1,728 matches
-
mai vechi străbuni evenimente și consecințe (1) 56 34. Situl cu cei mai vechi străbuni evenimente și consecințe (2) 58 35. Scrierile din situl cu cei mai vechi străbuni (I) știința 59 36. Scrierile din situl cu cei mai vechi străbuni (II) arta 61 37. Un coșmar 62 38. Necazurile pricinuite de interzicerea literei ö 64 39. Interpretarea juridică a lui Ő 65 40. Viza pentru republica soră 66 41. Un examen sever, dar drept 67 42. Minunata noastră echipă națională
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
pretins academice, funcționari sadici au supus istoria, cultura și limba română unor experimente groaznice din care au extras o așa zisă identitate moldovenească. Concepută în eprubetă la Moscova, această identitate continuă să bântuie prin Basarabia ca o iazmă. 2. SÂNGELE STRĂBUNILOR a. Formarea moștenirii genetice Timp de milenii, viața a izvorât și izvorăște din trupurile și sufletele noastre, umplând de existență aceste ținuturi dintr-un colț de lume. Apariția și formarea noastră ca neam trebuie privite ca o mare în care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
PĂMÂNTULUI 26 3. IPOSTASURILE SINGURĂTĂȚII 44 4. SFÂNTA GLIE 60 5. COLINDÂND PRIN TÂRGURI 80 6. LA RĂSPÂNTIE DE DRUMURI 98 7. CHEILE ÎMPĂRĂȚIEI 117 PARTEA A II-A DESPRE NEAMUL NOSTRU 1355 1. PE CĂI RĂTĂCITE 1377 2. SÂNGELE STRĂBUNILOR 150 3. OBÂRȘIA NEAMULUI 169 4. LIMBA DE FOC 1866 5. ÎNFĂPTUIREA UNUI MIRACOL 200 6. ROADELE MOȘTENIRII 2199 7. JUDECATA DE APOI 2355 Cuvânt de încheiere...................................................................256 În colecția Univers didactic au apărut: Paula Ciocoi, Crestomație de critică literară
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
familia lui Gh. Eminovici. Ne spune fiul lor, Matei Eminescu: "Mama se pretindea că-i mai cucoană, după Iurașcă... Cearta venea de acolo (că) Iurașcă era stolnic, (iar) tata căminar boierie mai mare ca stolnic, la care mama contrapunea pe străbunii sei și faptul că boieria tatei era cumpărată cu bani"3. În această privință, ori Raluca Eminovici nu știa, ori intenționat trecea cu vederea că și tatăl ei își cumpărase rangul de stolnic, tot cu bani. Iar fiul ei, Matei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vie, ceva veghează la păstrarea sufletului ancestral ce urmează să se reincarneze: la triburile Yoruba, suflul - capul, la triburile Fon -, cu acea dublă dimensiune a respirației care încetează odată cu moartea, în timp ce spiritul imaterial, prezent în acest suflu, se reîntoarce la străbuni 1. Toate efigiile interstițiului, care marchează întotdeauna praguri, puncte de trecere ori intersecții, se constituie tocmai prin raportarea la acest mod de gândire relaționist. Ele sunt obiecte făcute din piatră sau din alte materiale inerte, obiecte încărcate însă de energie
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
al răzvrătirii. De ce să uităm că procesul prin care s-a ajuns la constituirea unei țări independente, Belgia, a fost declanșat tocmai de agitația produsă de spectacolul cu Femeia mută de Portici? Sau că, un secol mai târziu, interzicerea spectacolului Străbunii de Adam Mickiewicz, în regia lui Kazimir Dejmek, s-a aflat la originea revoltei poloneze din 1968? O dată sau de două ori, Puterea a putut fi luată prin surprindere, dar documentele păstrate atestă cât de harnici și de stăruitori au
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
