3,585 matches
-
și insuficență aortică acută, cu sau fără afectarea ostiilor coronare și infarct miocardic acut. - Ischemia periferică și viscerală acută („Sindromul de malperfuzie”) - poate fi semnul de debut înșelător în 10% din cazurile de disecție prin faldul de disecție care poate stenoza sau obstrua axe vasculare importante coronare, viscerale, renale, iliace, femurale, mai rar arterele axilare, cu fenomene ischemice în teritoriile afectate. EXAMENUL CLINIC Anamneza scoate în evidență un pacient, de obicei bărbat în decada a VI-a de viață, cu istoric
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
precum și valoarea terapeutică în unele situații, ca fenestrația sau plasarea de stenturi, o mențin în arsenalul valoros al diagnosticului și terapiei. Actualmente, starea sistemului coronarian poate fi apreciată non-invaziv prin CT multi-slice 64, cu substanță de contrast care poate evidenția stenoze sau obstrucții pe arterele coronare, evitând coronarografia dificil de efectuat la o anatomie distorsionată a rădăcinii aortice cu perete aortic modificat de procesul de disecție. - Ultrasound Intravascular (IVUS) - Este o metodă nou apărută cu sensibilitate și specificitate de 100%, ce
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
formulată de către Ventura și col. [2002], care au examinat cu ajutorul ecocardiografiei convenționale și al celei Doppler indexul de masă ventriculară stângă (IMVS) și gradientele de presiune transvalvulară aortice. Calcificările aortice au fost prezente la 78% dintre pacienții uremici, asociate cu stenoza aortică la 8% și cu insuficiență aortică la 29%. Calcificările mitrale anulare au fost mai puțin exprimate (26%), iar 33% dintre pacienți prezentau regurgitare mitrală. HVS a fost evidențiată la majoritatea pacienților (77%). IMVS crescut, ca măsură a HVS, a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
transpoziția marilor vase, sindrom de hipoplazie cord stâng). Corectarea unor leziuni valvulare cardiace dobândite, de etiologie reumatică sau degenerativă este efectuată prin procedee chirurgicale de tipul valvuloplastiilor, înlocuiri valvulare cardiace izolate sau înocuiri valvulare multiple). Leziunile arteriale coronariene caracterizate prin stenoze sau obstrucții beneficiază de revascularizarea miocardică (bypass-uri coronariene venoase sau arteriale), izolate sau asociate cu corectarea de anevrism ventricular stâng postinfarct miocardic (rezecții de zone necontractile, reconstrucție ventriculară stângă). Corectarea anevrismelor aortice și a disecțiilor aortice se efectuează chirurgical
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
mixte parțial chirurgicale și parțial de cardiologie intervențională - implantare endoaortică de stentgrafturi. Unele procedee chirurgicale extirpă tumori cardiace și reconstruiesc structuri cardiace afectate de aceste tumori, alte procedee corectează structuri cardiace afectate de traumatisme. Restabilirea fluxului arterial compromis parțial prin stenoze sau total prin obstrucții poate fi realizat prin procedee de bypass arterial sau înlocuiri vasculare cu artere/vase artificiale - din materiale protetice sau materiale biologice. Procedee de asistare circulatorie sau transplantarea cardiacă sunt alternative viabile tratamentului medical ajuns la limita
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
Capitolul 24 CHIRURGIA ARTEREI CAROTIDE INTERNE Stenoza carotidiană (SC) reprezintă una din cauzele principale de accident vascular cerebral (AVC). De aceea, prevenția evenimentelor neurologice este obiectivul major al chirurgiei carotidiene, în încercarea de a îmbunătăți istoria naturală și prognosticul acestor leziuni și de a oferi o alternativă
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
de elecție în această patologie. Într-un recent articol [1] publicat în 2008 sub patronajul Society for Vascular Surgery, un grup de experți ai acestei societăți, pe baza dovezilor existente la nivelul acestui an, au formulat indicațiile de tratament ale stenozei carotidiene. Acestea au fost grupate pe baza nivelelor de indicație (Grad 1 - indicație absolută și Grad 2 - indicație relativă), precum și a nivelelor de evidență derivate din studii pentru aceste indicații (ridicat, mediocru, scăzut, foarte scăzut). Astfel, în cazul pacienților simptomatici
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
fost grupate pe baza nivelelor de indicație (Grad 1 - indicație absolută și Grad 2 - indicație relativă), precum și a nivelelor de evidență derivate din studii pentru aceste indicații (ridicat, mediocru, scăzut, foarte scăzut). Astfel, în cazul pacienților simptomatici și asimptomatici cu stenoză carotidiană nesemnificativă (mai mică de 50% în cazul celor simptomatici și mai mică de 60% în cazul celor asimptomatici), este recomandată terapia medicală (indicație grad 1 cu nivel de evidență ridicat). La pacienții simptomatici cu stenoză carotidiană moderat-severă (mai mult
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
