2,893 matches
-
obiceiurilor, era sfatul bătrânilor, numiți în documente „oamenii buni și bătrâni”. Această formă de organizare, bazată pe solidaritatea membrilor obștii, se constituia ca celulă economică, fiind preocupată de asigurarea trebuințelor materiale proprii, cât și pentru întreținerea elementelor dominatoare, pe care stepa le-a deversat în spațiul etnic românesc. În acest stadiu de evoluție a fost găsită așezarea care se va chema Vama la Descălecatul lui Dragoș și Bogdan, la mijlocul secolului al XIV-lea. Este greu de admis că satul Vama ar
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
toxic, este înlăturat iar H2O se poate utiliza pentru diferite necesități ale organismului. Din 1g zaharuri rezultă 0,56 g H2O, iar din 1g grăsimi se formează 1,07 g apă. Zilnic, un adult sintetizează 300 g apă. Animalele din stepele uscate și deșerturi, șerpi, șopârle, girafe, zebre, struți au capacitatea de a acumula mari cantități de lipide (grăsimi) prin oxidarea cărora rezultă apa (la o cămilă rezerva de grăsimi din cocoașă este de 110-120 kg). Viața nu ar fi fost
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Iulia și Avram Iancu, de la care Goga nu putea lipsi. În cuvîntul adresat acestora Goga afirma: Am cutreierat În acești cinci ani ai pribegiei peste tot locul și am cunoscut de-a lungul Munteniei și Moldovei cît și pe Întinsele stepe ale Rusiei o conștiință de neam a poporului român, pe care o pun mai presus de toate și care este conștiința națională a lui, ce-i dă dreptul la viață. Măsura În care Octavian Goga s-a implicat În politică
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
est de sat în viile de lângă o lutărie, o așezare din epoca bronzului (cultura Noua). Cultura Noua de la sfârșitul epocii bronzului și începutul epocii fierului a fost răspândită în Moldova, Muntenia de nord-est și Transilvania, fiind atribuită unei populații de stepă,poate cimerienii ( populație de origine tracă din nordul M.Negre). Această cultură cunoștea forma așezărilor deschise (cenușare), caracterizate prin mari grămezi de cenușă, provenind da la locuințe de suprafață precum și morminte obișnuit de înhumație cu inventar caracteristic :cești cu două
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sfoară În țara", gospodarii suiau în car copiii și femeile și mânând dindărăt vitele și oile avuția cea mai de preț, se înfundau în codrii vecini, în care migratorii asiaticihunii, avarii, pecenegii, cumanii și tătariiînvățați doar cu întinderea slobodă a stepei se fereau să intre sau intrau cu mare grijă știind că în special noaptea puteau fi atacați fără veste. În îndelungatul mileniu al migrațiilor pădurea a fost adăpostul nostru; din această vreme datează vorba veche „codrul e frate cu romanul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
un peisaj complex, cu morfodinamică intensă. Evoluând pe un substrat geologic friabil, valea are condiții climatice specifice, impuse de canalizarea maselor de aer în lungul acesteia, un covor pestriț de soluri și o vegetație în care se amestecă speciile de stepă și pădure de tip zonal, cu cele azonale de luncă. Valea Bahluiului în amonte de Cotnari , având în centrul regiunii studiate , Depresiunea Și orașul Hârlău, prezintă din punct de vedere fizico -geografic, trăsături care o evidențiază în mod special. Hârlăul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Între acestea amintesc doar Ion Luca - O jerfă creatoare, Cazul Ion Luca în dramaturgia românească, Dumitru Alistar - Un ilustru cărturar moldovean, antologiile umoristice Și-au găsit Bacăul, Îndrăzneli literare - Stele călătoare, Un carré de ași, antologia de poezie Cântec de stepă a fostului meu coleg de facultate George Petcu, pe care am îngrijit-o. N-ați amintit niciunul din titlurile volumelor de traduceri. Le considerați mai puțin importante? Dimpotrivă, îmi sunt la fel de dragi. Le aveam pregătite și tatonam editurile încă înainte de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Între acestea amintesc doar Ion Luca - O jerfă creatoare, Cazul Ion Luca în dramaturgia românească, Dumitru Alistar - Un ilustru cărturar moldovean, antologiile umoristice Și-au găsit Bacăul, Îndrăzneli literare - Stele călătoare, Un carré de ași, antologia de poezie Cântec de stepă a fostului meu coleg de facultate George Petcu, pe care am îngrijit-o. N-ați amintit niciunul din titlurile volumelor de traduceri. Le considerați mai puțin importante? Dimpotrivă, îmi sunt la fel de dragi. Le aveam pregătite și tatonam editurile încă înainte de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
de pajiști și mai ales de culturi agricole. Ca structură și funcționalitate sistemică sunt foarte puternic marcate de prezența omului și de activitățile sale economice, sunt dens populate, urbanizate intens și au astfel cea mai diversificată utilizare a terenurilor. c) Stepele și semideșerturile din zona temperată, sunt marcate de caracterul excesiv al regimului termic și pluviometric, pe fondul creșterii progresive a aridității către interiorul masei continentale. Pe suprafețe întinse din centrul continentelor eurasiatic și nord-american se dezvoltă discontinuu o vegetație stepică
