1,700 matches
-
politice, de comerț, de comunicare), dar și al facultăților de litere tradiționale, în care se dezvoltă noi filiere: "specializate", "de limbi aplicate" ... Instrumentele de care dispunem pentru a analiza aceste corpusuri pot părea modeste dacă le comparăm cu cele ale stilisticii literare, dar am greși dacă am crede că pentru a analiza aceste texte comune nu avem nevoie de instrumente elaborate. De puțin timp, științele limbajului, deschizîndu-se unor problematici noi, propun instrumente mai bine adaptate. Una dintre caracteristicile esențiale ale cercetărilor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
volumului. Astfel, după o primă aproximare a conceptului de textem, capitolul I cuprinde o prezentare critică a principalelor direcții și perspective implicate, de-a lungul ultimului secol, în studierea "discursului repetat": frazeologia de inspirație structuralistă, generativismul, cognitivismul, paremiologia, poetica și stilistica. Prezentarea evidențiază, deopotrivă, meritele, dar și limitele fiecărei direcții de cercetare, conducând la concluzia că investigarea textemelor reclamă un nou unghi de abordare. Capitolul II schițează cadrul conceptual al acestei noi abordări, pe care îl identificăm, în general, cu doctrina
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cele trei direcții semnalate anterior, realitatea lingvistică pe care termenul o desemnează potrivit accepțiunii sale coșeriene și celelalte categorii ale "discursului repetat" au constituit în ultima sută de ani obiectul a numeroase analize venite din partea frazeologiei, gramaticii, lexicologiei, semanticii, etimologiei, stilisticii, psiholingvisticii, sociolingvisticii, poeticii, criticii și teoriei literare, folcloristicii și chiar a filozofiei. Dar, dincolo de această explozie disciplinară, în lucrarea de față ne interesează doar abordările de factură lingvistică ale fenomenului, indiferent dacă acestea s-au manifestat în aria lingvisticii propriu-zise
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
au manifestat în aria lingvisticii propriu-zise sau în diverse discipline corelative. Din acest punct de vedere, fără a emite pretenția exhaustivității, putem identifica cinci direcții principale de analiză: frazeologia (de inspirație, în principal, structuralistă), generativismul, cognitivismul, paremiologia și studiile literare (stilistică, poetică, critică etc.). 2.1. Prima dintre aceste orientări ar putea fi numită frazeologică și situată la confluența dintre gramatică, lexicologie și stilistică. Platforma ei conceptuală este una preponderent structuralistă, iar apariția ei coincide, sub raport cronologic, cu momentul refundamentării
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cinci direcții principale de analiză: frazeologia (de inspirație, în principal, structuralistă), generativismul, cognitivismul, paremiologia și studiile literare (stilistică, poetică, critică etc.). 2.1. Prima dintre aceste orientări ar putea fi numită frazeologică și situată la confluența dintre gramatică, lexicologie și stilistică. Platforma ei conceptuală este una preponderent structuralistă, iar apariția ei coincide, sub raport cronologic, cu momentul refundamentării lingvisticii moderne de către Ferdinand de Saussure. Cu toate acestea, nu autorul Cursului de lingvistică generală a fost acela care a întemeiat frazeologia ca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Unitățile frazeologice" rezultă astfel, potrivit lui Bally, dintr-un proces de "fixare" (figement) a sensului, care face ca actualizarea acestor "locuțiuni" într-un discurs să comporte o serie de "valori expresive". Pentru savantul genevez, frazeologia rămâne, așadar, subordonată proiectului său de "stilistică afectivă" sau "stilistică a limbii", care, ocupându-se exclusiv de "ceea ce este deja socializat", reprezintă, în esență, "o punte pentru a salva separația între langue și parole"16. Cu alte cuvinte, Bally preia modelul conceptual și metodologic al precursorului său
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
astfel, potrivit lui Bally, dintr-un proces de "fixare" (figement) a sensului, care face ca actualizarea acestor "locuțiuni" într-un discurs să comporte o serie de "valori expresive". Pentru savantul genevez, frazeologia rămâne, așadar, subordonată proiectului său de "stilistică afectivă" sau "stilistică a limbii", care, ocupându-se exclusiv de "ceea ce este deja socializat", reprezintă, în esență, "o punte pentru a salva separația între langue și parole"16. Cu alte cuvinte, Bally preia modelul conceptual și metodologic al precursorului său, ceea ce îl determină
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
anumite circumstanțe și din care noi nu reținem decât intenția lor generală"18. Prin urmare, mai ales după cel de-Al Doilea Război Mondial, locuțiunile au făcut obiectul a numeroase abordări structuraliste, în principal de natură gramaticală și/sau de "stilistică a limbii", dar cuprinzând și observații etimologice și, apoi, pragmatice. Dintre acestea, o lucrare fundamentală este aceea a lui Pierre Guiraud (Les locutions françaises, 1961), care își asumă, de la bun început, premise și principii structuraliste. Pentru lingvistul francez, locuțiunea reprezintă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