simptomatici și asimptomatici cu stenoză carotidiană nesemnificativă (mai mică de 50% în cazul celor simptomatici și mai mică de 60% în cazul celor asimptomatici), este recomandată terapia medicală (indicație grad 1 cu nivel de evidență ridicat). La pacienții simptomatici cu stenoză carotidiană moderat-severă (mai mult de 50%) este recomandată terapia chirurgicală în asociere cu cea medicală. La pacienții simptomatici cu stenoză carotidiană moderat-severă (cel puțin 50%) și risc operator crescut, soluția recomandată este stentarea carodiană privită ca o alternativă mai puțin
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
în cazul celor asimptomatici), este recomandată terapia medicală (indicație grad 1 cu nivel de evidență ridicat). La pacienții simptomatici cu stenoză carotidiană moderat-severă (mai mult de 50%) este recomandată terapia chirurgicală în asociere cu cea medicală. La pacienții simptomatici cu stenoză carotidiană moderat-severă (cel puțin 50%) și risc operator crescut, soluția recomandată este stentarea carodiană privită ca o alternativă mai puțin invazivă a endarterectomiei carotidiene (indicație grad 2 cu nivel scăzut de evidență). Ce se înțelege însă la ora actuală ca
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
dezvoltate la pacienții care au fost iradiați în această zonă să conțină mai multe lipide și colagen decât o placă „tipică” [12]. Aceste caracteristici fac ca acestea să devină instabile și mai dificil de detectat ecografic. La pacienții asimptomatici cu stenoză carotidiană de peste 60%, recomandarea este endarterectomia în asociere cu terapia medicală, cel puțin în ceea ce privește pacienții cu risc chirurgical scăzut (indicație absolută, grad 1, cu nivel de evidență ridicat). La acest ultim grup de pacienți, tratamentul intervențional este contraindicat (grad 1
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
cel puțin în ceea ce privește pacienții cu risc chirurgical scăzut (indicație absolută, grad 1, cu nivel de evidență ridicat). La acest ultim grup de pacienți, tratamentul intervențional este contraindicat (grad 1 dar nivel de evidență scăzut); excepție ar face doar pacienții cu stenoze de peste 80% și risc chirurgical crescut în cazul unei eventuale endarterectomii. Se remarcă așadar recomandarea extinsă a tratamentului chirurgical la pacienții cu stenoze semnificative, în dauna tratamentului intervențional. Trebuie menționat că în trecut a existat în literatura de specialitate o
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
tratamentul intervențional este contraindicat (grad 1 dar nivel de evidență scăzut); excepție ar face doar pacienții cu stenoze de peste 80% și risc chirurgical crescut în cazul unei eventuale endarterectomii. Se remarcă așadar recomandarea extinsă a tratamentului chirurgical la pacienții cu stenoze semnificative, în dauna tratamentului intervențional. Trebuie menționat că în trecut a existat în literatura de specialitate o controversă extinsă pe mai mulți ani asupra beneficiilor angioplastiei endoluminale carotidiene în dauna EAC chirurgicale, din prisma unei așteptate reduceri a complicațiilor în
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
asociază paradoxal cu o rată semnificativ crescută a AVC postprocedural. Așadar, așteptata reducere a complicațiilor neurologice în cazul folosirii procedurilor percutanate pare că nu se confirmă, iar indicațiile lor au evoluat în consecință. O situație particulară o constituie pacienții cu stenoze carotidiene și leziuni coronariene concomitente. Prevalența leziunilor carotidiene semnificative la acești bolnavi se situează între 1,5 și 8,5% [14-16], chiar de 17% la cei de peste 80 de ani [17]. Existența leziunilor carotidiene necorectate la un pacient operat cu
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
carotidiene necorectate la un pacient operat cu circulație extracorporeală (CEC) este un factor de risc important pentru AVC postoperator [18], fiind responsabil de 30% dintre acestea [19]. S-a dovedit că EAC la pacienții simptomatici sau la cei asimptomatici cu stenoze carotidiene semnificative care urmează a fi supuși unei intervenții de revascularizare coronariană, scade incidența AVC postoperator [20, 21]. De aceea, se recomandă screening-ul prin intermediul examenului Doppler carotidian a tuturor pacienților propuși pentru by-pass aorto-coronarian (BAC), cel puțin a celor la
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
AVC postoperator [20, 21]. De aceea, se recomandă screening-ul prin intermediul examenului Doppler carotidian a tuturor pacienților propuși pentru by-pass aorto-coronarian (BAC), cel puțin a celor la care examenul clinic a decelat suflu carotidian. În cazul în care se decelează o stenoză semnificativă și pacientul este stabil hemodinamic, ea trebuie confirmată angiografic. Dacă pacientul este instabil hemodinamic si are indicație chirurgicală de urgență, stenoza carotidiană trebuie operată doar pe baza examenului Doppler. EAC trebuie efectuată înaintea BAC, respectiv a CEC, fie în
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