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
suprasolicitare, de poluare etc., și având ca efect periclitarea unor specii de viețuitoare și chiar daune grave aduse sănătății umane (spre exemplu partea sudică a insulei japoneze Honshu, insula Haiti, Corsica). 2.5.5. Aplicații comparative a) Preeria nord-americană și stepele ponto-caspice. Reprezentând regiuni ale tipului de stepă din zona temperată, preeria nord-americană și stepele ponto-caspice, au drept notă comună continentalismul climatic. Ca urmare, vegetația ierboasă spontană este adaptată condițiilor de ariditate. Învelișul de sol are o fertilitate naturală ridicată. Randamentul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
efect periclitarea unor specii de viețuitoare și chiar daune grave aduse sănătății umane (spre exemplu partea sudică a insulei japoneze Honshu, insula Haiti, Corsica). 2.5.5. Aplicații comparative a) Preeria nord-americană și stepele ponto-caspice. Reprezentând regiuni ale tipului de stepă din zona temperată, preeria nord-americană și stepele ponto-caspice, au drept notă comună continentalismul climatic. Ca urmare, vegetația ierboasă spontană este adaptată condițiilor de ariditate. Învelișul de sol are o fertilitate naturală ridicată. Randamentul culturilor agricole, predominant cerealiere, este diminuat în
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
chiar daune grave aduse sănătății umane (spre exemplu partea sudică a insulei japoneze Honshu, insula Haiti, Corsica). 2.5.5. Aplicații comparative a) Preeria nord-americană și stepele ponto-caspice. Reprezentând regiuni ale tipului de stepă din zona temperată, preeria nord-americană și stepele ponto-caspice, au drept notă comună continentalismul climatic. Ca urmare, vegetația ierboasă spontană este adaptată condițiilor de ariditate. Învelișul de sol are o fertilitate naturală ridicată. Randamentul culturilor agricole, predominant cerealiere, este diminuat în cazul în care aportul suplimentar de apă
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
social-economică, între cele două regiuni, rezultă din poziția lor geografică. Preeria nord-americană, cu desfășurare latitudinală, are un climat din ce în ce mai aspru spre nord. Aceasta modifică și structura culturilor, regiunea intrând concomitent în complementaritate social-economică cu treptele lanțului alăturat al Munților Stîncoși. Stepele ponto-caspice prezintă condiții climatice din ce în ce mai continentale spre est. Racordul lor social-economic se face cu regiuni care au un relief asemănător și pe care numai diminuarea continentalismului spre nord și învelișul forestier le deosebesc. b) Culoarul transcarpatic Prahova-Timiș și Delta Dunării
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
dar numai pe termen scurt. Distrugerea neselectivă, inclusiv a speciilor spontane de leguminoase și graminee fixatoare de azot, ca și pierderea unor calități fizice ale solului prelungesc efectele negative și asupra ecosistemelor temporare de culturi agricole. Incendiile din brusă, din stepele temperate, din scrubul australian și urmările lor nefaste pe termen lung, ilustrează această conduită nerațională față de structuri vegetale de importanță fundamentală. Degradarea prin exploatare excesivă și diferite alte forme de acțiune nerațională asupra formațiunilor vegetale au distrus sau au pus
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
abuzive de valorificare. Vînătoarea și pescuitul marin abuziv au redus considerabil diversitatea genurilor și speciilor din diferite ecosisteme marine și litorale și au înlăturat definitiv altele. Vânatul pentru blănuri, piei, carne, pene, trofee, au sărăcit ecosisteme forestiere, de savană, de stepă, de mlaștină, în special în ariile dens populate și -în unele cazuriîn ținuturi situate în condiții climatice extreme. În foarte multe regiuni din lume, degradări puternice și adesea ireversibile în lumea animală s-au produs datorită distrugerii sau modificării brutale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
fertilizanților, a pesticidelor, a unor ape de irigație aflate sub standardele de calitate. Ca și în cazul apelor, aerului, structurilor vii, orice formă de poluare accidentală poate determina degradarea corespunzătoare a solului. Monocultura grâului în sudul S.U.A., culturile cerealiere în stepele desțelenite din Kazahstan, alte culturi al căror ciclu vegetativ a lăsat solurile respective fără protecție vegetală în sezoane uscate și cu vânt puternic, au determinat spulberări masive ale păturii fertile de sol (dust bowl). Arăturile pe linia de maximă înclinare
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Cuvânt înainte Funcționând ca element hegemon în stepele nord-pontice în ultimele secole ale Erei vechi și în primele trei secole ale erei creștine, populațiile nomade sarmatice ajung treptat, spre finalul acestui interval, pe măsura antrenării lor în fenomenul generalizat al marilor migrații, să înregistreze - în avansarea lor lentă
