2,376 matches
-
lui Nietzsche, potrivit căreia filosoful “este un om care, neîncetat trăiește, vede, aude, bănuiește, speră, visează lucruri extraordinare”. Prin introducerea bruscă a conceptului metafizic de Formă, se produce o tensiune în urma căruia se operează un nou decupaj cu privire la obiectul specific strădaniei filosofului, “distingăndu-l de lucrurile sau faptele comune, care doar imită vag Forma, sunt o copie sau imagine a ei”. Pentru Pierre Hadot, Socrate - prototipul de filosof prin excelență“este conștient de starea sa de ne-înțelepciune, dorește înțelepciunea, încearcă să
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
am spune că boii sunt fericiți cănd găsesc să mănănce măzăriche.” Dar în Etica Nicomahică Aristotel oferă o teorie atotcuprinzătoare afirmănd că eudaimonia e singurul lucru dorit vreodată numai pentru sine. Fericirea este văzută ca fiind scopul comun al tuturor strădaniilor, celelalte dorințe existănd doar în vederea atingerii fericirii. Dacă la Aristotel fericirea înseamnă demnitate umană, bine universal și țel, în cartea lui Pierre Hadot despre filozofia antică se poate observa o altă perspectivă prin exemplul poetului Holderlin, care în poemul Rinul
Fericirea ca demnitate umană în „Etica nicomahică”. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Mihaela Alexandra Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2298]
-
Mă simt îndatorat multor oameni pentru contribuția lor. Primul dintre aceștia este Matthew Kohut, extraordinarul meu asistent care m-a ajutat cu idei și sugestii de mare valoare, dar și cu numeroase informații. S-a dovedit neobosit și imaginativ în strădaniile sale. Înainte de a-și începe studiile postuniversitare, Alexandra Scacco a jucat acest rol cu o inteligență și o forță egale, și multe dintre sugestiile ei se reflectă acum în carte. Neil Rosendorf, predecesorul ei, nu a lucrat în mod direct
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
vest oamenii nu stăteau la cozi interminabile pentru a cumpăra mâncare, nu trăiau în locuințe comune și aveau propriile lor mașini. Toate acestea infirmau imaginile negative difuzate în presa sovietică. Până și muzica rock-and-roll a jucat un rol important, în ciuda strădaniilor sovietice de a o descuraja. După cum a mărturisit mai târziu unul dintre consilierii lui Gorbaciov, "Beatles a fost modalitatea noastră tăcută de a respinge "sistemul", în vreme ce ne conformam celor mai multe dintre cerințe." Georghi Șaknazarov, un înalt demnitar comunist, a rezumat foarte
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
mai clare prin ceea ce a întreprins această generație când a venit la putere, la jumătatea anilor '80.56 Tot astfel, în anii '50 autoritățile comuniste cehe au condamnat la închisoare un grup de tineri pentru că ascultau "muzică americană decadentă", dar strădaniile lor nu au avut rezultatele scontate. Milos Forman povestea cum în anii '60 "ascultai Bill Haley și Elvis Presley, îți plăcea, apoi apărea o figură aspră la televiziunea cehă care îți spunea: "Aceste maimuțe scăpate din junglă tocmai ele reprezintă
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
au câștigat mai multe medalii de aur la Jocurile Olimpice de Iarnă decât Statele Unite, iar la Jocurile Olimpice de Vară s-au clasat pe locul al doilea. Însă cultura populară este o cu totul altă poveste. Natura închisă a sistemului sovietic și strădaniile sale neîncetate de a îndepărta influențele culturale burgheze au însemnat abandonarea de către Uniunea Sovietică a luptei pentru cultura maselor, aceasta nemaiputând concura cu influența globală a Americii în materie de film, televiziune sau muzică. După cum am văzut în capitolul anterior
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
întregi vor acest lucru. Turcia, de exemplu."85 În Turcia, dorința de integrare în UE a determinat guvernul să adopte o legislație dificilă care diminuează rolul armatei în politică și care îmbunătățește bilanțul Turciei în privința drepturilor omului. De aceea și strădania Secretarului Apărării, Donald Rumsfeld, de a delimita "vechea și noua Europă" în timpul războiului din Irak a fost atât de greoaie și lipsită de tact. Deși Statele Unite încă de bucură de multă bunăvoință din partea Europei de Est, atitudine rămasă din vremea
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de angajare a puterii blânde, majoritatea guvernelor înființând departamente care să facă propagandă cauzei lor. Statele Unite nu numai că și-au creat propriul departament, dar, cu câțiva ani înainte, intrarea americanilor în război ajunsese să reprezinte un obiectiv esențial pentru strădaniile altor țări, Marea Britanie și Germania concurând pentru a-și crea o imagine favorabilă în rândul opiniei publice americane. Observând efectele nocive ale propagandei germane de masă, Marea Britanie a avut mai mult succes concentrându-se asupra elitei americane și asigurându-și
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
