2,655 matches
-
Paisie Olaru de la Sihla, Iachint Unciuleac de la Putna, ajungând la Ioan I. Ică Jr., Paul Gherasim, Andrei Pleșu, Cristian Mandeal, Teodor Baconski, Horia-Roman Patapievici și, firește, Mihai Urzică și Iulian Stoicescu - magistrul, respectiv duhovnicul autorului -, afli că „nu îndoiala reprezintă statura duhovnicească constitutivă a lui Toma“, ci, dimpotrivă, „siguranța totală, neumbrită și molipsitoare“, că trei tineri evrei s-au convertit la ortodoxie grație lui Ioan Alexandru (botezați acasă la părintele Ioan Buga), sau că părintele Paisie de la Sihla a prezis cu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în rezolvarea temelor, te făcea să regreți toate greșelile pe care le-ai făcut față de acești micuți muncitori. Fiul directorului, Alexandru Marinescu, profesor de limba franceză și română, făcea lecții de literatură. Îi sorbeam lecțiile. Când îl vedeam, mic de statură, aproape rotofei, puțin chel, deși tânăr, că se îndreaptă spre sala noastră, toți cursanții, bărbați și femei în toată firea ne sculam în picioare și așteptam în cea mai adâncă tăcere salutul său, ca la rându-ne să răspundem. Răspundeam
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și furtuni, dar el a rămas neclintit în fața lor, înălțându-se tot mai semeț. Ceilalți brazi au vârste și înălțimi diferite; cel mai mic dintre ei este un brăduț care nu are nici jumătate de metru și pare sufocat de statura și aroganța fraților săi mai mari, care discută peste capul lui, ca și cum el nici n-ar exista. Dar, despre ce pot vorbi oare niște brazi? Să-i ascultăm și noi, dragi copii! Unul dintre ei, zvelt, mândru, având niște ramuri
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
oarecare măsură? Nu. Sunteți, așadar, ceea ce eu numesc un saducheu. Dacă n-ați citit Sfânta Scriptură, recunosc că asta nu vă spune mare lucru. Dimpotrivă? Cunoașteți, așadar Sfânta Scriptură? Hotărât lucru, mă interesați... Cât despre mine... Judecați și dumneavoastră, prin statură, umeri și față, despre care mi s-a spus adesea că are o expresie sălbatică, semăn mai curând cu un jucător de rugbi, nu-i așa? Dar, ținând seama de felul meu de a vorbi, trebuie să recunoașteți că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
pe verde cu o întârziere de o secundă, și în timp ce răbdătorii noștri concetățeni claxonau puternic și neîntrerupt în spatele meu, mi-am amintit dintr-o dată de o altă întâmplare, survenită în împrejurări asemănătoare. O motocicletă condusă de un om mic de statură și uscățiv, purtând ochelari și pantaloni de golf, mă depășise și se oprise în fața mea, pe roșu. Stopând, omulețul blocase motorul și se străduia în zadar să-l pună iar în mișcare. Pe verde, i-am cerut, cu obișnuita mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
cu familia, are slăbiciune! Zgomotul instrumentelor tăcuse și acum era stânjenită de țim-balele răsunătoare ale vocii lui Nory. Prezența lui Mika-Le la Elena rămăsese încă neexplicată, când Nory exclamă: - Uite-i! La ușa magazinului se opri o trăsură de casă. Statura masivă a lui Drăgănescu masca o doamnă mică și slabă, cu rochie de culoare închisă. - S-o vezi cu rochiile Elenei! râse Nory. Le scurtează jumătate și tot îi bat gleznele. Mai bine decât cu genunchii goi ca înainte! . . . în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
tremurau ușor. Învățătoarea o prinse de mână și încercă să o scoată din ascunzătoare. Fetița nu s-a opus. A simțit că nu i se va întâmpla nimic rău. Ajunsă în mijlocul holului, învățătoarea se aplecă pe vine, devenind de o statură cu fetița. Atunci observă o frumusețe de ochișori verzi de parcă erau frunze de fragi pline de rouă. A privit-o îndelung, zicând mai mult ca pentru sine: ,, Ce mult mi-aș mai fi dorit o fetiță, măcar una...” Își reveni
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
un spațiu plin de umbre strămoșești, care l-au ales să le readucă la viață. La maturitate, cel uns cu harul povestiri și al retoricii, moștenind de la popor și un limbaj sadoveanian, în lexic și tonalitate, iar de la părinți o statură asemănătoare marelui prozator, își dedică întreaga viață misiunii încredințate de sufletul pământului, ce adăpostește de secole osemintele sacre al înaintașilor cărora le datorăm existența noastră de astăzi. Scriitorul a înțeles că istoria, martoră a trecutului, act de naștere a tuturor
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93064]
-
