1,350 matches
-
un Cuvânt înainte, se reține: „Inițiatorii [...] țin să mărturisească, înainte de orice, o atitudine pe care ei ar vrea s-o fixeze ca îndreptar al scrisului lor. Această atitudine constă în aceea că ei consideră fenomenul emigrației drept o atitudine spiritualmente stearpă. Elitele intelectuale românești constituie, pe măsura autenticității lor, nu simple mănunchiuri sau individualități, deplasate din spațiul lor normal de creație în spirit, ci adevărate frânturi de țară, reprezentând întreg universul românesc, am putea spune un fel de monade de viață
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
care Houellebecq Îl și parafrazează la un moment dat: “Jandarmeria este este un umanism”. Discursul occidentalilor a ajuns la stadiul de verbiaj lipsit de noimă. De aceea Houellebecq citează, pentru a le dovedi inanitatea, fragmente de discurs sociologic conformist și sterp. Nu e departe aici de critica intelectualului recent făcută de Patapievici, numai că limbajul houellebecqian are alt rang și altă țintă. Altminteri, e interesant cum cei doi se revendică de la extremități opuse ale eșichierului gîndirii politice. Depozitară a celor mai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În loc să cerceteze noile forme ale literaturii și să-i reevalueze rolul În contextul societății urbane, tehnicizate, ritos individualiste și totuși masificate (cum constată Peter Sloterdijk), Lejeune și Genette continuă sîrguincios și autarhic, cu disprețuitoare suficiență, În cîmpul literaturii, o lucrare stearpă. Țintuit de mirajul nestoit al definițiilor de dragul lor, prea didactic, iată cum vede Genette diferența pragmatică dintre enunțurile “de ficțiune” și cele “de realitate” (de tip istoric), pe baza căreia numește false autoficțiunile contemporane: “Trăsătura specifică a enunțului de ficțiune
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
din pânzele belgianului James Ensor. Stadiul edificării sinelui încremenește acum în faza disoluției (separatio) din procesul alchimic, C. propunând un adevărat antimanifest liric al cărui principal temei este tendința schizoidă de a cuprinde în propriul trup un univers disolut („zare stearpă”). Poeziile din Cădere deasupra orașului (1994) se vădesc un ciclu al transformării eului poetic („femeia scrib”-„femeia cruciat”), care acum contemplă timpul sub semnul infailibilității morții și îl caută pe Dumnezeu în orașul Cluj, un Ierusalim infernal. Eseul Călătorie spre
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
31 se numără printre aceștia. Desigur, ei folosesc tematicile europene verniene și wellsiene, la care adaugă idei noi. Regăsim acolo aventuri în genul lui H. Rider Haggard (1886), civilizațiile pierdute, planeta Marte devenită scenă a unei epopei feudale, vizităm pământuri sterpe și chiar măruntaiele lui Venus locuite de alte populații etc. (Baudou, 1995). Aceste texte seamănă cu povestirile autorilor europeni de la sfârșitul secolului, mergând pe urmele explorărilor / colonizărilor, dar nu se referă decât în treacăt la aspecte științifice sau tehnice, și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
șantier, G. Călinescu face apologia colecției de versuri reușite căreia îi spune, inspirându-se din prelucrarea metalelor, "pilitură" ori "floare de fier"57; iar ca să denumească versurile proaste, care nu merită să fie reținute, folosește un termen asemănător: "vraful dibuirilor sterpe"58. E destul de ușor de înțeles care e logica din spatele acestui imaginar. Și pentru folcloristică, și pentru genetică, tema dominantă e aceea a unei materii verbale care "rămâne". Într-un caz, e vorba de ceea ce rămâne după distrugerea istorică a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
știința morții", care e istoria. Iată un citat mai lung din cursul introductiv: Ca istorie a culturii popoarelor din trecut, adică ca expunere a credințelor, așezămintelor și moravurilor vechimei, archeologia este dar soră-geamănă cu istoria pragmatică sau politică. Cât de stearpă și de puțin atrăgătoare este înșiruirea cronologică a venimentelor de Stat care s-au petrecut în palatele regilor, sau pe forul popular, sau chiar și pe câmpul de bătălie, dacă toate acele împrejurări ni se prezintă numai în liniamente aspre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și a cailor intrând în amenzile judecătorești, pentru că în Moldova amenzile aplicate se plăteau atunci în capete de boi, în timp ce în Muntenia se plăteau în capete de cai. „Oaia saca" era numele unei dări, din care se înțelege că oile sterpe sau săci, care nu erau ținute pentru prăsilă, erau tăiate și din ele se înfruptau și oamenii domniei, și stăpânul moșiei - una din 50 de oi revenindu-i în întregime. Bezmenarii strângeau bezmenul sau darea pe casele care erau construite
