1,511 matches
-
ducând hrana la cioc cu piciorul. Speciile rare valorează mult la bursa neagră, de aceea s-au luat măsuri de autorități pentru oprirea și pedepsirea comerțului ilicit. Papagalii Kakadu, albi cu moț galben (50 cm), trăiesc În perechi sau În stoluri mici. Ouăle sunt clocite ziua de mascul și noaptea de femelă 537. Papagalii curcubeu se găsesc În Indonezia, Australia, Noua Zeelandă, numele datorându-se coloritului uimitor al penajului: albastru, portocaliu, galben și verde, spre deosebire de majoritatea papagalilor care sunt de culoare verde
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vânat pentru coarnele lui folosite ca afrodiziace, ceea ce valorează sume imense pe piața neagră!” Descrierile se succed apoi, enumerativ, ca o avalanșă. Uneori se strecoară ca un fior liric, poate de nuanță simbolistă: „ Prin eucalipți cu flori roșii zboară În stoluri păunii verzi. În munți, cocoșii sălbatici se-ngână În cântece, și-n țipetele lor se zburătăcesc ca iluziile din cugetul oamenilor”. Ca orice călător modern, D-na Oltea nu crede orice și oricum. De multe ori se delimitează, luând În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de ani ! Ei, nu cele legate de Sfântul Ioan, spun eu, ci astea noi, cu Alex Velea și concertele pentru tineret”. Omul se scarpină sub caschetă, îi eliberează cu un gest scurt al mâinii pe rromi care fug ca un stol de porumbei scăpat din volieră, apoi spune, cu chef de vorbă, „astea noi ? De câțiva ani numai, înainte nu existau. Dar să fi văzut cum era când eram eu copil, cum veneau cu scrânciobul, cum ne distram atunci, ce frumos
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ce rătăcesc prin spații, Lăsând în urmă vaste mâhniri și lungi suspine Ce-apasă cu-a lor noapte un cenușiu destin, E fericit acela ce, de vigoare plin, Aripile-și deschide spre câmpuri mai senine: Cel ale cărui gânduri, cum stoluri ne-ntrecute, De ciocârlii, se-avântp spre cer în dimineți, Cel ce, planând, desprinde fără efort, semeț, Limbajul florilor și al lucrurilor mute915. Relația poetului cu cosmicul este atât de strânsă încât orice sincopă intervenită îl poate îndepărta iremediabil. Devoțiunea sufletului și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o fi fost ales Constantinescu, cea mai proastă alegere de la „Gelu, dux blacorum” încoace? După cum este îndeobește recunoscut, ca făcând parte din starea de normalitate, fiecare om are „păsărica lui”, însă ce te faci cu cei cu colivia și cu stolul? Înțeleptul Solon zicea despre viciu că trebuie ținut la locul său, nu poate fi eradicat, și, deci, n-ar fi nimic, dacă colivia este închisă și stolul ținut în frâu. Președintele nostru, rău sfătuit de consilierii săi (poate nici nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
are „păsărica lui”, însă ce te faci cu cei cu colivia și cu stolul? Înțeleptul Solon zicea despre viciu că trebuie ținut la locul său, nu poate fi eradicat, și, deci, n-ar fi nimic, dacă colivia este închisă și stolul ținut în frâu. Președintele nostru, rău sfătuit de consilierii săi (poate nici nu-i întreabă!), ca și cum s-ar reprezenta numai pe sine, lansează, în cadență, câte-un porumbel care flutură voios pe cerul Europei, fără teamă de gripă aviară. Câteodată
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
constituțională! 5 iulie 2010 Cât de vinovat este Dumnezeu? Motto: Fiat iustitia, pereat mundus (lat.:Să se se facă dreptate, de-ar fi să piară lumea) Bine se zice că o nenorocire nu vine nicodată singură, vine însoțită de un stol de alte nenoriciri și necazuri, mai mici și mai mari, se așează pe capul și pe umerii românilor, ca și cum nu și-ar găsi loc în altă parte, încât îți vine să crezi că sunt dirijate de un for superior, și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
canus (Ghionoaie sura) - Dryocopus martius (Ciocănitoare neagră) - Dendrocopos syriacus (Ciocănitoare (pestrița) de grădină) - Dendrocopos medius ( Ciocănitoare de stejar) - Dendrocopos leucotos (Ciocănitoare cu spate alb) - Picoides tridactylus (Ciocănitoare de munte) PASSERIFORMES Alaudidae - Melanocorypha calandra (Ciocârlie de bărăgan) - Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol) - Lullula arborea (Ciocarlie-de pădure) Motacillidae - Anthus campestris (Fașa de câmp) Muscicapidae/ Turdinae - Oenanthe pleschanka (Pietrar negru) - Luscinia svecica (Gușa vânata) Muscicapidae/ Sylviinae - Acrocephalus paludicola (Lăcar de pipirig) - Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de baltă) - Sylvia nisoria (Silvie porumbaca) Muscicapidae - Ficedula parva (Muscar
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
