144,572 matches
-
cele mai prestigioase. Cronicarul îi urează Columnei nou-născute (Noul Născut de Brâncuși se află pe prima pagină) numere multe și bune. De ce se poate rîde Cam toate ziarele centrale au salutat faptul că România a înregistrat o victorie în privința Legii statutului, după avizul Comisiei de la Veneția. Mai exact, această Comisie a Uniunii Europene a ajuns la concluzia juridică - acesta fiindu-i rostul - că Legea statutului nu poate fi aplicată în afara granițelor Ungariei. Cum poate că unii dintre dvs. au uitat ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
rîde Cam toate ziarele centrale au salutat faptul că România a înregistrat o victorie în privința Legii statutului, după avizul Comisiei de la Veneția. Mai exact, această Comisie a Uniunii Europene a ajuns la concluzia juridică - acesta fiindu-i rostul - că Legea statutului nu poate fi aplicată în afara granițelor Ungariei. Cum poate că unii dintre dvs. au uitat ce e cu această lege, precizez că ea se referă la felurite înlesniri pe care Ungaria intenționa să le acorde ungurilor din țările vecine, începînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
încremenit. Regimul a stopat, printre altele, o "bătălie" normală între generații, care s-a desfășurat cu un decalaj semnificativ, abia după '90, în plinătatea cuvîntului. Titlul antologiei de texte teoretice optzeciste, alcătuită de Gheorghe Crăciun, "Competiția continuă", este cumva inexact. Statutul underground al generației contrazice bătălia canonică normală. Competiția nu continua, ci abia începea la începutul anilor '90. Aceeași contradicție între outsider și forța lui politică intervine și în "bătălia politică" pe care insistă Andrei Bodiu. Păcatul autorului este că privește
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
între outsider și forța lui politică intervine și în "bătălia politică" pe care insistă Andrei Bodiu. Păcatul autorului este că privește lucrurile prea din interiorul fenomenului optzecist. Caracterul, nu subversiv, ci direct anti-regim, al multor autori, nu le dădea un statut de luptători politici, tocmai pentru că se aflau în margine. O altă caracteristică ar fi "refuzul compromisului". Pare o sintagmă fără sens pentru un marginal. Autorii tineri erau din ce în ce mai greu publicați. Textele apăreau cu foarte mari întîrzieri. între marginalizare forțată și
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
de imperiu în așteptarea tătarilor sau veștilor de la Roma. Nici tătarii, nici veștile". Asociere liberă și comunitate organică Numărul pe mai al revistei bilingve PROVINCIA pune în discuție Proiectul de lege privind maghiarii din țările vecine (așa-numita Lege a statutului) aprobat de guvernul ungar în martie 2001 și aflat în dezbatere în parlamentul de la Budapesta. Deja în discuțiile din parlament, s-a creat o polaritate semnificativă: coaliția de centru-dreapta de la putere sprijină legea iar Uniunea Democraților Liberi din opoziție o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
obiectul unei alegeri libere"". Discuția abia începe. Cronicarul atrage atenția asupra faptului că se prea poate ca proiectul de lege cu pricina să fie "citit" în maniere opuse la Budapesta și respectiv la București: pentru guvernul maghiar e limpede că statutul este menit să-i apere pe conaționalii lui de dincolo de granițe (dar de ce nu și din SUA, Canada etc.?), oarecum în numele comunității tradiționale maghiare; pentru unii dintre comentatorii din România, mai ales maghiari, statutul pare a oferi un drept de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
pentru guvernul maghiar e limpede că statutul este menit să-i apere pe conaționalii lui de dincolo de granițe (dar de ce nu și din SUA, Canada etc.?), oarecum în numele comunității tradiționale maghiare; pentru unii dintre comentatorii din România, mai ales maghiari, statutul pare a oferi un drept de liberă asociere. E inevitabil să fie citit așa. Paradoxul face ca un proiect care vine evident dintr-un spirit național de secol XIX să fie interpretat la noi ca unul răspunzînd criteriilor moderne ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
însemnase acest personaj pentru generația lui. L-am numit, evident, pe Petru Comarnescu. Dacă e vorba, tot așa, de Iași, îți mărturisesc generozitatea pe care am avut-o, constant, față de pictorii importanți de aici, unii de mult dispăruți, alții cu statut actual de maeștri, scriind despre ei. Scriu, de asemenea, despre cei tineri sau foarte tineri, studenți încă, de vecinătatea cărora, pe simeze, mă bucur. La cea mai recentă din aceste simeze, mi se pare, cea a ultimului Salon anual, de la
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