sizigie (adică Împerecheat) cu Tăcerea (Sige), Tatăl În sizigie cu Adevărul, Logosul În sizigie cu Viața și Anthropos În sizigie cu Ecclesia (Biserica). Sistemul valentinianului occidental Ptolemeu este o variantă a acestei scheme originale, pornind de la o Tetradă compusă din Străbun/Ennoia sau Sige din care se nasc Nous (Tatăl, Cel Unul Născut, Începutul) și Adevărul. Din Nous apar Logosul și Viața, aceștia la rîndul lor dau naștere ultimei sizigii a ogdoadei, Anthropos și Ecclesia. Acum Logosul și Viața generează și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
neprietenos; nesimțit; nou; nu; obez; om bogat; om mare; om necinstit; pană; persoană mare; politician; politicieni; pomană; povești; preamărire; primar; prostie; punguța cu doi bani; punguță cu doi bani; răutăcios; relaxare; roman; român; sclav; sclavi; secol XIX; soldat; stăpînire; straie; străbun; străvechi; subaltern; Sulaymon; sultan; superficialitate; superioritate; supraapreciere; șapcă; șmecher; Ștefan; Ștefan cel Mare; tata; timp; timpuri vechi; tînăr; toiag; tot; turban; vasal; văduvă; vechime; voievod; zidar (1); 787/217/76/141/0 bolnav: spital (65); sănătos (56); durere (44); răcit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
istorie; iubire, părinți; îmbătrînit; libidinos; mare; măr; Moș Nicolae; mustață; nas mare; neajutorat; neînțelegeri; nepăsare; neplăcere; neputincios; nu o să fim; om trecut prin viață; păr; peste 60 ani; plete; prost; ramolit; răbdător; sănătos; sărac; sărbătoare; sărbători; scaun; senil; senin; singurătate; străbuni; susținere; știrb; timp, înțelepciune; timp; toiag; trecut prin viață; trecut; trist; Vasile; vechi; vecin; viață; vioi; zbîrcit (1); 790/ 131/44/87/0 mult: puțin (169); destul (33); enorm (28); grămadă (28); cantitate (25); mare (20); bani (15); timp (15
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); cunoștințe (2); fericire (2); frate (2); frumos (2); întîlnire (2); mîndrie (2); moștenire (2); mulțime (2); din neam (2); oaspeți (2); origine (2); persoane (2); prieten (2); rasă (2); rădăcină (2); rău (2); români (2); sărbătoare (2); sora (2); străbun (2); străbuni (2); strămoș (2); suferință (2); de traistă (2); trib (2); unguri (2); unit (2); verișoară (2); verișori (2); veselie (2); vestit (2); viață (2); ales; alianță; apartenență; atașament; avar; avere; basarabean; bază; boală; breaslă; brînză; bunic; bunică; bunici
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); fericire (2); frate (2); frumos (2); întîlnire (2); mîndrie (2); moștenire (2); mulțime (2); din neam (2); oaspeți (2); origine (2); persoane (2); prieten (2); rasă (2); rădăcină (2); rău (2); români (2); sărbătoare (2); sora (2); străbun (2); străbuni (2); strămoș (2); suferință (2); de traistă (2); trib (2); unguri (2); unit (2); verișoară (2); verișori (2); veselie (2); vestit (2); viață (2); ales; alianță; apartenență; atașament; avar; avere; basarabean; bază; boală; breaslă; brînză; bunic; bunică; bunici; carte; ceartă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
chestie (2); constant (2); cultură (2); cunoscut (2); datina (2); demnitate (2); enervant (2); frumusețe (2); ie (2); istorie (2); mîncare (2); mit (2); mod (2); model (2); nuntă (2); plăcere (2); port (2); repetare (2); repetat (2); sfînt (2); străbun (2); trezire (2); zi de zi (2); -; activitate; aer; atitudine; automatism; banat; bărbat; bătrîni; biserică; bunica; ca întotdeauna; cablu; cadou; carte; ceai; ceva frumos; chei; cînt; cîrcei; citi; cititul; club; colind; comod; comportament; comun; confort; costume; curios; cultivare; de mai
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