denumesc „obiecte” din categoria a doua, care se caracterizează prin două raporturi de multiplicare, unul explicit, exterior obiectului, suprapus raportului obiect-clasă de obiecte și altul implicit, interior obiectului; substantivele colective denumesc obiecte-mulțimi: colectiv, grup, popor, trib, echipă, studențime, țărănime, turmă, stol, brădet, mărăciniș etc. Substantive comune și substantive propriitc "Substantive comune [i substantive proprii" Substantivele pot denumi „obiecte” fără identitate specifică între celelalte obiecte ale clasei pe care o reprezintă sau, dimpotrivă, cu o identitate distinctă de celelalte obiecte componente ale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
variantele: • circumstanțial de timp: „Și așa, luându-ne rămas bun de la gazdă... plecăm.” (I. Creangă) • circumstanțial de cauză: „Știind că și Lazăr a-nviat Voi să nu vă mâhniți, s-așteptați.” (T. Arghezi) • circumstanțial de mod: „Să mă-ngropați, pe când Trec stoluri zburând La marginea mării.” (M. Eminescu) • circumstanțial de condiție: „Dându-mi din ochiul tău senin O rază dinadins În calea timpilor ce vin O stea s-ar fi aprins.” (M. Eminescu) Precedat de adverbul chiar sau și, gerunziul poate realiza
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termenului lexical pe care-l însoțesc în realizarea unei funcții sintactice cazul acuzativ: „El se contrase... până ce deveni, împreună cu sfera ce-l încungiura, mic ca un mărgăritar.” (M. Eminescu), „Pe fluviul fără de capăt și fără sfârșit Pe fluviul timpului lunecă stoluri de nave.” (N. Labiș) • prepozițiile și locuțiunile prepoziționale (de obicei, formate în baza adverbelor) a căror structură se termină într-un articol (sau pseudoarticol) hotărât (a sau l) cer de la substantivul (pronumele) însoțit cazul genitiv: „Din jurul lui dispăruse lumea cea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ta vreau să-mi aduc aminte Din geamul tău gândi-voi la trecut, Privind în sus, la păsările sfinte, Ce-n streșini cuib de-argilă și-au făcut.” (T. Arghezi, 29) „Bătrânul se închină... pe rege-l prind fiori, Un stol de gânduri aspre trecu peste-a lui frunte.” (M. Eminescu, I., 93) - a unei caracteristici extrinseci (efect, destinație etc.): „Caut, nu știu ce caut. Caut aurore ce-au fost, țâșnitoare, aprinse fântâni - azi cu ape legate și-nvinse.” (L. Blaga, 135) „Parcă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-o, i s-au umplut ochii de lacrimi.” (I.Creangă) „Elementele incidente” sunt structuri primare, proprii, de exemplu, vorbirii directe:„Ia zvârle-l și tu acum, zise dracul, îngâmfat.” (I. Creangă) c. „Fenomenele sintactice” se înscriu numai în planul enunțului: „Stoluri, stoluri trec prin minte/ Dulci iluzii.” (M. Eminescu) „Elementele incidente” rezultă din proiectarea enunțării asupra enunțului. Această din urmă particularitate, care le înglobează, de altfel, și pe celelalte, generează două planuri ale enunțului, organizat, ca enunț complex, cel mai adesea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
i s-au umplut ochii de lacrimi.” (I.Creangă) „Elementele incidente” sunt structuri primare, proprii, de exemplu, vorbirii directe:„Ia zvârle-l și tu acum, zise dracul, îngâmfat.” (I. Creangă) c. „Fenomenele sintactice” se înscriu numai în planul enunțului: „Stoluri, stoluri trec prin minte/ Dulci iluzii.” (M. Eminescu) „Elementele incidente” rezultă din proiectarea enunțării asupra enunțului. Această din urmă particularitate, care le înglobează, de altfel, și pe celelalte, generează două planuri ale enunțului, organizat, ca enunț complex, cel mai adesea, iar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
40 GEOGRAFIE FIZICĂ • Explicați cauza precipitațiilor reduse din deltă. • Numiți patru lacuri din arealul deltaic. • Menționați elementele floristice și faunistice specifice deltei. • Caracaterizați flora și fauna Deltei Dunării. Colonie de pelicani Pădurea Letea Brațul Sf. Gheorghe în zona Colinelor Beștepe Stol de cormorani Vegetație din Deltă Solurile sunt slab evoluate, au grosime redusă, fiind în majoritate nisipoase (pe grinduri). Importanța economică. Regiunea constituie cea mai însemnată zonă piscicolă din România (crap, somn, șalău, știucă, caras, scrumbii, sturioni). Pe unele grinduri se
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
continuăm o imagine începută, am putea spune că Dunărea românească pare un copac cu rădăcina deltei înfiptă în Marea Neagră, un copac rotund ținând între ramurile sale un cuib de munți, destul de vast ca să ocrotească la nevoie un popor întreg față de stolurile migratoare care sau abătut timp de mii de ani din șesul deschis al Eurasiei.“ George Vâlsan, Pămîntul românesc și frumusețile lui HIDROGRAFIA 53 - Sebeș, cu izvoare în Munții Cibin, pe care îi separă de Munții Șureanu, și care se varsă
