5,507 matches
-
o teorie psihologică bazată pe principiile învățării și pe cunoașterea persoanei din perspectiva mediului social în care își manifestă comportamentul. Bandura propune luarea în considerare a existenței a trei sisteme implicate în reglarea comportamentului: * primul este constituit de situațiile și stimulii externi, care afectează comportamentul, în principal prin intermediul proceselor de condiționare clasică; * al doilea este constituit din consecințele comportamentului sub formă de întăriri externe ale acestuia, si care își exercită influență prin procese de condiționare operanta sau instrumentata; * al treilea este
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
clasică; * al doilea este constituit din consecințele comportamentului sub formă de întăriri externe ale acestuia, si care își exercită influență prin procese de condiționare operanta sau instrumentata; * al treilea este constituit din procesele cognitive mediatoare, care reglează influență mediului determinând stimulii cărora li se va da atenție, modul de percepere al acestora și influența pe care aceștia o au asupra comportamentelor viitoare. Această teorie insistă pe conceptul de autoeficiență că o componentă centrală și totodată element explicativ principal în ceea ce privește dobândirea, menținerea
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
De asemenea, tot cu "trebuință" este tradus și drive, acestea având în plan funcțional două faze: creșterea tensiunii pe măsura apropierii momentului satisfacerii și reducția tensiunii odată cu satisfacerea (Zlate, 2006, p. 255). Golu (1974, p. 265) face distincția între motiv, stimul și stimulent: "motivul este o variabilă intermediară, un mobil intern care împinge persoana spre anumite conduite și activități; stimulul este un <<excitant>> extern care evocă motivația; motivul este un factor predispozant, stimulul factor declanșator. Stimulentul reprezintă aspectul social al stimulului
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
măsura apropierii momentului satisfacerii și reducția tensiunii odată cu satisfacerea (Zlate, 2006, p. 255). Golu (1974, p. 265) face distincția între motiv, stimul și stimulent: "motivul este o variabilă intermediară, un mobil intern care împinge persoana spre anumite conduite și activități; stimulul este un <<excitant>> extern care evocă motivația; motivul este un factor predispozant, stimulul factor declanșator. Stimulentul reprezintă aspectul social al stimulului". Zlate (2006, pp. 256-257) definește motivul drept "actualizări și transpuneri în plan subiectiv a stărilor de necesitate", "mobilul care
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Golu (1974, p. 265) face distincția între motiv, stimul și stimulent: "motivul este o variabilă intermediară, un mobil intern care împinge persoana spre anumite conduite și activități; stimulul este un <<excitant>> extern care evocă motivația; motivul este un factor predispozant, stimulul factor declanșator. Stimulentul reprezintă aspectul social al stimulului". Zlate (2006, pp. 256-257) definește motivul drept "actualizări și transpuneri în plan subiectiv a stărilor de necesitate", "mobilul care declanșează, susține energetic și orientează acțiunea". Diferența dintre trebuințe și motive este dată
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
stimul și stimulent: "motivul este o variabilă intermediară, un mobil intern care împinge persoana spre anumite conduite și activități; stimulul este un <<excitant>> extern care evocă motivația; motivul este un factor predispozant, stimulul factor declanșator. Stimulentul reprezintă aspectul social al stimulului". Zlate (2006, pp. 256-257) definește motivul drept "actualizări și transpuneri în plan subiectiv a stărilor de necesitate", "mobilul care declanșează, susține energetic și orientează acțiunea". Diferența dintre trebuințe și motive este dată, după psihologul român, de capacitatea de a determina
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motivației constă în explorarea energizării și a direcționării comportamentului. Energia la nivelul teoriilor motivației este fundamental o problemă legată de nevoi, fie ele interne (înnăscute) sau externe (dobândite). Direcția, în teoriile motivației, vizează procesele și structurile organismului care dau sens stimulilor interni și externi, conducând la orientarea acțiunii pentru satisfacerea nevoilor (Deci și Ryan, 1985, p. 3). Ambrose și Kulik (1999, p. 231) consideră că "motivația în muncă este un concept de rang mediu, este un construct invizibil, intern și ipotetic
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motrice a întregii sale dezvoltări psihice și umane (...) Motivația, prin caracterul ei propulsator, răscolește și reașează, sedimentează și amplifică materialul construcției psihice a individului" (Zlate, 2007, pp. 244-245). Hoffman apreciază că motivația cuprinde "modalitățile de valorizare și valorificare a unor stimuli (reali, virtuali sau iluzorii) ce orientează și declanșează direct acțiunea umană spre un scop (răspunsul la întrebarea <<de ce>>)" (Hoffman, 2004, p. 267). Vlăsceanu definește motivația drept "proces decizional individual prin care oamenii optează cu privire la tipul de comportament pe care îl