element (2); energie (2); fertilitate (2); galben (2); humă (2); humus (2); Ion (2); jos (2); lan (2); murdar (2); piatră (2); plai (2); planeta (2); putere (2); rădăcini (2); sacru (2); sferă (2); sfînt (2); sicriu (2); soare (2); străbun (2); strămoșesc (2); teluric (2); trudă (2); țărm (2); ud (2); vegetație (2); verdeață (2); acces; agricultor; arat; aspru; ceva astronomic; bătrînă; belșug; brumă; bun; bunăstare; călătorie; ceartă; cenușă; cerc; cereale; chirpic; civilizație; cînt; comoară; copac; cor; corp; crater; crăpat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vizită; xenofobie (1); 763/248/76/172/0 strămoșesc: vechi (292); moștenire (37); neam (30); bătrîn (22); tradiție (22); antic (21); istorie (16); pămînt (16); bunici (16); străvechi (14); bătrînesc (12); obicei (11); bunic (9); trecut (8); de demult (7); străbun(7); vechime (7); avere (6); cîntec (6); daci (6); demult (6); obiceiuri (5); tradiții (5); amintire (4); datină (4); datini (4); de mult (4); folclor (4); păcat (4); părintesc(4); plai (4); tezaur (4); tradițional (4); țară (4); bunei (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); zestre (3); strămoși(3); arhaic (2); bunel (2); din bătrîni (2); dac (2); dor (2); istoric (2); iubire (2); meleag (2); mîndrie (2); moșie (2); negru (2); origine (2); origini (2); popor (2); rădăcină (2); străbunici (2); rude (2); străbuni (2); străbunic (2); strămoș (2); valoare (2); vechi, antic (2); veșnic (2); Adam și Eva; adevărat; ancestral; anticvariat; apreciat; bani; bătrîni; bucurie; buneii; casa bunicii; casă; căciulă; costum; Cuza; Dacia; dacic; dacii; dar; dragon; dramă; Dumnezeu; durabil; enigmă; ereditar; evreiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mioară; mîndru; moștenit; natal; din neam; din neam în neam; neamuri; nemuritor; nepăsare; nostru; old pămîntean; pași; patrimoniu; permanent; piele; ploi; pom; posesiv; preț; de preț; prețios; rădăcini; respect; responsabilitate; rudă; rudenie; rustic; saci; sacru; Sarmizegetusa; school; sînge; stimă; din străbuni; strămoșească; strămoșesc; din străvechi; Ștefan cel Mare; tare; tataia; text; trai; Traian; transmisibil; din trecut; țărănesc; valoros; vatră; veche; vechi obicei; vechi, arhaic; vechi,valoros; vecin; din vechime; venerat; veritabil; vie; vis (1); 799/163/68/95/0 strica: distruge
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
amintiri (2); apartament (2); bătrînețe (2); case (2); castel (2); cărți (2); cîrpă (2); ieșit din uz (2); înstărit (2); lemn (2); lucru (2); moș (2); mucegai (2); neinteresant (2); pantofi (2); produs (2); rugină (2); ruină (2); sat (2); străbun (2); strămoși (2); tradițional (2); vin (2); alterat; ani grei; antichități; anticvar; arhivă; artefact; artizanat; aruncare; autentic; ban; bătrînesc; biblie; bibliotecă; bijuterii; bine; bine făcut; bogăție; brînză; bucurii; și bun amic; bunici; călimară; ceva ce nu mai e bun; ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Găvănescul (1922-1923) apreciază, pe aceeași linie, că o concepție educativă trebuie să se întemeieze pe calitățile larg răspândite în rândurile poporului român: toleranța, „derivată din simțul moral” și moștenită din acea humanitas a culturii latine, ospitalitatea, echilibrul moral „moștenit de la străbuni și alcătuit din cumințenie, omenie, înțelepciune, modestie, respect de noi și de aproapele, respectul dreptului propriu și al altora”. Educația trebuie să dezvolte la copii și sentimente de solidaritate națională, să-i orienteze spre o cultură a neamului. Iar idealul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ai săi este consecința disprețului față de sine însuși. Oricum, uneori, tocmai acest dispreț îi alimentează supraviețuirea Ă și sensul. Notează într-un loc: „Frica în fața vieții e la mine un dar, o moștenire de familie. Degeaba încerc să scap de străbuni; și degeaba îi resping și îi gonesc Ă ei se țin scai de mine. Cu cât îmbătrânesc, cu atât constat că ei sunt mai tari și că lupta mea contra lor e fără speranță. Originile mă trag înapoi, urmând desigur
