7,161 matches
-
de mare dragostea față de Maica Domnului că mi-a dat și mie din ea de mi-a ajuns pentru toată viața. La câteva mânăstiri m-a dus la bibliotecă unde mi-a arătat documente vechi care scriau despre fapte ale strămoșilor mei daphnioți din diverse timpuri. ”Să fii mândru de ei Gheorghe” - mi-a zis Dometie. Peste scurt timp o să mă întâlnesc cu toti cei adormiți din neam, dar știu că nu i-am făcut de rușine. Când tataia a murit
ATHOSUL NEAMULUI MEU (3) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350411_a_351740]
-
dintr-un popor sau altul și admiri tot mai mult națiunea dominantă, dorești cu tot dinadinsul să te integrezi în ea, să-ți pierzi urma și originea. Elementul material, financiar, traiul mai bun, te fac să-ți înjuri părinții, moșii, strămoșii, țara și istoria. Interesul domină relațiile dintre oameni și dintre popoare, călcând în picioare valorile morale, religioase. Dacă nu faci parte dintr-o grupare de interese, dintr-o grupare politică, economică, financiară etc., ești un nimeni, ești marginalizat, disprețuit, strivit
FLOARE OFILITĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348990_a_350319]
-
41 din 10 februarie 2011 Toate Articolele Autorului CÂT VOM MAI TOLERA Mă întreb de ani de zile Chiar nu le este rușine, Nu observă ei savanții, Românii acestei nații, Istoricii și lingviștii Că ce au lăsat părinții Moșii și strămoșii noștri Astăzi este sortit morții? Cât timp vom mai tolera Minciuna în țara mea, Ca străinii să ne spună De când suntem împreună Și ce limbă noi vorbim Și de pe unde venim? Nu intrați în panică Nici o limbă romanică Nu s-
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
mitic, Simbol pe tărâm mirific, Al bogației și al păcii, Al culturii și-al dreptății. Ce se-ntâmplă azi în școală E batjocură totală Este o absurditate În istorie, în carte. Nu trebuie să uităm Copiii să-i învățăm Că strămoșii noștrii sunt Dacii pe acest pământ. Cetăți în munții Oraștiei Tăblițele Tărtăriei Toate ne vorbesc acum Despre poporul român. Acolo între Carpați Dacii au fost organizați Și un stindard au avut Trup de șarpe, cap de lup. Este clar ca
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
astăzi loc în țară nu-i Și am curaj să-i spun oricui! E-o țară binecuvântată Pe culmea cea mai inaltă A bătrânilor Carpați Unde-am lăsat pe ai mei frați. E locul unde m-am născut Și sunt strămoșii mei Și unde ochii vreau să-nchid Să fiu alăturea de ei. 01 Decembrie 2010 ACROSTIH Rămân tot ce am fost O umbră pe pământ De care să se bucure Indiferent de timp Cel ce vrea să poposească Aici dacă
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
pe care autoarea îl trazează cu maximum de responsabilitate. Fie că e vorba de al 6-lea Congres Internațional de Dacologie, organizat de profesorul Napoleon Săvescu, președintele Societății „Dacia Revival International”, fie că e vorba despre Kogaion, despre Zamolxe, despre strămoșii noștri geto-daci, fie că este vorba de permanenta „Nevoie de Eminescu”, ori de Cultura mureșeană în memoria cărților, vol.1, fenomen analizat cu rigoare și exigență de istoricul literar Melinte Șerban, o oglindă fidelă a stării cultural-artistice mureșene în 352
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
de carte AMPLUS. Vor fi prezenți ambasadorii Albaniei și României, scriitori, critici literări, artiști, jurnaliști, membri ai comunității albaneze și prieteni ai organizației noastre, iubitori de cultură. Lansarea va fi de fapt o evocare a poetului Cezar Ivănescu, ai cărui strămoși, originari din sudul Albaniei, s-au stabilit în România în secolul al XIX-lea. Prietenii poetului vor rosti scurte alocuțiuni și va fi prezentată o expoziție cu lucrări de pictură dedicate scriitorului. Autor: Aurelia Călinescu. Președinte ALAR Oana Manolescu Maria