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru curtea Sultanului; - bezmenul de ceară era darea de ceară pentru luminarea curții domnești. „Cămerașul de lumini avea seama birului de ceară și săpun", „cheltuit la lumânări" și „opaițuri pentru curte", zice Cantemir în Descrierea Moldovei; - ialovițe de siliște - vaci sterpe - și grase, ținute la suhat, bune pentru oastea turcească când aceasta era în expediții - duse la „Vizirul, la Caracal și la Hotin", dar „nevoi în țară erau multe, de chile, de ialovițe, de care și de alte nevoi nespuse", spun
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
istoriei, față în față, unii vrând cu orice preț să rupă o dată cu un trecut de amintiri urâte, alții apărându-l cu încăpățânare - unii liberali până la radicalism, alții conservatori până la reacționarism (articolul apărea în organul Partidului Conservator!). La început lupta este stearpă, fără aplicații practice: nu suntem pe deplin stăpâni la noi acasă, puternicii noștri vecini ne acoperă așa de bine cu greoaia lor aripă protectoare, încât nu putem face nici o mișcare fără a fi dojeniți. Vine și vremea unei acțiuni libere
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
crește decât din rădăcinile sale proprii, nu poate da decât frunzele și fructele sale proprii. Tot astfel și un popor. Frunzele și fructele de carton, atârnate pe arborul dezrădă cinat al naționalității, nu sunt un produs organic, ci un artefact sterp, incapabil dea se regenera.<ref id=”1”>Eminescu, Opere, vol. XIII, Editura Academiei R.S.R., București, 1985, pp. 196-197.</ref> Evoluționismul eminescian, colorat de o patimă retorică străină oratoriei lui P.P. Carp, are în centru obsesia acomodării progresului cu realitatea istorică
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
atunci îl pun pe toboșarul satului să urle el!" Deci, îl îndeamnă pe actor să refacă viața. Asta îl îndeamnă și Goethe, care a spus că a învățat de la Shakespeare, prin gura lui Faust: "Cuvintele de nu-s simțite, rămân sterpe." A.V. Apropos de aceste ultime două versuri, ce mai înseamnă azi poezia patriotică? V-am ascultat recitând poezii de Grigore Vieru, care sunt profund patriotice. Dar, în lumea în care trăim, ce valoare mai are versul patriotic? D.V. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
moral pretinde ca dorința de profit să fie orientată de învățăturile filosofiei și de înțelepciunea religiei. Putem face acest lucru? Dacă da, capitalismul moral este posibil. Dacă nu, restricțiile sale nu sunt decât rodul unei vanități înșelătoare, al acelei retorici sterpe a cucerniciei laice". Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu cel public, Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 33. 42 ,,Consider că în afaceri o decizie este morală în măsura în care ține seama de nevoile și preocupările celorlalți". Stephen
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ciubuc, pe neactivii, nearuncătorii de piatră, cei care stau cu piatra în mână și spun, dacă aș arunca-o, ți-aș sparge capul, dar mai bine o pun pe masă. Mihai-Răzvan Ungureanu: Tu pui acum punctul pe i pentru că gândirea stearpă, gândirea fără rezultat este o gândire inutilă până la urmă și, inevitabil, la un moment dat devine toxică, toxică și pentru cel care o gândește, și pentru cei care sunt în jur. Dar așa este compusă orice societate, dintr-o largă
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
întâlnirile succesive cu ministrul de Externe Lavrov au făcut ca raportul, dialogul dintre București și Moscova să mai iasă din crispare și să fie mai bun, aș spune mai plin de promisiune decât putea să fie înainte. Nu mai este sterp și nu este neapărat blocat într-o politețe fără efect. Spun acest lucru cu gândul clar că Federația Rusă, acomodându-și interesele în mod pragmatic, va căpăta încredere în București și că dialogul dintre Federația Rusă și România, dirijat, repet
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
om tânăr. Și ne împăcăm aici. Nu... 82.000 de kilometri, am spus, într-adevăr, cu intenția autoironiei mai curând, tocmai pentru că asta era și circumstanța: final de an, toată lumea dornică să audă și o anecdotă, nu doar o lungă, stearpă înșiruire de teme făcute sau neatinse. Geografic e mult mai mult, colegii din Cabinet m-au cenzurat sever, zicându-mi că nu sunt deloc expresiv cu propria capacitate de a acoperi globul, dar, sincer, chiar are mai puțin sens. Ceea ce
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ele nu este să le deschizi, punct. Problema este să iei documentele, le editezi și din ele faci un corpus documentar, care se publică. Asta contează în munca unui istoric, nu simpla lectură a documentului. Simpla lectură a documentelor este stearpă, nu ne ajută la nimic. Publicarea lor, adică livrarea lor către public, este altceva. Aia e munca într-adevăr importantă. Carol Sebastian: Dumneavoastră înșivă spuneți că o lege te oprește să le consulți pe toate. Mihai-Răzvan Ungureanu: Este adevărat, există