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sistemul propriu de valori, existând "implicare morală") și motivație instrumentală sau extrinsecă (comportamentul este adoptat ca urmare a estimărilor și alegerilor raționale). O altă tipologie a motivației este propusă de Zlate (Zlate, 2006) și se întemeiază pe trei categorii de stimuli prezenți în mediul organizațional. Fiecăreia dintre cele trei clase de stimuli îi corespunde un tip de motivație: stimulii financiari, economici determină motivația economică; munca, activitatea profesională determină motivația profesională a muncii; interacțiunea dintre membrii grupului de muncă determină motivația psihosocială
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
extrinsecă (comportamentul este adoptat ca urmare a estimărilor și alegerilor raționale). O altă tipologie a motivației este propusă de Zlate (Zlate, 2006) și se întemeiază pe trei categorii de stimuli prezenți în mediul organizațional. Fiecăreia dintre cele trei clase de stimuli îi corespunde un tip de motivație: stimulii financiari, economici determină motivația economică; munca, activitatea profesională determină motivația profesională a muncii; interacțiunea dintre membrii grupului de muncă determină motivația psihosocială a muncii. Pluralitatea și diversitatea abordărilor motivației în muncă se reflectă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
estimărilor și alegerilor raționale). O altă tipologie a motivației este propusă de Zlate (Zlate, 2006) și se întemeiază pe trei categorii de stimuli prezenți în mediul organizațional. Fiecăreia dintre cele trei clase de stimuli îi corespunde un tip de motivație: stimulii financiari, economici determină motivația economică; munca, activitatea profesională determină motivația profesională a muncii; interacțiunea dintre membrii grupului de muncă determină motivația psihosocială a muncii. Pluralitatea și diversitatea abordărilor motivației în muncă se reflectă în primul rând la nivelul terminologiei. Deși
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
instinkt" foarte rar în contextul subiecților umani, acesta fiind folosit pentru speciile de animale. Concepția freudiană asupra motivației este prezentată cel mai clar în lucrarea Instincts and their vicissitudes publicată în anul 1915. În acest articol Freud face distincția între stimul și impuls: Un instinct nu acționează niciodată ca un impact momentan, dar întotdeauna ca o forță constantă (...) Un termen mai potrivit pentru un stimul cu origini instinctuale este cel de nevoie (need), iar termenul care stă alături de "nevoie" este cel
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
lucrarea Instincts and their vicissitudes publicată în anul 1915. În acest articol Freud face distincția între stimul și impuls: Un instinct nu acționează niciodată ca un impact momentan, dar întotdeauna ca o forță constantă (...) Un termen mai potrivit pentru un stimul cu origini instinctuale este cel de nevoie (need), iar termenul care stă alături de "nevoie" este cel de "satisfacție". (Freud, 1915, în Levine (ed.), 1976, p. 6) Freud consideră că scopul primar al comportamentului este satisfacerea nevoilor biologice, iar motivația este
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și constituind esența acestora. Scopul instinctelor este invariabil satisfacerea, în timp ce obiectul instinctului este modalitatea prin care este atins scopul. Obiectul este partea variabilă a instinctului și nu este conectat originar cu acesta. Sursa este procesul somatic din care rezultă un stimul, reprezentat în plan mintal de instinct. Freud consideră că studiul sursei instinctului nu face parte din preocuparea psihologiei, afirmând că nu se știe dacă procesul este reglat chimic sau intervin alte forțe de natură mecanică. Teoria freudiană a fost combătută
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și în prima jumătate a secolului al XX-lea viziunea asupra motivației era dominată de concepțiile behavioriste și psihanalitice. Studiile behavioriste, întemeiate pe principiile teoriei condiționării operante elaborată de Skinner, s-au centrat asupra modului în care organismul răspunde la stimuli, fără a lua în calcul dimensiunea cognitivă sau intenționalitatea comportamentului. Latham (2007) sintetizează cele două obiective majore ale cercetării în această paradigmă: anticiparea răspunsului la stimul și identificarea stimulului, atunci când se cunoaște răspunsul furnizat de organism. Un concept utilizat în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
operante elaborată de Skinner, s-au centrat asupra modului în care organismul răspunde la stimuli, fără a lua în calcul dimensiunea cognitivă sau intenționalitatea comportamentului. Latham (2007) sintetizează cele două obiective majore ale cercetării în această paradigmă: anticiparea răspunsului la stimul și identificarea stimulului, atunci când se cunoaște răspunsul furnizat de organism. Un concept utilizat în teoria skinneriană, care a fost dezvoltat în cercetarea motivației este cel de "întărire" (reinforcement) a comportamentului. Hollyforde și Whiddett (2002, p. 127) prezintă cele patru tipuri