puțin a celor la care examenul clinic a decelat suflu carotidian. În cazul în care se decelează o stenoză semnificativă și pacientul este stabil hemodinamic, ea trebuie confirmată angiografic. Dacă pacientul este instabil hemodinamic si are indicație chirurgicală de urgență, stenoza carotidiană trebuie operată doar pe baza examenului Doppler. EAC trebuie efectuată înaintea BAC, respectiv a CEC, fie în aceeași ședință operatorie, fie în ședințe separate. Rezultatele celor două abordări terapeutice sunt echivalente [22] de aceea opiniile sunt împărțite, însă majoritatea
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
împărțite, însă majoritatea autorilor recomandă la ora actuală efectuarea celor două operații în aceeași ședință operatorie. EAC se poate efectua după instaurarea CEC doar în cazul folosirii hipotermiei, ca metodă adjuvantă de protecție cerebrală la pacienții cu ocluzie carotidiană și stenoză semnificativă contralaterală, metodă care ar scădea complicațiile postoperatorii la acești bolnavi [23]. CONTRAINDICAȚII Atitudinea chirurgicală este contraindicată, dacă pacientul prezintă comorbidități (neoplazii în stadii terminale etc.) care scurtează efectiv speranța de viață a acestuia. În afară de aceste situații, există probleme neurologice
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
24]. Ulterior, s-a demonstrat că EAC în tromboza acută de arteră carotidă comună se soldează cu transformarea unui accident vascular ischemic într-unul hemoragic și deces [25], date rezultate încă din primul studiu randomizat dedicat acestei chirurgii. Corectarea unei stenoze carotidiene semnificative la un pacient cu AVC, dar care nu s-a recuperat complet, se poate solda cu înrăutățirea deficitului neurologic datorită creșterii edemului cerebral. De aceea, se consideră că este mai prudent să se temporizeze intervenția chirurgicală până la recuperarea
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
sutură izolate. Odată endarterectomia terminată, arteriorafia se execută în surjet cu fir de polypropilene 6.0. În cazul arterelor mici, mai ales în cazul femeilor, utilizarea unui patch de lărgire (venă safenă internă, GoreTex, Dacron) reduce riscul de reapariție al stenozei, atât precoce cât și la distanță [32]. După purjare se declampează mai întâi ACE, ca eventualii emboli să treacă la acest nivel, și abia apoi se declampează ACI. Plaga se drenează și închide în straturi anatomice. REZULTATE Rezultatele chirurgiei carotidiene
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
4% [22, 39], indiferent dacă EAC se practică în aceeași ședință operatorie sau înainte de BAC. Se poate spune așadar că endarterectomia carotidiană este o metodă chirurgicală sigură, relativ lipsită de complicații majore, care reprezintă în majoritatea cazurilor tratamentul corect al stenozei carotidiene aterosclerotice.
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
Afectarea carotidiană: abordare clinică, consecințe, management 38.1. Date generale Boala arterelor carotide determină aproximativ 10-20% din totalul accidentelor vasculare, gradul stenozei fiind factorul determinant în majoritatea cazurilor (1) . Conform studiului Framingham, sufluri carotidiene (stenoză de minim 50%) s-au decelat la 3,5% dintre indi- vizii cu vârsta cuprinsă între 44 i 54 de ani și la 7% dintre cei cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
Afectarea carotidiană: abordare clinică, consecințe, management 38.1. Date generale Boala arterelor carotide determină aproximativ 10-20% din totalul accidentelor vasculare, gradul stenozei fiind factorul determinant în majoritatea cazurilor (1) . Conform studiului Framingham, sufluri carotidiene (stenoză de minim 50%) s-au decelat la 3,5% dintre indi- vizii cu vârsta cuprinsă între 44 i 54 de ani și la 7% dintre cei cu vârsta de 65-79 de ani, indiferent de sex (2) (tabelul 38.1). Particularități
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
și la 7% dintre cei cu vârsta de 65-79 de ani, indiferent de sex (2) (tabelul 38.1). Particularități fiziopatologice, consecințe clinice, evaluare Ateroscleroza reprezintă cea mai frecventă afectare a arterelor carotide cu localizare preponderent la nivelul bifurcației (50%) (2). Stenoza luminală semnificativă hemodinamic determină hipoperfuzie până la niveluri critice în teritoriile de distribuție. Majoritatea embolilor rezultă din activarea trombocitelor la suprafața plăcii, mai puțin frecvent din aglutinarea particulelor de colesterol. Localizarea embolilor în circulația cerebrală se face electiv pe ramurile arterei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
ischemice tranzitorii (AIT) care implică combinarea simptomelor senzitive sau motorii (hemifaciesul controlateral, membrul brahial sau pelvin, vorbirea, limbajul sau simptomele vizuale) (3,4). Notă: ACC - artera carotidă comună; ACE - artera carotidă externă; ACI - artera carotidă internă. Reducerea fluxului sanguin secundar stenozei severe determină alterarea perfuziei în zonele de tranziție dispuse între teritoriile de distribuție ale arterelor cerebrale anterioară, mijlocie și posterioară, cu producerea de mici infarcte regionale. În 70-80% dintre cazuri se decelează un suflu carotidian în cazul unei îngustări peste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]