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
IX (1)... Poezia și versurile cărora dorește Maternus să își închine viața întreagă,(...) nu aduc nici o demnitate celor ce le cultivă și nici nu le sporesc averea, ci le procură doar o plăcere de scurtă durată, o laudă deșartă și stearpă. (2) Se prea poate ca ceea ce spun eu acum și ceea ce voi spune de aici înainte să fie neplăcut pentru urechile tale, Maternus ; dar cui îi sunt de folos frumoasele discursuri pe care le pronunță în opera ta Agamemnon și
Ponoasele poeziei (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12582_a_13907]
-
să te-adun în mine din cuvinte/ Azi glasul tău e doar durere-n gînd/ și-alt dar decît de flori lîngă pămînt/ și o lumină, nu-ți mai pot aduce" (Opal). Sau: ,Pe arborii toamnei timpurii/ se spulberă polenul sterp al pietrelor.// Unde sînt glasurile de altădată?/ poate că zvonul lor mai întîrzie/ în umbrele rămase aci.../ Doar dacă-n vis le mai poți auzi.// (Casa din Mangalia). Evident, nu poate fi vorba de pastișe, ci de cîteva puncte de
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
suficiente: ,O tristețe întîrzie în mine/ cum zăbovește toamna pe cîmp,/ nici un sărut nu-mi trece prin suflet,/ nici o zăpadă n-a descins pe pămînt.// Cîntecul trist, cîntecul cel mai trist/ vine cu clopotul din asfințit,/ îl auzi în glasul sterp al vrăbiilor/ și răspunde din umilința talăngilor.// E toată viața care doare așa,/ zi cu zi pe întinderea stepelor/ între arborii neajunși la cer,/ între apele ce-și urmează albia,/ între turmele ce-și pasc soarta pe cîmp/ și între
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
cel puțin 14 zile. ... XIII. Agalaxia contagioasă la ovine și caprine: a) se efectuează vaccinări în unitățile și localitățile cu antecedente epizootice: 1. la oile și caprele mame, la jumătatea perioadei de gestație; 2. la berbecii și țapii reproducători, oile sterpe și tineret, în perioada mai-iunie; 3. la mieii la vârsta de 45 de zile; b) în unitățile și localitățile în care evoluează boala se vaccinează numai efectivul clinic sănătos. ... XIV. Mamita gangrenoasă a ovinelor Vaccinarea ovinelor clinic sănătoase se efectuează
ORDIN nr. 62 din 8 iulie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169775_a_171104]
-
cel puțin 14 zile. ... XIII. Agalaxia contagioasă la ovine și caprine: a) se efectuează vaccinări în unitățile și localitățile cu antecedente epizootice: 1. la oile și caprele mame, la jumătatea perioadei de gestație; 2. la berbecii și țapii reproducători, oile sterpe și tineret, în perioada mai-iunie; 3. la mieii la vârsta de 45 de zile; b) în unitățile și localitățile în care evoluează boala se vaccinează numai efectivul clinic sănătos. ... XIV. Mamita gangrenoasă a ovinelor Vaccinarea ovinelor clinic sănătoase se efectuează
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 8 iulie 2005 privind acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169776_a_171105]
-
Reghin, Str. Libertății nr. 2/7 țel. 525861; 094505193 3244 SINGEORZAN ILEANA n.1938 Tg. Mureș, Aleea Carpați nr. 55/6 țel. 214249 10974 SINOAI IOAN n.1940 Tg. Mureș, Bd. 1 Dec. 1918 nr. 185/17 țel. 254916 10976 STERP IOAN n.1948 Tg. Mureș, Str. Transilvania nr. 46/13 țel. 254617 3253 TAKACS MAGDALENA n.1938 Tg. Mureș, Str. Libertății nr. 107 țel. 163695 3254 TILINCA IOAN n.1934 Tg. Mureș, Str. G. Coșbuc nr. 24 țel. 213968 3255
HOTĂRÂRE nr. 1 din 2 mai 2001 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi a Listei cuprinzând persoanele şi societăţile abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
FLOAREA (E.C) Tîrnăveni, Cartierul Păcii nr. 2H/3 țel. 092287219 3242 SERBANUT IOAN (E.C) Tg. Mureș, Str. Hunedoara nr. 30/14 țel. 252848 3244 SINGEORZAN ILEANA (E.C) Tg. Mureș, Aleea Carpați nr. 55/6 țel. 214249 10976 STERP IOAN (E.C) Tg. Mureș, Str. Transilvania nr. 46/13 țel. 254617 3147 STOICA ION (E.C) Tg. Mureș, Aleea Cornișa nr. 10/22 țel. 216752 3247 SUCIACHI GRETA (E.C) Tg. Mureș, Bd. 1 Dec. 1918 nr. 202/28
HOTĂRÂRE nr. 1 din 2 mai 2001 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi a Listei cuprinzând persoanele şi societăţile abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
1963) Târnăveni, str. Partizanilor nr. 35 țel: 444618; 0788339386 15169 SIMON ADRIAN (n. 1957) Tg. Mureș, Aleea Carpați nr. 43B, ap. 44 țel: 214105 8217 SPOREA EUGEN (n. 1962) Tg. Mureș, Al. Cornișa nr. 35/11 țel: 214885; 0720027127 10976 STERP IOAN (n. 1948) Tg. Mureș, str. Transilvaniei 46/13 țel: 249820 3246 STOICA CODRUȚA (n. 1960) Tg. Mureș, str. Mărăști nr. 33/22 țel: 218836; 0722392431 15117 SUCIACHI FRANCISC (n. 1953) Tg. Mureș, Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 202/28
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]