LANSAREA VOLUMULUI „CEZAR, FIUL XANTIPEI” de MARIA DOBRESCU în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349082_a_350411]
-
în două sau trei „colori”. Desigur, nici nu mai bănuim semnificațiile culorilor, iar dacă cineva ne-ar spune că, de fapt, roșul e ... negru, l-am privi pe respectivul cu mirare. Așadar, să încercăm să descifrăm, cu ochii și sufletul strămoșilor, sensurile mai profunde ce se ascund în albul, negrul, albastrul și roșul mărțișoa �relor de altădată și de acum. Insistăm asupra cromaticii mărțișo �rului deoarece, potri �vit pictorului W. Kandinsky, pro �blema culorilor depășește cu mult domeniul esteticului. Festivalul Mărțișorului
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 81 din 22 martie 2011 Toate Articolele Autorului Serviciul Județean Suceava al Arhivelor Naționale păstrează, în Fondul Primăria Orașului (dosar 2/1783), un document scris în limba germană, un strămoș al balanței de venituri și cheltuieli, o „Socoteală despre următorii bani intrați la Casieria Orașului Suceava și de acolo din nou ieșiți, de la 22 octombrie 1783, până la sfârșitul lui octombrie 1784”. Un document contabil care-ar putea fi trecut lesne
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
în timpul dominației turcești, n-au întemeiat, n-au cumpărat, și nici n-au pretins în schimbul ajutoarelor acordate - o mănăstire pentru neamul lor. Ajutorul a fost oferit dezinteresat tuturor românilor athonite, ca o dovadă incontestabilă a credinței sincere și nestrămutate a strămoșilor noștri. Material documentar realizat de către Drd. Stelian Gomboș. Referință Bibliografică: Sfântul Munte Athos - Grădina Ortodoxiei Universale / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 62, Anul I, 03 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
Alexandru Sofonea: Ancestralitate → Contemporaneitate → Viitorime 13. 12:15-12:30 Livia PISO: Originea ancestrala a nobilimii maramureșene 14. 12:30-12:45 William Ritziu (SUA): Relațiile internaționale în vremea lui George Coșbuc 15. 12:45-13:00 Maria IONESCU: Prima sinteză asupra istoriei strămoșilor noștri reali (Prof. G.D. Iscru) (lansare de carte) PAUZĂ DE MASĂ (13.00-15.00) Secțiunea 1. Dacologia la George Coșbuc Sală Belvedere (etaj 8) - Hotel Continental Forum - Moderatori: Dr. Napoleon Săvescu, Prof. Mariana Terra - 1. 15:00-15:15 Florian ȚUCA
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
hoția, corupția, lichelismul, parvenitismul, cameleonismul, bigotismul, demagogia, șarlatanismul, erezia, sectele, violența, calomnia, teroarea, înșelarea, tortura, manipularea, crima, apostazia, genocidul, hrănind monstrul numit „Holocaustul Roșu “ cu sutele de milioane de destine, când Statul nihilist a uzurpat pe Dumnezeu, Cultul Moșilor și Strămoșilor, a uzurpat legea divină a Tradiției, a Culturii, a Învățământului, a Muncii, a Bunăstării, a Onoarei și a Demnității, când “individul-ideolog” și-a ucis “fratele-doctrinar”, când fiul risipitor a spulberat agoniseala părintelui, când discipolul și-a torturat maestrul, când logodnica
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
din 21 martie 2011 Toate Articolele Autorului Călătorule, de te nimerești prin Valencia în preajma idelor lui Marte, păzește-ți pielea de para focului! „Mare scofală!” - vor protesta cârcotașii, convinși de pe acum că au văzut destule rituri arhaice, de prin moși strămoși. Care mai de care se grăbesc să „ardă” iarna grea și să renască natura din cenușă. Dacii și romanii, vichingii, maiașii și aztecii, mongolii, egiptenii și întreaga Țară a Oașului, chiar și păstorii romanși de prin Alpii elvețieni, toți, fără
