40,154 matches
-
unde a trăit din marketing pentru o companie de software), nici personajul ei, Rayhana, nu poartă cu ele bagajul unei mari culturi; sunt femei muncitoare care scriu despre problemele vieții, așa cum asaltează ele un refugiat nevoit să se adapteze printre străinii deseori ostili. Amulya Malladi a scris deja în câțiva ani patru romane cu titluri exotice, cam mult pentru cineva fără studii în literatură. Am citit volumul tradus la noi nemeritat de frumos de către Alexandru Asmarandei, din curiozitatea cuiva care a
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
arabă l-a învățat "să formeze și să ascută evenimentele"), Rawi Hage își mărturisește admirația față de filmul The Deer Hunter, 1978, care l-a inspirat prin felul cum De Niro e obligat să joace ruleta rusească, dar și față de romanul Străinul de Camus, din care citează și de la care preia atmosfera de detașare, lipsa de senzaționalism în descrierea violenței. Deși nemusulman, deși trăitor în Canada, țară pe care a ales-o fiindcă acolo "toți sunt minorități și împărtășesc aceeași luptă pentru
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
mai. Obsesii de bani, proză fără sfîrșit, ca dintr-un roman foileton de proastă calitate". Explicabil, ocupațiile nepotrivite, împovărătoare au ca efect o depresie ale cărei nuanțe apar transcrise cu grija alcătuirii unei fișe clinice. E notificată alienarea socială: "Ce străini îmi sunt oamenii, cît de străini!". Sau: "Steril, sterp, gol sufletește". "La ieșirea de la spectacol, o poziție de platitudine cu trei colegi, care mi-s totuși dragi, dar ineficienți, la o bere. Dacă nu agită un joc secund al gîndurilor
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
sfîrșit, ca dintr-un roman foileton de proastă calitate". Explicabil, ocupațiile nepotrivite, împovărătoare au ca efect o depresie ale cărei nuanțe apar transcrise cu grija alcătuirii unei fișe clinice. E notificată alienarea socială: "Ce străini îmi sunt oamenii, cît de străini!". Sau: "Steril, sterp, gol sufletește". "La ieșirea de la spectacol, o poziție de platitudine cu trei colegi, care mi-s totuși dragi, dar ineficienți, la o bere. Dacă nu agită un joc secund al gîndurilor în tine, tot ceea ce îți spune
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
este numit, prin decret regal, membru al ordinului "Coroana României" în grad de cavaler. Documentul care atestă numirea este de maximă importanță, printre altele și pentru că poartă semnătura lui Titu Maiorescu 4. Tot în 1913, în urma unei cereri, Biroul Controlului Străinilor din subordinea Prefecturii Capitalei îi eliberează lui Oscar un document prin care "se certifică de noi că, d-sa nu s-a bucurat niciodată de protecțiune străină și că este supus român". O vocație a "asimilării", deci, vocație de care
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
cuiva care vrea să pară familiar într-o lume ce își pierduse între timp, pentru el, reperele. În fața acestui om nu mai simțeam nici un impuls să mă arunc la pământ, ca pe vremuri, și să-i imobilizez glezna. Devenise un străin. Și atunci, privindu-l, în tulbureala minții mele de copil am înțeles că ceva teribil se întâmplase cu el și că oamenii aceia numiți "comuniștii" erau, neîndoielnic, reprezentanții Răului pe pământ. Atunci, cred, am devenit "anticomunist visceral" (suprema etichetă de
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
el pentru exprimare. Cînd scria în franceză, Russo adopta postura europeanului, a celui care privește cu detașare obiectul analizei sale (mereu aceeași Moldovă!), introducînd astfel în scriitură o distanțare cosmopolită. Pagina franceză încearcă să arunce asupra țării sale privirea unui "străin", a străinului din Montesquieu care străbate un peisaj familiar cititorului. în schimb, atunci cînd scrie românește, Russo se află în căutarea unei limbi mustind de arhaisme și de regionalisme, fixată într-o sintaxă inspirată de vechile cărți bisericești. Cei doi
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
exprimare. Cînd scria în franceză, Russo adopta postura europeanului, a celui care privește cu detașare obiectul analizei sale (mereu aceeași Moldovă!), introducînd astfel în scriitură o distanțare cosmopolită. Pagina franceză încearcă să arunce asupra țării sale privirea unui "străin", a străinului din Montesquieu care străbate un peisaj familiar cititorului. în schimb, atunci cînd scrie românește, Russo se află în căutarea unei limbi mustind de arhaisme și de regionalisme, fixată într-o sintaxă inspirată de vechile cărți bisericești. Cei doi Alecu Russo
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
