1,364 matches
-
Costin, însă cu o evidentă notă ludicironică, într-o încercare de reconstituire a unui text considerat pierdut și regăsit după multe mii de ani, cu inevitabile lacune, valorificând cuvinte de origine dacă (sâmbure, gheară, curpăn, năpârcă, a anina, pârâu, mal, sterp, aprig, balaur, mistreț, burtă, mânz, aidoma, gard, șopârlă, vatră, scrum, baltă, grumaz, gușă etc.), alcătuiește, utilizând preponderent termeni din această categorie, un indirect omagiu închinat dacismului și, totodată, un avertisment: Te bucură, moșule, baciule, de zestrea bordeiului, / brazii, gorunii, păstrează
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
creste albe nori de plumb. S-adună-n iarbă umbre încâlcite Și, aspru, geme vântul prin porumb. Câmpia de paragină și scrum Întinde brațe lungi de colb în drum, Apoi își strânge sufletu-n păduri, Căscând în râpi dogoritoare guri... Dar norii sterpi coboară-n depărtare, Și-abia vibrează dincolo de zare Un tunet lung, cu prăbușiri de stâncă... Iar soarele s-arată alb și mat, Și-ntâia rază de lumină pare Un fulger mort, ce rătăcește încă Pe câmpul prăfuit și resemnat. Cerințe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de a le da un nume: sfera care domina partea stângă a tabloului și ceea ce părea a fi o unealtă cu plasă... Ar putea fi ceva atât de banal ca o natură moartă îmbâcsită și încâlcită? O întindere de pământ sterp, schițată rudimentar - un colț din curtea lui Joan, să zicem - pe care erau o minge de fotbal și o rachetă de tenis veche? Părea tot mai posibil și simțeam că interesul începe să-mi scadă, când... Te rog, nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
lumină, am sugerat o plimbare pe South Downs. Am mers braț la braț, îngropând în tăcere divergențele, într-un peisaj care ar fi fost atrăgător într-o zi însorită, dar acum, fiind frig și începând să se lase întunericul, părea sterp și amenințător. Fiona părea foarte obosită. De fapt, eram uimit că reușise să reziste atât și nu m-a surprins s-o văd moțăind când ne-am reluat călătoria. M-am uiat la fața ei liniștită și ea mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mlaștină. Nu voia să intre acolo acum. Avea o reacție Împotriva gândului de a intra clătinându-se În apa mare până la subțiori, ca să prindă păstrăvi mari În locuri din care nici măcar nu avea cum să-i scoată. Malurile mlaștinii erau sterpe, coroanele cedrilor unindu-se deasupra, așa Încât lumina soarelui nu pătrundea până la pământ decât În mici petice. În apele repezi și adânci, În semiobscuritate, pescuitul devenea un ritual tragic. Pescuitul era o aventură tragică În mlaștină. Nick n-avea chef de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
tinichea pentru tutun. Când rămâneam fără, trebuia să găsesc alți viermi și uneori mi-era foarte greu să sap În mal, acolo unde cedrii Împiedicau lumina soarelui să treacă și nu era nici urmă de iarbă, doar pământ umed și sterp, și deseori nu găseam nici un vierme. Dar mereu găseam altfel de momeală totuși, Însă o dată, când eram În mlaștină, n-am găsit nimic, și atunci a trebuit să tai unul din păstrăvii pe care-i prinsesem și să-l folosesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să se adune, să crească.. Risipirea rodului era păcat, în simțirea și judecata ei indiană. După datina lor, trebuia să fim uniți în pat, și din mângâierile noastre să răsară roade vii, pruncii... Căci altminteri, dragostea se pierde, bucuria ajunge stearpă, iar unirea noastră viciu... M-am cutremurat înțelegînd că nu senzualitatea și dragostea ei pentru mine o sileau să-mi ceară aceasta, ci o superstiție, o teamă de karma, de zei, de strămoși. În noaptea aceea mă gândeam unde se
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
-o roditoare, ce încă și cîtva loc de pădure au mai curățat și au mai pus vie... făcînd și livadă și casă cu ogradă împregiur”. Pe deasupra, mai spune că și alții din jur au sădit vii și astfel un loc sterp a început să aducă venit mănăstirii. Dar nu-l iartă pe negustor și îi impune să dea „cîte treisprăzece adetiul moșiei”. Până aici este și nu este o treabă ieșită din comun. Să auzim mai departe! Minunea apare când stareța
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Înghețată de aer pătrunde Înăuntru. Dacă vrei să vorbești despre asta... Își coboară ea vocea, adoptînd atitudinea-de-domnișoara-VÎnător-În-postura-de-polițai-cumsecade. Domnișoara Pizdător. Acum aș fute-o de i-ar sări ochii din cap dacă aș avea șanse. Probabil o fată bătrînă cu pizda stearpă al cărui vagin are gust de țărînă din Arizona. Dar cine s-o crede ea de Își Închipuie că o să-i fac confidențe? Nu-ți intra În pielea de angajată la Resurse Umane Amanda. Asta-i munca adevărată de polițai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