normative, continuă să domine chiar și în momentul de față majoritatea lucrărilor consacrate unităților idiomatice în spațiul cultural francez. Evident, metodele și conceptele folosite de către frazeologi s-au schimbat adesea în secolul care s-a scurs de la apariția tratatului de stilistică franceză al lui Bally. Însă obiectivul de bază al disciplinei a rămas același: trasarea frontierei dintre grupurile de cuvinte "libere" și cele "stabile" (inclusiv semnalarea diverselor migrații istorice dintr-o clasă în cealaltă), cu scopul de a elabora diverse recomandări
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
conceperea și înțelegerea literaturii. 6.1. Un pionier în această direcție poate fi considerat cercetătorul rus/sovietic Mihail M. Bahtin, al cărui studiu consacrat "discursului în roman" constituie o veritabilă schiță pentru o (socio)stilistică a discursului repetat. Reproșându-i stilisticii tradiționale preocuparea obsesivă față de unitatea discursului, teoreticianul afirmă că, în raport cu poezia, "specificul stilistic al genului romanesc" constă în aspectele sale "dialogice" și "plurilingve": "stilul romanului este o îmbinare de stiluri; limbajul romanului este un sistem de "limbi""141. Remarcabile, mai
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
asupra dezvoltării spirituale a umanității [Über die Verschiedenheit des menschlichen Sprachbaus und ihren Einfluss auf die geistige Entwicklung des Menschengeschlechts, 1836], versiune românească, introducere, notă asupra traducerii, tabel cronologic, bibliografic și indici de Eugen Munteanu, București, Humanitas, 2008. Iordan, Iorgu, Stilistica limbii române [1944], ediție definitivă, Editura Științifică, București, 1975. Kabatek, Johannes, Tradiții discursive. Studii, editori: Cristina Bleorțu, Adrian Turculeț, Carlota de Benito Moreno, Miguel Cuevas-Alonso, Editura Academiei Române, București, 2015. Katz, J.J. și P.M. Postal, "Semantic Interpretation of Idioms and Sentences
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al proverbelor", în Studii de poetică și stilistică, Editura pentru Literatură, București, 1966, pp. 94-113. 158 Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, Minerva, București, 1982, pp. 175-203. 159 Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. 160 Iorgu Iordan, Stilistica limbii române [1944], ediție definitivă, Editura Științifică, București, 1975. 161 Eugen Munteanu, Introducere în lingvistică, Polirom, Iași, 2005. 162 V. Stelian Dumistrăcel, Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, dar mai ales Idem, Până-n pânzele albe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dolce far’niente”); b. alții sunt săraci (nu pot lăsa moștenire copiilor decât tot sărăcia); c. (!!) clase de mijloc nu există. - sfârșitul basmului este marcat de o mare petrecere (la care, uneori, și naratorul își imaginează că a participat);limbajul, stilistica se caracterizează prin simplitate; - arhaismele, elementele de paremiologie;verbe, interjecții, adverbe, puține adjective;expresii cu valoare consecutivă („să vezi și să nu-ți vină a crede”); - topica inversă, subiectivă („spune-mivei”; „reteza-ți-l-voi”, etc.). Clasificări: 1. basme fantastice: elementul prinipal este miraculosul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Nouă: relativizarea și punerea la îndoială a trecutului și memoriei în principal cu ajutorul ironiei și parodiei. Continuitatea este anulată. Istoria nu mai are congruență. Pus sub umbrela parodiei totul este fluid. Zece: Religia sau, mai bine zis, religiozitatea nu dispare; stilistica ei devine acum diferită. Prevalează aspectul spiritual-mistic în paguba celui dogmatic-teologic. Ne aflăm sub spectrul unor dezechilibre profunde între viteza mereu accelerată a progresului tehnico-economic și încetineala, ca să nu spunem stagnarea noastră, în plan spiritual și ideal. Această diferență de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe care le-a ținut la ambele secții: metodica predării specialității, tehnica cercetării științifice, cursuri practice de analize literare și traduceri, curs de teoria traducerii (ultimul doar la secția de limbă rusăă. În domeniul cercetării și-a îndreptat preferințele spre stilistică și spre critica de traducere, discipline ce i-au permis să-și pună în valoare capacitatea de investigare minuțioasă a textului literar. Pot fi citate lucrări de fină analiză consacrate stilului particular al unor scriitori francezi ca Aragon sau Pierre
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
contemporanăă, A. Zacordoneț a devenit, în același an, șeful Catedrei de limba și literatura rusă de la Universitatea ieșeană, funcție ce a onorat-o până în 1975. În anul 1973 a obținut titlul de doctor în științe filologice cu teza: Probleme de stilistică comparată privind limba română și limba rusă, după care devine profesor titular. Pe plan didactic a ținut cursuri și seminarii la diverse discipline ca limba slavă veche, gramatica comparată a limbii ruse, gramatica istorică a limbii ruse, istoria limbii ruse