și ea,în calitate de persoană, a făcut să strălucească și brățara de aur, profesiunea, pe care a avut puterea s-o ridice la cote perpetuu superioare, dar, a strălucit, și ca reprezentant al țării. Anii au trecut,însă, bătrânețea coborând, peste statura sa admirabilă, peste viața sa diamantină, ca o brumă timpurie și agresiv de severă. Ne-a mai pârjolit, țara, și spurcăciunea de foc din ’89, dar, mai ales, ce a urmat, după criminalul moment. Bucurie - pentru reacțiunea internă, unită,într-
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
piele de porc, cu o expresie care parcă spunea: „eu-am-mai-fost-cu-ei“ și se simțea superior. Vilma băgă de seamă că Santiaguito se făcuse un bărbat adevărat și că o privea lung. Pe urmă se uită la Juan Lueas, domnul și admiră statura lui impunătoare și elegantă, un metru optzeci și șapte, fără să-și poată da seama de ce, În realitate fără să Înțeleagă de unde provenea faima lui de bărbat cuceritor, la urma urmei nu semăna cu nici un artist de cinema mexican. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Nu se Întîmpla nimic, Fernandito Ranchal y Landron de Guevara Înainta foarte solemn și furios spre banca lui. Sánchez Concha, care nu era prost deloc, adoptă o atitudine contemplativă. La fel făcură și alți cîțiva, printre care și Julius. Nu statura lui Fernandito i-a adus În această stare de expectativă, ci mai curînd Înfățișarea lui furioasă și tăcerea la fel de furioasă, care Îi descumpănise. Bomba cu efect Întîrziat era gata să explodeze Într-o dimineață, la cîteva săptămîni de la venirea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
limpede că Juan Lucas era de vină. Întotdeauna credea că are dreptate și Într-adevăr avea Întotdeauna, fiindcă era mai Înalt și priceput la vorbă, dar el nu putea să suporte să nu aibă niciodată dreptate pînă nu ajungea de statura lui Juan Lucas și nici nu voia să ajungă să aibă un asemenea glas, fiindcă un asemenea glas te face să ai dreptate cît timp vorbești, dar nu și după aceea. De data asta Julius avea dreptate, Își aducea aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
1 strigară de sus și Santiago și Lester ieșiră zburînd unul după altul pe fereastră și pătrunseseră ca niște săgeți În apa. Ieșiră la suprafață liniștiți și Înotară pînă la marginea bazinului ca să iasă, erau În chiloți. După ce ieșiră afară, statură cîtva timp nemișcați, amîndoi În aceeași poziție, cu mîinile În șold și uitîndu-se satisfăcuți la apă. Bobby ti admira de sus și Julius Îi observa de pe partea cealaltă a bazinului: erau niște tarzani, niște atleți, fiecare mușchi se desena perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Nilda a Început cu o frază ceremonioasă și Țanțoșa i-a răspuns cu două mult mai complicate, reușind astfel s-o facă pe fosta bucătăreasă să-și plece privirea În pămînt, În semn de recunoaștere a faptului că avea o statură mai impunătoare, era mai trupeșă și poseda un certificat de absolvire a școlii primare. Imediat după asta, Țanțoșa a Întrebat dacă i-au servit doamnei micul dejun. Celso și Daniel au răspuns că da, bineînțeles că da, dar cum ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
copac. La urmă, n-a uitat să-i pună mortului la mână ceasul său. A doua zi, căutătorii au găsit cadavrul cu ochii mâncați, cu nasul ciupit și pielea capului și a feței sfârtecată de ciocuri puternice și flămânde. Ca statură, și-au zis milițienii, ar semăna cu Toma Dumescu. Sigur, iată-i ceasul, paltonul, ce mai!, e el. L-au îngropat părinții a doua zi după ce avusese loc înmormântarea nevestei sale. Cineva din sat a zis că nu e bine
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
de frumusețe, În care se Îmbinau atît de echilibrat toate laturile frumosului Într-o armonie muzicală, Încît În clipa cînd o priveai cu greu Îți puteai crede ochilor. Astfel, deși nu era foarte Înaltă, părea că dobîndește uneori o superbă statură regală, iar alteori devenea parcă mică și fragilă, cînd se cuibărea lîngă Însoțitorul ei. Pe de altă parte, trupul ei minunat parcă Își păstra Încă suplețea și grația adolescenței, și totuși era Împlinit, generos, rotunjit de maturitatea voluptoasă a femeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
corupția din viața oamenilor ca mușcătura de scorpion a celei mai crunte alegorii ce s-a scris vreodată; Iar a fi pigmeu Într-o lume de pigmei este cu totul altceva. Căci atunci cînd toți avem dimensiuni măsurabile În centimetri, statura fiecăruia se măsoară proporțional. Trăim În vecinătatea spiridușilor, aproape de nivelul pămîntului și cercetăm disperați jungla tropicală a cîmpului cu margarete, pe cînd zburătoare monstruoase - uriașe muște care zumzăie și albine care bîzÎie și fluturi care se clatină În mers - plutesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