de meditații asupra surselor invidiei, crimei, lașității și curajului. Trei convingeri domină textul în ansamblu: că trebuie să cauți ce altă poveste ascunde sau trădează cea care tocmai îți este spusă; că violența nu se dezlănțuie doar în contact cu străinul, ci poate izbucni uneori și între oameni apropiați; și, în sfîrșit, că nimeni nu poate fi absolut sigur că s-a aflat sau se va afla de partea binelui. Criticii au afirmat că Dispăruții este una din cărțile cele mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8925_a_10250]
-
care doresc să se repatrieze depun cererile de repatriere la misiunile diplomatice și oficiile consulare române sau direct la Ministerul Afacerilor Externe. Articolul 7 Ministerul Afacerilor Externe aprobă, în colaborare cu organele desemnate de lege pentru probleme de evidență a străinilor, cererile de repatriere. Articolul 8 Dobîndirea cetățeniei române de către unul dintre soți nu are nici o consecință asupra cetățeniei celuilalt soț. Soțul cetățean străin poate cere dobîndirea cetățeniei române în condițiile legii. Articolul 9 Persoanele care se repatriază beneficiază de scutiri
DECRET-LEGE nr. 7 din 31 decembrie 1989 privind repatrierea cetăţenilor români şi a foştilor cetăţeni români. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106746_a_108075]
-
condiție altfel decât învinuindu-i pe alții. Despre autodepășire, perfecționare, muncă asiduă nu pare să fi auzit. Această mică dramoletă n-ar avea un final pe măsură dacă n-aș spune că, în urmă cu vreo lună, personajul indignat că străinii au "ocupat" locurile de muncă din țară se dădea de ceasul morții să prindă un contract undeva prin Spania sau Italia. }ări în care nici nu-i trece prin cap c-ar putea fi văzut ca un țigan, arab sau
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
mult schimbată față de ceea ce a fost înainte de decembrie 1989, dar și față de anii '90. Faptul că putem sta de vorbă aici, relaxați, fără teama că va trebui să dați informare unui ofițer de Securitate, că mi se permite, mie, ca străin, să cazez unde doresc, acest fapt este, cred, revelator. Vă povestesc o întâmplare. în urmă cu zece ani, vorbeam la Cluj în fața unui grup de studenți despre un subiect de filosofie politică. Toată lumea era pesimistă. Stați, domnilor, le-am zis
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
cârduri de lei, coborându-se din munți, se aruncară noaptea asupra cămilelor ce transportau bagajele trupelor, lăsând însă neatinși pe oameni și pe celelalte animale de transport". în sprijinul acestei atestări, Taloș citează studii de paleontologie și zoologie, semnate de străini: C. A. W. Guggisberg, A. Eliez și români, între alții Neculai Macarovici, cu Geologia cuaternarului (1968), pe baza cărora conchide că leul a dispărut din sud-estul Europei "în jurul anului 100 după Christos", dar a rămas în memoria populară, pentru că "tradiția
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
bine la capat într-o lume românească a zidului părăsit; pentru că, asemenea numai marilor cărți, lărgește Weltanschauung-ul; pentru că, dacă îl deschizi, nu-l mai închizi; pentru că ceea ce scrie Mircea Cărtărescu e convingător nu numai pentru români, ci și pentru străini, în traducere; pentru că privește înapoi fără mânie și părtinire, si ne lipsesc asemenea priviri; pentru ceea ce nu are: nimic provincial, nimic prăfuit, nimic căznit; pentru ceea ce are: poezie de cel mai înalt nivel, proza inimitabila, metafizica și fizica, omenesc și
Premiile Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/8953_a_10278]
-
Italiană din București. Copilul acela nu mai e decât o fantomă care-mi trece o clipă prin față în nopțile când e prea multă tăcere, încât se aude foșnetul oțetarilor de dincolo de zidul curții mele. Mă privește ca pe un străin, pe care nu l-a văzut niciodată, după care dispare undeva prin pivnițele memoriei." (p. 252). Memoria octogenarului este bună dar, fiind așa, luciditatea îi spune scriitorului că limbile ceasului nu pot fi întoarse. Timpul, într-adevăr, n-a uzat
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
Teodor Vârgolici Până în a doua jumătate a secolului al XX-lea Africa neagră sau, cum mai este denumită, sud-sahariană, a fost un continent foarte puțin cunoscut la noi, doar prin filme și scrieri ale exploratorilor și colonialiștilor străini care urmăreau senzaționalul, exoticul frapant și aspectele unei colectivități umane ne-evoluate, nu întotdeauna conforme cu realitatea. Prin eliberarea din condiția de colonii supuse unor puteri străine, îndeosebi franceze și engleze, țările din Africa neagră și-au dobândit identitatea statală
Literatura negro-africană by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9010_a_10335]
-
cu sensurile ei care vin din toate acele fapte mărunte ale vieții într-un anumit loc. Persanii lui Montesquieu din Scrisorile persane (1721), Rica și Uzbek, ajung în Franța sesizînd toate inadvertențele și ipocriziile cu acel spirit de observație al străinului neimplicat, detașat. Totul se desfășoară normal pînă în momentul în care ei adoptă comportamentul, vestimentația, limbajul francez, "impostura" este sesizată numaidecît și de aici decurge și întrebarea care-i pune la locul lor, "Comment peut-on ętre Persan?", pe care Cioran