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pere, Noi avem după plăcere. E, e, e! Plăcută vreme e! I, i, i! Haideți copii la vii! Strugurele must se face Și nouă mustul ne place. I, i, i! Haideți copii la vii! O, o, o! Cocorii zboară-n stol! Se duc cuci și rândunele Și ne pare rău de ele O, o, o! Cocorii zboară-n stol! A ruginit frunză din vii (cântec) A ruginit frunză din vii Și rândunelele-au plecat, Puștii sunt lanuri și câmpii, Puștii sunt
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Strugurele must se face Și nouă mustul ne place. I, i, i! Haideți copii la vii! O, o, o! Cocorii zboară-n stol! Se duc cuci și rândunele Și ne pare rău de ele O, o, o! Cocorii zboară-n stol! A ruginit frunză din vii (cântec) A ruginit frunză din vii Și rândunelele-au plecat, Puștii sunt lanuri și câmpii, Puștii sunt horele din sat Refren: Tra la la....... la, la, la,..... Când viorica va-nflori Și rândunica va sosi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sa Bine c-ai râs cu noi, Iași, 2002, p.119 publicăm rondelul de mai jos: Rondelul bătrânului din deal Un sfeșnic de argint am așezat Lâng-un ceaslov de la străbuni Discret am tras și draperia de brocart în vatră tăinuiesc stol roșu de cărbuni Gutui de aur aromesc neîncetat Ne-om spovedi iubirile de anii-buni Un sfeșnic de argint am așezat Lâng-un ceaslov de la străbuni. Vom cugeta adânc, în miezul nopții, Mă vei privi cu ochi de chihilimbar, Povețe îmi vei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în depărtare, ca și cum procesiuni invizibile de clopotnițe mânăstirești ar fi coborât în vale, printre dealurile Cotnarilor. Și de pretutindeni, pe to ate potecile care duceau la Fântâna Robilor, pâlcuri de fete cu cobilițele pe umăr, treceau vesele și gureșe ca stolurile de vrăbii.” Conu Manole îl duce pe ajutorul de judecător la vie. „... Era o vie, ca toate viile. Nici mai frumoa să, nici mai urâtă. Coardele întinse pe garduri de haraci, de o parte a drumului, iar de partea cealaltă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la Voroneț Semnul lui cel mai citeț. Numai din plăcut. Iar de este să mai cer Pildă de la pivnicer, Aș mai bea un strop măcar Din al Domnului tipar. Și-apoi să pier. (p. 61-62) Din cartea Cotnarului Pe unde stoluri au trecut Atâtea clipe grele, Cotnaru n săbii a crescut Și s-a tăiat în ele. Nu vă mai spun cum s-a-nsurat Trăindu și epopeea, Cu zâna, fată de împărat, Botrytis Cinerea Sub soare, care mai trăiești Și nu știi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
verii ce a trecut și al iernii care va veni ! Laura-Ștefania Arhip AMURG DE TOAMNĂ Este o seară de toamnă răcoroasă. Hohotirea despletită a vântului mătură frunzele căzute din copacii cu veșmânt de aramă. În depărtare se aude gălăgios un stol de păsări care s au încăpățânat să mai rămână. Ele se îndreaptă spre miază zi, abia zărindu-se pe cerul plumburiu. Norii fug, goniți de vânturile înălțimilor. Dinspre grădini, vin adieri cu miresme de crizanteme. Amintirea frumoaselor zile de vară
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
adorm în pomii dezgoliți. Umbrele prelungi se întind pe trotuar. Priveliștea e încântătoare.În fața ochilor, apar nuanțe de culori diferite care îți încântă vederea. În serile cu lună plină și cer senin presărat cu mii de stele, se aude strigătul stolurilor de gâște sălbatice întârziate care se îndreaptă spre miază-zi. În fața acestor priveliști, te cuprinde nostalgia ... Și parcă ai vrea să te întrebi : de ce pleacă păsările, de ce cad frunzele, de ce întreaga natură se schimbă ? Iarna bate la ușă, așteptând grăbită ca
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
seamănă cu un basm. Într o după-amiază de vară, copilul Mircea gasește ușa salonului deschisă și intră furișându-se, ca să nu atragă atenția. „În clipa următoare, emoția m-a ținut locului. Parcă aș fi intrat într-un palat de basme: stolurile erau lăsate și perdelele grele, de catifea verde erau trase. În odaie plutea o lumină verde, irizată, ireală, parca m-aș fi aflat dintr-o dată închis într-un bob uriaș, de strugure. Nu știu cât timp am rămas acolo, pe covor, respirând
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
intră Gavrilescu se poate asemui cu cea în care a intrat Eliade la începutul vieții sale, aceea care urma să devină Camera Sambô („în clipa următoare, emoția m-a ținut locului. Parcă aș fi intrat într-un palat de basme: stolurile erau lăsate și perdelele grele, de catifea verde erau trase. În odaie plutea o lumină verde, irizată, ireală, parca m-aș fi aflat dintr-o dată închis într-un bob uriaș, de strugure. Nu știu cât timp am rămas acolo, pe covor, respirând
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]