4. În ziua cînd își aducea Elcana jertfa, dădea părți nevestei sale Penina, tuturor fiilor, și tuturor fiicelor pe care le avea de la ea. 5. Dar Anei îi dădea o parte îndoită; căci iubea pe Ana. Dar Domnul o făcuse stearpă. 6. Potrivnica ei o înțepa deseori, ca s-o facă să se mînie, pentru că Domnul o făcuse stearpă. 7. Și în toți anii era așa. Oridecîteori se suia Ana la casa Domnului, Penina o înțepa la fel. Atunci ea plîngea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
pe care le avea de la ea. 5. Dar Anei îi dădea o parte îndoită; căci iubea pe Ana. Dar Domnul o făcuse stearpă. 6. Potrivnica ei o înțepa deseori, ca s-o facă să se mînie, pentru că Domnul o făcuse stearpă. 7. Și în toți anii era așa. Oridecîteori se suia Ana la casa Domnului, Penina o înțepa la fel. Atunci ea plîngea și nu mînca. 8. Elcana, bărbatul ei, îi zicea: "Ano, pentru ce plîngi, și nu mănînci? Pentru ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
totul, Și toate faptele sunt cîntărite de El. 4. Arcul celor puternici s-a sfărîmat, Și cei slabi sunt încinși cu putere. 5. Cei ce erau sătui, se închiriază pentru pîine, Și cei ce erau flămînzi se odihnesc; Chiar cea stearpă naște de șapte ori, Și cea care avea mulți copii stă lîncezită. 6. Domnul omoară și învie, El coboară în locuința morților și El scoate de acolo. 7. Domnul sărăcește și El îmbogățește, El smerește și El înalță; 8. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
pe care nu știm cum le vom plăti. S-a făcut atâta zgomot pe acest caz de corupție în vămi, dar se pare că deocamdată încă nu s-a dat de firele caracatiței și șpaga continuă încă. Ne rezumăm la sterpe dezbateri zgomotoase dintre opoziție și putere și cam atât... Vedeavom oare vârfurile corupției la pușcărie? Mă tem că nu, că se va găsi o plevușcă drept țap ispășitor, în timp ce marii corupți - vârful piramidei sociale și politice - rămân nederanjați, nedovediți. Înclin
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
o foarte veche latină. Limba română, spune Iorga, are originea populară, pe un singur teritoriu, a primului grai, importat, gata făcut, în Dacia, și lângă care au trăit tot felul de diformări particulare ale noilor veniți, care însă au rămas sterpe. În sfârșit, un învățat belgian precizează și aceasta: "Mai mult decât orice altă limbă romanică, cea românească e bogată în flexiuni și locuțiuni care erau arhaice pe vremea lui Augustus". Pe lângă vechime, unele cuvinte arhaice latine sunt înlocuite numai la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și pentru noi înșine. Ceasul renașterii și salvării României se apropie. Cel care crede, cel care va lupta și va suferi, acela va fi răsplătit și binecuvîntat de națiune. La ușile noastre bat timpuri noi. O lume cu un suflet sterp și uscat e pe moarte și o alta e pe cale să se nască: lumea celor ale căror suflete sunt pline de credință. În lumea aceasta nouă fiecare își va avea locul lui nu după pregătire, inteligență sau învățătură, ci mai
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
exprima părerea însușită de mai toți contemporanii săi atunci când, în 1862, scria: „ca vulturii când văd agonia unui animal, întocmai așa lacomele staturi sau industrioasele popoare dau ocol muribundului stat spre a se împărtăși din corpul lui [...] existența unui popor sterp în industrie este precară”. De asemenea, exista și o unitate de vederi, cu mici excepții, în privința direcției în care trebuia să se dezvolte industria. Mai toți cei interesați apreciau, luând în considerație abundența și ieftinătatea materiei prime agricole și animaliere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
confuzi, deteriorați, cu sufletul surd și nesimțitor". Tabloul final al acestor seducătoare și cuceritori pe care îl înfățișează autorul este apocaliptic. Semi-virginele, scrie el, vor decădea până la punctul în care nu vor mai fi decât niște marionete nevrotice [...] secătuite de sterpe zguduiri". Vor avea drept soți "falși baroni, mari industriași în pragul ruinei, bărbați falnici măcinați de boli fatale, tot soiul de soți-paravan care se vor prăbuși la o lună sau la un an de la nuntă". Se înțelege de la sine că
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