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și al lingvisticii ruse au dus la elaborarea unor studii care ocupă un loc de frunte în activitatea sa științifică. În această direcție, în afară de Gramatica limbii ruse și Cursul de limba slavă veche, se detașează teza de doctorat - Probleme de stilistică comparată privind limba română și limba rusă, care reprezintă încununarea unei munci și a unei cariere de o viață întreagă. Teza este un îndreptar - atât teoretic cât și practic - în arta traducerii, îndeosebi din rusă în română. Alte studii lingvistice
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
mpie-dicat s? adopte un punct de vedere analitic, implic�nd erudi?ie ?i exhaustivitate, premisa � nic?ieri formulat? explicit � de la care porne?te autorul este existen?a unui concept �ndeajuns de bine cristalizat al �arhitecturii europene�, cu tr?s?turi stilistice at�ț de particularizate �nc�ț s? se disting? �n mod evident de arhitectură altor continente sau arii geografice. Nu este deloc �nt�mpl?tor faptul c? lucrarea are ca punct de plecare anul 1000: o dat? cu �nceputul mileniului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
transna?ionale a creatorilor, pe de alt? parte promptitudinii cu care mijloacele de informare r?sp�ndesc pretutindeni ideile relevante. Oriunde ar tr?i, artistul (�n spe??, arhi-tectul) �?i formeaz? relativ aceea?i cultur? de specialitate. �nc�ț, diferen?ierile stilistice ?în �n prezent mai pu?în de impactul tradi?iei din care se ive?te artistul ?i mai mult de factorii insondabili ai psihologiei individuale, care adesea decid op?iunile �n materie de orientare stilistic?. * * * �n aceste condi?îi, este
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
e?te unitatea acestui microcosmos construit cu excep?ia edificiilor cisterciene. �n Fran?a, pe timpanul portalului principal este sculptat? o tem? educativ?, adesea Judecată de Apoi (Sainte-Foy din Conques), �ntr-o compozi?ie monumental? de o plastic? liber inspirat? din stilistica pictural?. Chiar atunci c�nd, cum este cazul la catedrala din Angoul�me sau la Notre-Dame-la-Grande din Poitiers, scenele sculptate invadeaz? fă?ada, ele r?m�n supuse ordo-n?rîi arhitecturale. Iar capitelurile ornamentale sau decorate cu scene cu personaje
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Compostella). Dinamismul planurilor ?i al volumelor nu va fi integrat bisericilor dec�ț ț�rziu, �n ciuda prezen?ei arhitec?ilor italieni, elevi ai lui Bernini, precum C. Fontana (1681) sau J.-B. Contini (1683). Rolul determinant al sculpturii �n stilistica barocului spaniol ?ine ?i de interpret?rile locale ale limbajului ornamental clasic ?i de locul ocupat, �n biserici ?i �n m?n?s-tiri, de o produc?ie sculptural? policrom? tradi?ional?, expresie a unei devo?iuni populare sus?inute de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
d�architecture donn�es � l�Ecole royale polytechnique (1802-1805), o sistematic? a compozi?iei permi?�nd s? se exploreze toate combină-?iile asociative posibile de figuri geometrice elementare pe o tram? ortogonal?. De?i nu are leg?tur? nici cu stilistica, nici cu construc?ia, metoda are un r?sunet european, mai ales �n Germania. Fiind vorba de construc?ie, Patte ia ap?rărea metode-lor empirice �mpotriva curentului metodologic ?tiin?ific, ini?iat de vene?ianul C. Lodoli (1690-1761), care profesa
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mai ales ca arhitect al B?ncii Angliei. �n s?lile mari � Stock Office (1792) sau Old Colonial Office (1818) � boltite �n ma-nier? antic?, lumina zenital? indirect? �nv?luie �ntr-un oarecare mister formele abstracte ale structurilor lipsite de referin?e stilistice. Ra?ionalitatea func?ional? ?i arhi-tectonic? care eman? din aceste spa?îi fondeaz? f?r? ambiguitate simbolismul legat de aceast? institu?ie. 6. Urbanismul neoclasic �n Anglia �n acela?i timp afaceri?ți ?i antreprenori, unii arhitec?i englezi au
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
f?r? s? se confunde cu neoclasicismul ?i cu neogoticul, �?i �nsu?e?te, �n mare �ncep�nd de pe la 1830, specificit??ile acestora, le face s? explodeze, le dizolv? ?i le asociaz? altor forme istorice �ntr-o infinitate de solu?îi stilistice aplicate multiplelor programe publice, religioase ?i private, �n toat? Europa. Pentru englezul Donaldson: Nu exist? [�n 1842] stil care s? nu aib? frumuse?ile lui particulare, nu mai exist? un stil precis dominant, r?ț?cim �ntr-un labirint de experien
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
N�mes de c?tre C. A. Questel a bisericii Saint-Paul (1835-1850) �n stil neoro-man ?i a palatului de juști?ie (1838-1850) �n stil neogrec. Se mai �nt�mpl? adesea că un arhitect s?-i prezinte comanditarului s?u versiuni stilistice diferite ale aceluia?i proiect: Friedrich-Werdersche Kirche (1821-1830) de F. Schinkel. G. G. Scott (1811-1878), �n ceea ce-l prive?te, trebuie s? deseneze pentru noul minister al Afacerilor externe de la Londra (Foreign Office, 1858-1878) un proiect gotic, unul bizantin, apoi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]