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Skinner, s-au centrat asupra modului în care organismul răspunde la stimuli, fără a lua în calcul dimensiunea cognitivă sau intenționalitatea comportamentului. Latham (2007) sintetizează cele două obiective majore ale cercetării în această paradigmă: anticiparea răspunsului la stimul și identificarea stimulului, atunci când se cunoaște răspunsul furnizat de organism. Un concept utilizat în teoria skinneriană, care a fost dezvoltat în cercetarea motivației este cel de "întărire" (reinforcement) a comportamentului. Hollyforde și Whiddett (2002, p. 127) prezintă cele patru tipuri de consecințe ale
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
se întemeiază pe patru trebuințe: foame, sete, sex și evitarea durerii, acestea activând comportamente de consum dacă în trecut au condus la reducerea tensiunii. Trebuințele furnizează energia pentru comportament, în timp ce direcția acestuia este determinată de legătura ce se formează între stimuli și comportament, pe parcursul reducerii tensiunii (Deci și Ryan, 1985, p. 12). Potrivit lui Hull (1943, în Levine ed., 1976, p. 33) "nevoile organismului operează atât în formarea obiceiurilor, cât și în funcționarea lor ulterioară, i.e. în motivația de bază. Datorită sensibilizării
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Datorită sensibilizării sau energizării acțiunii ele sunt numite trebuințe (drives)". Trebuințele sunt atât primare, legate de nevoile fiziologice, fiind înnăscute și instinctive, cât și secundare/derivate, învățate și dezvoltate ca urmare a relației cu elementele mediului înconjurător. Eficiența răspunsului la stimuli conduce la întărirea comportamentului de reacție, Hull identificând două categorii de întăriri ale comportamentului. Întărirea primară apare atunci când există o legătura directă dintre comportament și stimul, cum ar fi acțiunea de a mânca ce satisface foamea sau trebuința primară de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
învățate și dezvoltate ca urmare a relației cu elementele mediului înconjurător. Eficiența răspunsului la stimuli conduce la întărirea comportamentului de reacție, Hull identificând două categorii de întăriri ale comportamentului. Întărirea primară apare atunci când există o legătura directă dintre comportament și stimul, cum ar fi acțiunea de a mânca ce satisface foamea sau trebuința primară de hrană. Întărirea secundară se realizează atunci când motivarea apare ca urmare a intervenției unor surse derivate sau indirecte, ca în cazul banilor care nu reprezintă în sine
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în sine este principalul motivator nu este una nouă. Cu zece ani înainte, Herzberg prezintă modelul îmbogățirii postului ca pârghie esențială de motivare a angajaților. Spre deosebire de modelul lui Herzberg, care presupunea reacții similare ale angajaților în fața diferitelor categorii de factori (stimuli), modelul caracteristicilor postului ia în calcul și caracteristicile individuale/personale, permițând explicarea rezultatelor diferite, obținute de angajați în contexte similare de muncă. Au fost identificate cinci caracteristici ale postului care cresc motivația internă (Oldham, 1976, p. 559): 1. semnificația sarcinii
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
1970, teoria fiind unanim recunoscută drept un vector dominant al cercetării actuale a motivației în muncă. Abordarea cognitivă s-a dezvoltat ca o reacție la modelul behaviorist, Bandura respingând abordarea de tip mecanicist care presupune existența unei "cutii negre" între stimul și răspuns: În teoria social cognitivă oamenii sunt operatori de tip agent în cursul vieții lor, nu doar gazde spectatoare pentru mecanismele cerebrale orchestrate de evenimentele din mediu" (Bandura, 1999, p. 22). Întreaga viziune asupra dezvoltării, adaptării și schimbării umane
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
domenii variate: educație, sănătate, criminalistică, sport, politici sociale etc. Critica adusă teoriei este subscrisă perspectivei biologiste care susține că perspectiva social cognitivă nu ia în calcul diferențele genetice dintre indivizi și faptul că o parte din reacțiile de răspuns la stimuli sunt înnăscute, nu dobândite. Cea mai consistentă limită a teoriei vizează faptul că aceasta are un nivel scăzut de unitate a conceptelor (Hartman, 2001). Învățarea prin observare și auto-eficacitatea au fost intens studiate fără a se urmări explicarea relației dintre
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
deosebit de importante și pentru calibrarea partenerului, pentru a-i cunoaște modul de gîndire, pentru a-i cunoaște argumentele, sensibilitatea etc. Cunoscînd o anumită persoană, îi putem prevedea și anumite reacții, pe care aceasta le-ar putea avea la un anumit stimul din partea noastră. Pentru a ne crește credibilitatea este, de asemenea, important, ca și noi să ne lăsăm cunoscuți dar, bineînțeles, nu în totalitate, pentru a nu deveni vulnerabili. Întotdeauna este bine să ne cunoaștem un pic mai bine partenerul de
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
100, pentru a o putea compara cu alte persoane. Cu cît vom reuși să pătrundem mai adînc în felul de a fi al unei persoane, cu atît vom putea prevedea cu o mai mare exactitate reacția acesteia la un anumit stimul. Aceste evaluări au în principal două roluri: pe de o parte se pune în evidență ceea ce este specific unei anumite persoane, ceea ce o diferențiază de celelalte persoane, iar pe de altă parte se stabilesc cîm-purile comune sau ariile care sînt
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]