Carol I i-a mărturisit franc lui Bismarck impresia defavorabilă pe care a produs-o intervenția Porții, ca urmare a presiunilor exercitate de Cabinetul de la Berlin. La
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Macedoromâni - datorită, cum am spus, prieteniei lui P. P. Panaitescu și a lui C. C. Giurescu, și avea să-l părăsească mai târziu pe G. Brătianu pentru C. C. Giurescu, ca să se întoarcă însă repede la primul (care l-a acceptat în urma stăruințelor lui P. P. Panaitescu), cu intuiția fără greșeală a celui dornic să ajungă, avea să fie apoi prietenul intim al lui Ică Antonescu și să-și facă repede catedră universitară și institut cu multiple fonduri datorită sprijinului acestuia, ca apoi
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
toate căpătând rezolvarea legală. Într-adevăr, s-a spus după aceea despre mine la Ministerul Cultelor că nu rezolvam nicio hârtie [205] decât „cu legea pe masă” - ceea ce corespunde realității, căci numai în acest fel poți scăpa de inevitabilele intervenții, stăruințe și alte multe neplăceri. Până și ușierul meu, vechi slujbaș al Ministerului, care cunoscuse câteva zeci - dacă nu chiar câteva sute - de „excelențe”, m-a întrebat într-o zi: „Cum faceți, Domnule Secretar general, de nu aveți niciodată biroul plin
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
-o tânărul rege nu a fost tocmai strălucită, dar în niciun caz nu era așa de insuficient pe cât se spunea. În așteptarea mașinii regale, am asistat în piața catedralei din Orăștie (una dintre cele mai frumoase din țară, ridicată cu stăruințele părintelui Moța) la o scenă foarte distractivă, dezvăluind încă odată mentalitatea militarilor. Unitățile legionare așteptau împreună cu cele militare, dar nu era niciun motiv să stea „smirnă” cu un ceas înainte de venirea Suveranului. Colonelul comandant al garnizoanei spumega însă de mânie
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Teatrul Național montând câteva spectacole de mare valoare artistică. Pentru Opera Română eram toți de acord să-l numim pe Ionel Perlea , cel mai bun dirijor român, atât de boicotat de „confratele” său Gogu, dar ne-a refuzat cu toate stăruințele noastre, pe motiv că ar trebui acordate fonduri mari (pe care i le-am făgăduit de altfel și le-am obținut numaidecât), așa încât ne-am oprit la Al. Zirra din Iași. Compozitorul ieșean venise la București să mă roage să
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
vreun local public, probabil de teamă să nu se compromită salutând un „borfaș”... În aceeași categorie intră și scriitorul dramatic I. V. Luca : era unul dintre cei mai deși vizitatori la Minister, iar noi i-am jucat piesele, nu pentru stăruințele sale, ci pentru reala lor valoare dramatică și literară. După Ianuarie 1941 a fost însă atins de o subită amnezie a figurilor, și nu mă mai recunoștea nici chiar când era la doi pași de mine. Alte întâmplări ce merită
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]