să distrugă întreg satul, indiferent cine sînt unii dintre locuitori. În lagăr, S. ajunge să facă parte, alături de alte prizoniere, dintr-un fel de harem sinistru, cunoscut sub numele de "Încăperea femeilor". Cele care ajung aici nu mai au propriu-zis statut uman: rolul lor este de a servi drept obiect sexual soldaților. Spun obiect pentru că multe dintre ele sînt adeseori bătute crunt, uneori maltrate, mutilate pentru restul vieții, și în cele din urmă ucise, după ce au fost folosite de soldați. În
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
urmă s-o disprețuiască profund. Și în final S. devine ibovnica comandantului lagărului, care o ține numai pentru el și o tratează nu doar omenește, ci chiar bine. Decizia aceasta îi salvează probabil viața, dar îi dă totodată un alt statut decît cel al restului victimelor. Care e acest statut? E grava întrebare la care Drakulic nu răspunde, după cum nu răspunde explicit nici la o altă întrebare la fel de importantă: ce se va întîmpla cu copilul zămislit în lagăr? Poate că nici
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
devine ibovnica comandantului lagărului, care o ține numai pentru el și o tratează nu doar omenește, ci chiar bine. Decizia aceasta îi salvează probabil viața, dar îi dă totodată un alt statut decît cel al restului victimelor. Care e acest statut? E grava întrebare la care Drakulic nu răspunde, după cum nu răspunde explicit nici la o altă întrebare la fel de importantă: ce se va întîmpla cu copilul zămislit în lagăr? Poate că nici nu există răspuns la asemenea întrebări, pentru că ele țin
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
din presă care țineau cu orice chip să transforme Conferința într-un "circ" ori într-un "spectacol penibil". Dat fiind însă gestul d-lui Eugen Uricaru de luni 23 aprilie de a se autoproclama președinte, nesocotind hotărîrea Consiliului și încălcînd statutul, a trebuit să renunț la editorialul meu și să revin, în cel de față, cu alte aprecieri ale situației. Trebuie să spun că abia după ce dl Uricaru s-a dat în stambă (adică a provocat presa să scrie despre convingerea
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
alegerea președintelui care, în mod vădit, era preocuparea majoră a delegaților. Singura dificultate a survenit după numărarea voturilor, cînd conducerea de ședință, exercitată de cîțiva secretari de Asociații (singurii aleși pînă în acel moment într-un organism dirigent), a ignorat statutul (nu l-a cunoscut sau n-a vrut să-l cunoască, iată o întrebare importantă!) și a ținut morțiș să blocheze turul al doilea de scrutin. A doua zi, Consiliul a readus lucrurile pe făgașul normal. Comunicatul Consiliului prevede clar
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
doilea de scrutin. A doua zi, Consiliul a readus lucrurile pe făgașul normal. Comunicatul Consiliului prevede clar reconvocarea Conferinței pînă cel mai tîrziu la mijlocul lui iunie, cu două puncte pe ordinea de zi, turul secund al alegerii președintelui și adoptarea statutului (a unor amendamente la statutul actual ori chiar a unui nou statut). În această etapă intră în scenă cu adevărat dl Uricaru și aruncă în derizoriu Conferința și Consiliu, pretinzînd că el este președintele ales statutar și că înțelege să
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
zi, Consiliul a readus lucrurile pe făgașul normal. Comunicatul Consiliului prevede clar reconvocarea Conferinței pînă cel mai tîrziu la mijlocul lui iunie, cu două puncte pe ordinea de zi, turul secund al alegerii președintelui și adoptarea statutului (a unor amendamente la statutul actual ori chiar a unui nou statut). În această etapă intră în scenă cu adevărat dl Uricaru și aruncă în derizoriu Conferința și Consiliu, pretinzînd că el este președintele ales statutar și că înțelege să-și vadă de treabă. Paranoia
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
normal. Comunicatul Consiliului prevede clar reconvocarea Conferinței pînă cel mai tîrziu la mijlocul lui iunie, cu două puncte pe ordinea de zi, turul secund al alegerii președintelui și adoptarea statutului (a unor amendamente la statutul actual ori chiar a unui nou statut). În această etapă intră în scenă cu adevărat dl Uricaru și aruncă în derizoriu Conferința și Consiliu, pretinzînd că el este președintele ales statutar și că înțelege să-și vadă de treabă. Paranoia sau disperarea care pot fi bănuite în spatele
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
personală a d-sale. Neregulile care au condus la criză și imaginea proastă pe care breasla o face sînt însă ale tuturor scriitorilor. Nu încape nici o îndoială că turul al doilea de scrutin era obligatoriu, prin efectul articolului 24 din statutul în vigoare, care prevede jumătate plus unu din voturi pentru orice hotărîre valabilă a Conferinței. Neputînd să eludeze acest articol, dl Uricaru a pretins în declarația sa de luni 23 aprilie că acest articol ar fi fost amendat de Conferință