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
buni. Însă nu pînă acolo unde se exaltă legăturile de sînge cu Roma, "patimă care domnește astăzi mai ales în Transilvania." Romantismul lui Kogălniceanu visează cu măsură: "Să ne ferim, domnii mei, de această manie care trage asupra noastră râsul străinilor." Ce bine era să-l fi ascultat, întru exorcizarea tuturor maniilor noastre... Urmează, natural, firesc, o pledoarie pentru civilizație. Mergînd la rădăcinile cuvîntului, Kogălniceanu dă o definiție a cetății, străvăzută prin civilizație, care-ar flata orice oraș: "cetatea rezuma în
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]
-
început, cronicile optimistului se transformă în cronicile pesimistului, orașul s-a schimbat deodată sau Erica începe să-l vadă cu alți ochi, să-l descopere cu adevărat, aglomerare urbană în care te pierzi, în care fiecare nu este decît un străin printre alți străini. A fost orașul altfel vreodată, a trăit el în liniștea idilică a poveștilor metropolitane de pe Broadway, sau Erica a trăit visul American într-o stare de semicecitate comodă? Care dintre cele două viziuni este cea adevărată, cea
New York, NewYork... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9064_a_10389]
-
se transformă în cronicile pesimistului, orașul s-a schimbat deodată sau Erica începe să-l vadă cu alți ochi, să-l descopere cu adevărat, aglomerare urbană în care te pierzi, în care fiecare nu este decît un străin printre alți străini. A fost orașul altfel vreodată, a trăit el în liniștea idilică a poveștilor metropolitane de pe Broadway, sau Erica a trăit visul American într-o stare de semicecitate comodă? Care dintre cele două viziuni este cea adevărată, cea supraimpresionată emoțional, traumatică
New York, NewYork... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9064_a_10389]
-
cealaltă parte", cum spune Kantor), ceva ce trădează " Prezența invizibilă a lumii care există dincolo de real", provocân-du-ne acea "înfiorare metafizică" indisociabilă, după Kantor, de relația dintre spectator și actor. Actorul care intră în scenă trebuie perceput de către spectatori ca un străin venit de pe tărâmurile morții, purtându-i însemnele, dar semănând atât de izbitor cu ei, cu oamenii vii! "Imagine însuflețită ieșind din tenebre", așa și-l închipuia, desigur, Kantor pe actorul de la începuturile teatrului. Pe el ar vrea să-l regăsească
Monique Borie - Fantomă și teatru by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/9085_a_10410]
-
absolut revoltător să-ți pută compatrioții lui Mailat în timp ce te faci că nu simți uriașa mizerie din care ți se trage salariul de la stat și bunăstarea națională. Începînd de la polițiștii lor de frontieră, elvețienii nu vor să fie deranjați de străini, ci doar de banii acestora. n P.S. Probabil că aș fi scris mai îngăduitor acest microscop dacă băieții mei nu mi-ar fi dat peste nas cu ceea ce le-am spus despre atitudinea vesticilor față de români și nu mi-ar
"Jos din mașină!" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9089_a_10414]
-
axe de diferențiere față de Occident, ale civilizației și culturii, România chiar se prezintă drept o comunitate neintegrabilă. Deși, în realitate, la nivelul omului de rând nu este așa. S-ar putea argumenta că lenea, hoția, corupția, invidia și ura față de străin sunt trăsături ale personalității de bază române, după cum au observat Dimitrie Drăghicescu sau Ștefan Zeletin. Dar românul de rând muncește corect și cinstit în afară și ar munci corect și cinstit și la el acasă dacă legile ar fi respectate
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
Era oare un escroc? Căuta cineva să mă compromită? N-am exclus această ultimă variantă. Erau ani în care circulau fel de fel de zvonuri despre mine: că am fost arestat, bătut, că am ajuns infirm, că sunt plătit de străini să scriu ceea ce am scris... Ba, mai mult, că am scris cu aprobarea Securității pentru a arăta Occidentului că și la noi este libertate... - După 1989, cărțile dumneavoastră (traduse în mai multe limbi) au fost bine primite în străinătate, dar
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
o asemenea pasiune. În acel moment, sub impactul mărturisirilor lui Jan, s-a declanșat în mine un proces retrospectiv, care mi-a îngăduit să regăsesc relația ambiguă pe care o poate avea o familie cu colecția. Aceasta devine echivalentul unui "străin" care pătrunde în toate ungherele cotidianului, se insinuează în dialoguri, se impune în teritoriul casei... Se instaurează astfel o adevărată rivalitate între familie și colecție... Făcînd-o publică, Lawers dă senzația că se abandonează unui ritual menit să-l elibereze din
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]