subminează radical puterea noastră blândă. În plus, noi susținem valorile francheței, ale libertăților civile și ale democrației, valori care trezesc și interesul altora. Puterea noastră blândă se confruntă cu probleme atunci când nu ne ridicăm la înălțimea propriilor noastre standarde. În strădania noastră de a găsi echilibrul între libertate și securitate în contextul luptei împotriva terorismului, este important să ne amintim că ne privesc și alții. Administrația Bush a răspuns acuzațiilor aduse de grupurile angajate în lupta pentru drepturilor omului care reproșau
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
său din 2003 în fața Congresului american, când a afirmat că acum adevărata provocare pentru Statele Unite "este să arate că acesta este un parteneriat bazat pe persuasiune, nu pe poruncă."244 În privința substanței politicii, administrația Bush merită să i se recunoască strădaniile de a alinia Statele Unite la vechile aspirații ale popoarelor sărace din Africa și din alte părți ale lumii prin inițiativa Provocarea Mileniului, care promite să intensifice ajutorul acordat țărilor dornice de reformă, ca și prin strădaniile de a spori resursele
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
să i se recunoască strădaniile de a alinia Statele Unite la vechile aspirații ale popoarelor sărace din Africa și din alte părți ale lumii prin inițiativa Provocarea Mileniului, care promite să intensifice ajutorul acordat țărilor dornice de reformă, ca și prin strădaniile de a spori resursele pentru combaterea SIDA și a altor boli infecțioase. Succesul obținut din implementarea acestor programe va însemna o investiție substanțială în puterea blândă americană. La fel și în cazul promovării hotărâte a procesului de pace în Orientul Mijlociu
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
capătă o conotație complet schimbată. Luând ca subiect de analiză numeroasele cazuri istorice de oameni aflați în poziții înalte în stat, a căror postura necesită un nivel ridicat de cultură, se concluzionează zădărnicia eforturilor depuse de genialii meditatori în lipsă strădaniei "înalților învățăcei". Consider, de asemenea, ca orice cunoștință poate fi dobândită, orice studiu poate fi aprofundat și orice domeniu poate deveni familiar; deși efortul personal nu se află întotdeauna în proporțialitate directă cu rezutatele obținute, factori ereditari contribuind într-o
Statutul de om cult se dobȃndeşte prin efort propriu. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Radu Stoichiţoiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2308]
-
puterii executive; * conținutul principal al activității puterii executive a statului; * conducerea unei entități economice; * structura (un compartiment) aparținând unei unități productive care nu desfășoară o activitate concret, direct productivă. David H. Rosenbloom relevă faptul că "administrația publică, precum multe alte strădanii umane, este dificil de definit, dar oamenii au cu toții un sens al acesteia, deși sunt păreri diferite despre cum ar putea fi realizată". Administrația presupune și cuprinde imperativele: a prevedea, a studia, a organiza, a controla, a decide precum și a
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
dintr-un stăpân, o stăpână și doi sclavi. Totul se rezumă la două persoane. Femeia este ființa care, pentru cei mai mulți bărbați, reprezintă izvorul celor mai vii, al celor mai durabile bucurii, ființa către care sau în folosul căreia se îndreaptă strădaniile lor. Este ființa care poate fi filonul inspirațiilor artistice, al admirației și curiozității celei mai vii pe care tabloul vieții îl poate oferi celui care este în stare de a contempla. Este un joc de ape alcătuit din toate farmecele
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
limite, de vreme ce, prin însăși mărimea și necuprinderea lui, acesta era resimțit ca obstacol? Existența unui obstacol care desparte de limita vizată a putut crea cazul particular al unei limite care ia forma lui "dincolo" și care în felul acesta creează strădania atingerii. În felul acesta, atingerea limitei (peras), care acum se confundă cu "dincolo" (peran), devine în cel mai înalt grad o "încercare" (peira), un experimentum plin de pericula, iar poros, mișcarea către limita vizată și totodată drumul ca substrat material
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la rândul ei, nu viza niciodată limita, ci doar obstacolul care desparte de atingerea ei.1 Depășirea însemna deschiderea căii către atingerea unei limite greu accesibile și, în mod paradoxal, ea devine astfel o modalitate supremă de afirmare a limitei, strădania de a o atinge, și nu de a o contesta. Depășirea ca transgresare a limitelor nu avea la greci nimic din conotațiile eroice pe care noi ne-am obișnuit să i le atribuim în modernitate. Dimpotrivă, în varianta aceasta, depășirea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care omul o resimte în raport cu propria sa ființă nu apare nici în vocabularul tragicilor, nici în cel stoic (unde problematica gândirii ar fi înlesnit oricând o asemenea evoluție), totuși am văzut că în cadrul "complexului peratologic" se poate vorbi despre o strădanie de atingere a limitei, și astfel despre o atragere a limitei în fața conștiinței. Cuplată cu actul voinței și al conștiinței, limita termină prin a ieși din inerția fizicalului, devenind un adevărat concept peratologic. Vorbind despre peratologie, noi facem o sinteză