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
după o secvență amplă în care detaliază „extraordinara figură a lui Talleyrand” (întregul său oportunism și orice trădare a lui ar fi urmat „mișcarea istoriei”), Cioran conchide: „Mi-ar fi plăcut să am cinismul lui Talleyrand. Din păcate, prea mulți străbuni umili și cinstiți îmi inhibă ambițiile și-mi stingheresc mișcările. Sunt prea slab ca să mă scutur de o atât de grea moștenire” (III, 54). Vina e întotdeauna a celorlalți, cel mai adesea a strămoșilor, a neamului căruia îi aparține. În
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și altceva fiind, nu o dată își descoperă identitatea precară în modelul etnic pe care îl particularizează. Iată: „O, rușii ăștia, ce aproape îmi sunt! Genul meu de plictis e întru totul slav. Dumnezeu știe din ce stepă mi-au venit străbunii. Port în mine, ca pe-o otravă, amintirea ereditară a nemărginirii” (I, 19). Apoi continuă: „În plus, sunt, ca sarmații, un om pe care nu te poți bizui, un individ dubios, suspect și nesigur, de o duplicitate cu atât mai
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cel căzut, neputându-și explica declinul. Iată: „Născut în Carpați, cum oare am putut ajunge să cunosc toate nuanțele lehamitei? Și să simt acest gust de neant la începutul și la sfârșitul fiecărei zile? La ce avea să ducă vigoarea străbunilor mei!” (I, 176). Își spune într-un loc: „Vin dintr-un spațiu bântuit de tracii care plângeau la nașterea oamenilor și se bucurau la moartea lor” (II, 185). Altundeva, strămoșii sunt ei înșiși o ilustrare a declinului. Spune Cioran: „Port
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de sine vecină cu urletul sau cu lacrimile” (II, 57). Evident, punând totul pe seama eredității, Cioran își detestă cu aceeași furie ucigașă rădăcinile. Citim într-un loc: „Mi-ar fi plăcut să am cinismul lui Talleyrand. Din păcate, prea mulți străbuni umili și cinstiți îmi inhibă ambițiile și-mi stingheresc mișcările. Sunt prea slab ca să mă scutur de o atât de grea moștenire” (III, 54). Este o moștenire a umilinței. „Mii de sclavi își strigă în mine părerile și durerile contradictorii
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
înfruntă viața și rezistă morții. N-are importanță că uneori se simte în pragul nebuniei. Vor fi fost și ai lui nebuni? Ar fi putut fi, din moment ce mărturisește: „Mi-am petrecut dimineața întrebându-mă dacă am nebuni în familie, printre străbunii mei nu prea îndepărtați...” (I, 79). Cu toate acestea, mai vechi sau mai noi, și străbunii lui au supraviețuit. Toate aceste recunoașteri în ceilalți creează la Cioran o acută criză de identitate. Cum să se raporteze la străbuni? Cum să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fi fost și ai lui nebuni? Ar fi putut fi, din moment ce mărturisește: „Mi-am petrecut dimineața întrebându-mă dacă am nebuni în familie, printre străbunii mei nu prea îndepărtați...” (I, 79). Cu toate acestea, mai vechi sau mai noi, și străbunii lui au supraviețuit. Toate aceste recunoașteri în ceilalți creează la Cioran o acută criză de identitate. Cum să se raporteze la străbuni? Cum să se raporteze la sine însuși? Sclavi, umili, timorați, așa cum este el însuși, strămoșii merită blamul lui
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]