chiar dacă "se realizase ceea ce s-ar putea numi în termeni medicali o penetrare completă", tânărul scriitor încă se consideră, dând dovadă de multă auto-ironie, "un adevărat demi-vièrge". Prin urmare, la 22 de ani experiența sa sexuală era una tipică, adică "stearpă și întru totul vrednică de milă". În lipsa partenerelor, tânărul este nevoit să se mulțumească cu propria mână, de care se folosește intens pentru a-și domoli libidoul imperios. Și, de asemenea, de fantasmele sale, de visările sale singuratice... Veneră sau
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este, în mod straniu, revăzut ca o vreme aproape privilegiată de confruntare cu singurătatea intelectuală și cu imensitatea spațiului rusesc. În 1933, într-un amplu roman autobiografic, În preajma revoluției, Stere va vorbi despre tinerețea sa: "Spațiul infinit, mărginit de tundre sterpe care se pierd în nord spre regiunile polare, iar în sud spre platourile misterioase ale Mongoliei, stepele și deșerturile aride ale Asiei centrale, un spațiu virgin bătut de vînt unde lumina este imobilă, fără strălucire și fără viață, o lumină
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
burgheze este continuată pe plan intern. Omul nou părăsește satele pentru orașe. Omul nou este competent, este eroul pozitiv: noile elite sînt convinse de superioritatea lor, îndoiala este învinsă. Se impun două peisaje mentale prin intermediul manualelor școlare: acela al cîmpurilor sterpe în așteptarea noii tehnici, acela al noilor combinate care sînt semnul concret al transformării lumii. În anii 1880, părinții fondatori ai României independente voiseră să creeze o industrie națională; în anii 1960, părinții fondatori ai României comuniste au reușit, în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
31 se numără printre aceștia. Desigur, ei folosesc tematicile europene verniene și wellsiene, la care adaugă idei noi. Regăsim acolo aventuri în genul lui H. Rider Haggard (1886), civilizațiile pierdute, planeta Marte devenită scenă a unei epopei feudale, vizităm pământuri sterpe și chiar măruntaiele lui Venus locuite de alte populații etc. (Baudou, 1995). Aceste texte seamănă cu povestirile autorilor europeni de la sfârșitul secolului, mergând pe urmele explorărilor / colonizărilor, dar nu se referă decât în treacăt la aspecte științifice sau tehnice, și
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
lumini, posesoare a tuturor virtuților, o donna angelicata, cealaltă, o Veneră ce s-a prostituat, un demon crud. Cea dintâi e „prototipul îngerilor din senin”, Madona Dumnezeie, cu surâsul blând, cu diademă de stele, ce de a doua e femeia „stearpă, fără suflet, fără foc”, cu ochiri agresive și fața pală de „o bolnavă beție”, peste care liricul aruncă vălul alb al poeziei”. Toate eroinele sale ilustrează, cu rare excepții, una dintre aceste două ipostaze participând la crearea unei mitologii a
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
o turmă de porci. Numai cine le-a văzut cu ochii lui, poate să descrie dezolarea acelor câmpuri. Am străbătut Calabria Citra și Lucania, cu sate sărace, pârloage pustii, întinderi de copaci bolnavi, câmpuri ce au aerul bolnăvicios al femeilor sterpe. Mă gândeam că numai cei din zona satului Stilo să fi fost atât de oropsiți; oamenii de prin părțile mele trag din greu ducându-și zilele cu două capre, oleacă de pământ, ceva fructe; credeam însă că mai sus, spre
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
poștă ca și stăpânul lor, și dacă îi răzui puțin se simte duhoarea scabiei spaniole. Am traversat Calabria Citra și Lucania, sate foarte sărace, cu pârloage pustii, cu zone de arbori uscați și câmpii ce aveau aerul bolnăvicios al femeilor sterpe. Credeam că numai satele din preajma celui în care văzusem lumina zilei, erau atât de sărace; oamenii de la mine o duc greu, toată averea lor se reduce la două capre, o sfoară de pământ, ceva fructe, gândeam însă că, înaintând spre
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
că mă predau: doar atunci ieșeau din ascunzișuri și mă înconjurau. Cât soare ascunde ochii acelor copii! Trupșoarele lor însă sunt ciupite și cocârjate de slabe ce sunt și de boli. Unii doar bombănesc ceva, sunt deja pradă unor ținuturi sterpe tot mai resimțite în vegetație și peisaj. Uneori nu e nici o diferență între un copil și un pietroi:ambele stau acolo și se uită cum trece timpul. Sunt ocazii în care se amuză cu răutate. Am văzut cu ochii mei
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]