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
malițios) cum am încercat eu în Ontologie, dar lumea nu se sinchisește de ordinea lui. A doua, poate și mai nepotrivită și legată într-un fel de prima, o numea "problema Atlantidelor": dacă lumea aceasta va trece, unde se duc strădaniile noastre? " Unde va mai fi "departele" pentru care vreți să deveniți conștiință mai bună, când conștiința nu va mai fi?" Ce s-a întîmplat cu Platon-ul și cu Shakespeare-ul tuturor Atlantidelor? Dacă întregul pământ poate deveni o Atlantidă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
gradul de certitudine al unei esențe. Altminteri nu am putea înțelege tenta de misionarism care stăruie asupra principalelor momente ale vieții sale și asupra operei înseși. O anumită febrilitate a ctitoririi (proiecte de institute, ediții și "școli de înțelepciune"), precum și strădania, oarecum disperată, de a crea "o cultură adevărată" - în locul uneia amenințate când de lăutărism și facilitate, când de erudiție și sterilitate, vin la el din teama că la "Judecata de Apoi a istoriei universale" nu vom avea documentele necesare pentru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care m-au traversat și din oboseala maratonului de trei ore, nu se lasă întrevăzut. Nu știam că pot să mă conțin atât de bine. 27 aprilie Andrei a primit astăzi premiul Joseph-Bech pe 2001, "în semn de recunoaștere a strădaniilor sale pentru unificarea europeană". La NEC, "lumea bună" a Bucureștiului, cu toată pigmentația de rigoare: C.T. Popescu în cămășuță albă cu mânecă scurtă, sfidând ca de obicei micul "ștaif" al sărbătorii. Gabriela A., veșnic în întîrziere, trăgând după ea o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu are de a face cu Duhul Sfânt. Și în aceste condiții păsărești probabil că nu o să mai roșiți cu atâta măiestrie și veți scoate la iveală mobila d-voastră cu ale sale intenții și semnificații mobiliare. EA: În întuneric, strădaniile mele de a roși vor rămâne oricum invizibile. Și că, așteptarea mea de afară va rămâne invizibilă, se explică probabil prin, să sperăm, foarte larg desfășurata autoeducație. Sau să spunem în alt fel: Casele de familie se vor pune în
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
balanța puterii să-și poată impune constrîngerile asupra aspirațiilor spre putere ale națiunilor, prin interacțiunea mecanică dintre forțele opuse, națiunile aflate în concurență trebuiau mai întîi să se abțină și să accepte sistemul balanței puterii ca un cadru comun al strădaniilor lor [...] Acolo unde un astfel de consens nu mai există sau a devenit prea slab și nesigur, așa cum s-a întîmplat în perioada dintre împărțirea Poloniei și războaiele napoleoniene, balanța puterii este incapabilă să își îndeplinească funcția sa de a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
din ce în ce mai potrivnică ralierii la retorica războiului rece: Fără îndoială că destinderea este periculoasă, dacă nu include și o strategie de îngrădire. Dar îngrădirea nu are sens dacă nu este legată de o noțiune de pace. Soluția nu este renunțarea la strădania de a defini coexistența, ci crearea unui conținut care să reflecte principiile noastre și obiectivele noastre." (Kissinger 1982: 241-2) Tot asemănător cu Kennan, Kissinger (1979: 120 și urm.) vede slăbiciunile URSS ca fiind mai ales de natură internă: absența unui
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Kissinger, o ordine care să facă diplomația să funcționeze și care să limiteze eventualele conflicte. Eventuale teorii etice mai ambițioase nu ar fi de nici un folos la nivel internațional. Scepticismul funcționează și aici ca o condiție de slăbire a moralității. Strădania pentru un sistem al Concertului este singura preocupare a statului acceptată de realiști, pentru că este de dorit să fie menținute conflictele la un nivel cît mai scăzut. În viziunea lui Bull, societatea internațională există cu adevărat, preocupîndu-se de reguli și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Această mișcare este exprimată în imnul național al Franței, Marsilieza: Aux armes citoyens Formez vos bataillons Marchons, marchons Qu'un sang impur Abreuve nos sillons.* O consecință importantă a acestui concept de stat-națiune ca fiind unic și indivizibil, a fost strădania de a crea o societate care era uniformă din punct de vedere cultural și lingvistic. Cetățenia franceză, după cum a fost descrisă de Ernst Renan în renumita sa prelegere adresată alsacienilor, se baza pe actul de a alege să fii cetățean
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]