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
printre cele propuse spre amendare, operație care, oricum, n-a avut loc, decît pentru un singur articol prin care se transfera alegerea președintelui din sarcina Consiliului în aceea a Conferinței. Asta e tot ce a votat Conferința în materie de statut. Chiar dacă s-ar fi solicitat de către cei care au condus lucrările în partea a doua ca președinte să fie ales, indiferent dacă are majoritate, cel care întrunește cele mai multe sufragii, această solicitare n-avea cum să atragă modificarea statutului. În plus
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
materie de statut. Chiar dacă s-ar fi solicitat de către cei care au condus lucrările în partea a doua ca președinte să fie ales, indiferent dacă are majoritate, cel care întrunește cele mai multe sufragii, această solicitare n-avea cum să atragă modificarea statutului. În plus, ea nici n-a fost supusă votului. Dl Uricaru a mai susținut că nu recunoaște comunicatul Consiliului de sîmbătă. Textul ar fi fost semnat de mine etc. și alte prostii. Dl Uricaru n-a fost observator federal în
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
gestul său, dl Uricaru nu doar ne expune pe toți ridicolului, dar se descalifică moral. E în firea lucrurilor să ne întrebăm ce fel de președinte va fi, dacă va fi ales, un om care nu respectă principiile și litera statutului, care încalcă hotărîrile organismelor de conducere (cum ar fi Consiliul), care minte fără rușine etc. etc. Situația creată de dl Uricaru este penibilă. Scriitorii trebuie să se gîndească bine la ce e de făcut.
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
liniștită a provinciei cu o carte-amfibie. Ar fi o carte de poezie, pentru că în fond avem în față o antologie poetică cuprinzătoare. De la Eminescu la poeții contemporani, autoarea ei fiind ea însăși o poetă ce apare în volum cu acest statut. Dar ar fi în același timp și o carte de critică, pentru că e vorba despre o antologie tematică (onirismul) al cărei scop mărturisit e o istorie subterană a poeziei românești. Ruxandra Cesereanu devine critic atunci cînd realizează micro-portretele poeților antologați
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
că indiferent cum au fost prezentate lucrurile, Conferința Națională a Uniunii Scriitorilor a fost mediatizată drept un fel de circ. * Ziarele s-au întrecut în a prezenta această Conferință ca pe o dovadă în plus că scriitorul român are un statut nemeritat. Răutăți venite din partea ziariștilor care nu se pot împăca, personal, cu ideea că scriitorul e totuși altceva decît ziaristul. * Într-un editorial nesemnat apărut în NAȚIONAL, neînțelegerile dintre scriitori au fost privite drept o dovadă că aceștia nu sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
participare n-au fost trimise decît unora dintre membri. Conferința propriu-zisă a avut un aer improvizat - ca să nu zic chiar teleghidat! - culminînd cu organizarea unui singur tur de scrutin pentru alegerea președintelui. La asociațiile de bloc președintele e ales, prin statut, cu 50% plus unu dintre voturi (majoritate simplă), nu în ordinea voturilor exprimate pentru fiecare candidat (majoritate relativă). E inadmisibil ca Uniunea Scriitorilor să își aleagă președintele cu majoritate relativă. Noi am votat ca la concursurile de muzică ușoară sau
Un președinte relativ by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16200_a_17525]
-
Scriitorilor să își aleagă președintele cu majoritate relativă. Noi am votat ca la concursurile de muzică ușoară sau de miss deoarece, culmea, cei care au condus Conferința și al căror rost pe scenă era să aibă grijă să fie respectat statutul Uniunii au propus călcarea articolului 24 - cel referitor la alegerea președintelui. Și asta fără a supune măcar la vot această încălcare. Deși, la o adunare de bloc nimeni nu și-ar permite să propună locatarilor să-și aleagă președintele cu
Un președinte relativ by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16200_a_17525]
-
Sala Palatului, cu ocazia adunării, era aproape o sărbătoare a breslei. În fruntea ei a venit atunci Mircea Dinescu, aurolat de curajul lui de fost disident. Lipsa cronică de fonduri, apoi, cu toată inteligența financiară a ultimului președinte, L. Ulici, statutul profesional și social incert, descentralizarea vieții culturale au împins Uniunea într-un con de umbră. Pentru președinte nu doar n-a mai fost nici o dispută, dar candidații trebuiau rugați să accepte. Așa încît animația de care unii sînt cuprinși, în
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]