este pămîntean al pămîntului la fel ca toți ceilalți. Modelat din același lut, respirînd același aer, trăind aceleași spaime și nutrind aceleași speranțe ca toți oamenii, pășește singur pe străzile aglomerate ale vieții - străzile veșnic inundate de valul celor de statură medie. Pășește pe aceste străzi mereu singur, mereu străin, neavînd alt pămînt, altă viață, altă cale, În afară de acestea, devorîndu-le cu ochi de foc, cu inima plină de dor și de o foame insuportabilă, și totuși alungat din siguranța dimensională a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
chip extraordinar, un om Înalt ajunge să vadă În viață lucruri așa cum nu le văd, cum nu le pot vedea ceilalți oameni. Iar explicația acestui fapt stă În caracteristica pur Întîmplătoare ce-l deosebește pe omul Înalt de oamenii de statură medie. Cu excepția Înălțimii sale neobișnuite, omul Înalt nu se deosebește cu nimic de ceilalți oameni. Nu este mai puțin fratele fratelui său sau fiul tatălui său. De fapt - oricît ar părea de uimitor - este foarte posibil ca omul Înalt nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de acest lucru abia În clipa cînd ceilalți Îi atrag atenția asupra Înălțimii sale. Astfel, era odată un om Înalt și, cînd era singur, nu se gîndea nici o clipă la Înălțimea sa neobișnuită, nu-i trecea niciodată prin minte că statura lui diferă Întrucîtva de cea a majorității oamenilor pe care-i vedea zilnic pe stradă În preajma lui. De fapt, era victima unei teribile amăgiri: dintr-un motiv pe care nu-l putea defini, avea o anumită credință tainică și nemărturisită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cu tenacitatea neobosită a unei monotonii idioate - toate vor fi mereu la fel. Un astfel de om n-a Întîlnit nici cea mai mică abatere de la această formulă seacă. Nimeni n-a făcut niciodată o remarcă interesantă sau amuzantă despre statura sa, și doar i-au vorbit despre asta zeci de mii de oameni. Nimeni n-a rostit niciodată vreo replică spirituală sau nostimă despre statura sa, și doar zeci de mii de oameni și-au spus părerea. Nimeni n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de la această formulă seacă. Nimeni n-a făcut niciodată o remarcă interesantă sau amuzantă despre statura sa, și doar i-au vorbit despre asta zeci de mii de oameni. Nimeni n-a rostit niciodată vreo replică spirituală sau nostimă despre statura sa, și doar zeci de mii de oameni și-au spus părerea. Nimeni n-a dat nici cea mai mică dovadă că a pătruns specificul vieții omului Înalt și n-a pus nici măcar o singură Întrebare subtilă sau profundă despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
spus părerea. Nimeni n-a dat nici cea mai mică dovadă că a pătruns specificul vieții omului Înalt și n-a pus nici măcar o singură Întrebare subtilă sau profundă despre asta, și totuși e de necrezut cîtă curiozitate a stîrnit statura sa, la cîte discuții a dat naștere, cîte Întrebări a iscat. Formula seacă a fost atît de Îndelung repetată, Încît În cele din urmă i-a săpat șanțuri pe creier, iar el răspunde fără să se gîndească, fără să asculte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
multe din orașele sale, America pare a fi un amestec neomogenizat Încă de neamuri, de graiuri și de popoare, nicăieri În lume nu există probabil o populație mai omogenă decît În Old Catawba. Există desigur mult mai multe deosebiri de statură, temperament, grai și obiceiuri Între un german din partea de nord și unul din partea de sud, Între un francez din nord și unul din sud, Între un englez din nord și unul din Devon, Între un italian din nord și unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
lectura meditată a unei poezii a lui Clemente Rèbora, un mare preot italian din secolul XIX, care merită să fie cunoscut de către preoții de astăzi. Unul dintre cei mai mari exponenți ai poeziei religioase italiene, Rèbora este un exemplu prin statura sa spirituală foarte înaltă. S-a născut la Milano, la 6 ianuarie 1855, anul morții lui Antonio Rosmini. Foarte inteligent și foarte cult, pentru mulți ani un căutător al lui Dumnezeu, scria despre sine: „Diogene fără făclie, eu caut viața
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]