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
mai tarziu uralice si slave. Confluențele prealabile ponto-caucaziene, mai timpurii comparativ cu alte secvențe geografice, sunt însă definitorii pentru ceea ce va individualiza masele sarmatice în raport cu celelalte grupe migratoare și sunt logice și perfect explicabile pentru această parte a stepei care, deși situată la o distanță de aproape 2000 de kilometri de perimetrul uralo-sudsiberian, zona predilectă inițială de manifestare a elementelor sarmatice originare, constituie culoarul de tranzit favorit al majorității deplasărilor nomade orientate spre vest și sud-vest în întregul Mileniu
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
inițială de etnogeneză rămân, în acest stadiu, probleme controversate, care transced cadrul formal al acestor considerații, dar analizarea lor prezintă interes pentru arealul pruto-nistrian luat în discuție, în măsura în care desfășurările din zonele volgo-caucaziene se constituie în preliminarii ale acelor resurgențe ale stepei, care determină, în multe privințe, evoluțiile generale de la Dunărea de Jos și din Europa Centrală. Traversarea tot mai frecventă a Niprului de către sarmați survine inițial în cursul unor incursiuni episodice, în secolele II-I î.Hr., fiind urmată ulterior de infiltrări
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
părând să fie confirmată atât prin descoperirile arheologice realizate la sfârșitul anilor ’80 în zona Nistrului de Jos, cât și prin reconstituirile de ordin climatologic acceptate în ultimele decenii pentru evoluția spațiului nord-pontic, ca și a întregii jumătăți occidentale a stepei eurasiatice. Accentuând rolul factorilor de mediu în declanșarea și întreținerea unor instabilități recurente în zonele de stepă și silvostepă ale Eurasiei, cercetătorul Marcu Botzan constata că perioadele de migrații ale sarmaților și anterior ale sciților, corespund unui interval de răcire
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Jos, cât și prin reconstituirile de ordin climatologic acceptate în ultimele decenii pentru evoluția spațiului nord-pontic, ca și a întregii jumătăți occidentale a stepei eurasiatice. Accentuând rolul factorilor de mediu în declanșarea și întreținerea unor instabilități recurente în zonele de stepă și silvostepă ale Eurasiei, cercetătorul Marcu Botzan constata că perioadele de migrații ale sarmaților și anterior ale sciților, corespund unui interval de răcire a climei, devenită rece și umedă, nivelul Mării Negre înregistrând în intervalul temporal respectiv ceea ce se numește “regresiunea
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
când începe așa-numita “transgresiune valahă” (până la nivel zero), aflată încă în curs și însoțită de o aridizare a climatului, care poate fi caracterizat drept cald și uscat. Conservându-și modul de viață tradițional, sarmații se mențin în zona de stepă și silvostepă și nu depășesc decât rareori limita acesteia, spre zona pădurilor de stejar din câmpie, care rămâne exclusiv în seama populațiilor autohtone tracice, protoslave, uralice sau mixtate, iranofonii preferând zonele centrale de pe malurile Pontului nordic și ale Mării
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
legătură geologică între cele două mări, continuând apoi pe tot litoralul nord-estic și nordic al Mării Negre și la gurile Dunării, precum și la vărsarea unora din afluenții de câmpie ai Dunării Inferioare, aceleași particularisme caracterizând și prelungirea cea mai vestică a stepei, Câmpia Pannonică. Urmare a acestor pătrunderi ale nomazilor cu turmele lor, unele regiuni suferă transformări treptate, foste terenuri arabile devenind pajiști, lucru care determină o regrupare a agricultorilor către interiorul silvostepei, cunoscut fiind că, spre deosebire de sarmați, populația locală
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
alte amplasări continuă să fie avansate. Datele mai vechi legau sfârșitul culturii Karasuk, care ocupase regiunile estice ale culturii Androvo, retrasă mai spre vest, de apariția în zona Minusinskului a nomazilor sarmați, care pun capăt culturilor pastorale și agricole din stepa siberiană, la un moment ce poate coborî până la nivelul secolelor XII-XI î.Hr., dată care este, totuși, insuficient probată. Înlocuind cultura Karasuk, sarmații devin purtătorii culturii Tagarski, denumită astfel după o insulă a Ieniseiului, de lângă Minusinsk, unde au fost identificate primele
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Volga și Don, iar a doua între Samara și Ural. Acest grup vestic, în cadrul căruia ar intra iassamații și sirmații, posibilii precursori ai sirakilor și iazygilor, s-a cristalizat în secolele VII-IV î.Hr., extinzându-se treptat și dincolo de Volga, în stepa Kalmukă și în regiunile Astrahan, Volgograd și Saratov. La sud, comunitățile acestei ramificații au pătruns în zona râului Manîci și în spațiul dintre Terek și Kuma, unele morminte ale acestei perioade fiind cunoscute inclusiv pe malul drept al Donului inferior
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]