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
Nu mai sunt tânăr. Am trecut mai bine de jumătate de secol. - Ha, ha, ha... Dar eu ce să zic, că am peste un secol?! - Să fiți sănătos... între coperți! - Ce coperți, domnule!? - Mă scuzați, am vrut să spun între strămoșii istroromani de pe coasta Dalmata și Istria. - Da, așa mai zic! Ai venit de-acasă... - V-am văzut și cu Iorga... - Tinere, fii cuviincios... Vrei să spui cu Domnul Profesor Nicolae Iorga. - Scuzați... Am vrut să spun că va... plimbați printre
URECHEA DINTRE CELE DOUĂ CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348504_a_349833]
-
respectă. De aceea, ea se prezintă mai mult ca o realitate spirituală decât fizică: „În concepția noastră populară, spațiul apare consubstanțial omului. Între om și spațiu poate fi mai mult decât o relație, poate fi o rudenie spirituală ( ... ). Rudenia și strămoșii nu marchează numai o legătură de sânge, ci și una de loc. Legătura cu locul vine odată cu trecutul și elementele tradiționale ce le păstrează și din care omul trage substanță. Această intimitate cu spațiul original, al satului și al casei
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
lor. Simplu, dar nu lipsit de măreție, oșenii au purtat și poartă și în zilele noastre răbdarea costumului lor popular. Năvalnic la horă, evlavios la biserică, fericit la sărbătorile tradiționale și ocaziile familiale, portul le aduce aminte de moșii și strămoșii veacurilor ce au trecut. Schimbările petrecute peste satele Țării Moților au făcut, ca încă din ultimele decenii ale secolului al douăzecilea, să altereze, în cea mai mare parte a zonei, atât portul cât și obiceiurile însă din inimile lor, în
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
părți de lume, Și-au dus pe sub ascuns, averile imense. Ascunși vom fi și noi... ca nație și nume. Vin astăzi în genunchi, la tine, sfântă țară Și-ți jur, că n-am să-i iert nici dincolo de tine. Precum strămoși mei întreagă te lăsară, Am să te las și eu, la neamul care vine. Referință Bibliografică: În aur strălucind, pe fruntea ta, coroana ... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 309, Anul I, 05 noiembrie 2011. Drepturi de Autor
ÎN AUR STRĂLUCIND, PE FRUNTEA TA, COROANA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348595_a_349924]
-
datorie. O căldură benefică degajă fiecare cuvânt din versurile autorului care se revarsă într-un șuvoi stelar de metafore. Sinceritatea, buna cuviință, demnitatea, credincioșia sunt principalele atribute ale scrisului său înflăcărat de dragoste de oameni, de țară, de Dumnezeu, de strămoși. Versurile sale sunt ca mărgăritarele ce strălucesc în iarbă. Doar să le culegi și să ți le așezi la piept, ori la gât, precum un șirag de preț care te înnobilează. Evocarea domnitorilor, a luptătorilor pentru libertate și dreptate socială
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
poruncă, înaintașii ne-au lăsat să purtăm grijă de valorificarea tradiției și a datinei: „Ne-au mai lăsat poruncă, atât cât suntem vii, / Ca s-o purtăm în suflet mereu, din tată-n fii, / Să nu lăsăm pământuri lucrate de strămoși, / Nici doina, și nici basmul cu ceia Feți-Frumoși, / Nici jocul, și nici hora, nici aprigii căluși,/ Nici vorbe de povețe de la acei ce-s duși, / Nici portul cu cătrință și ia înflorată, / Lucrată-n seri de clacă, din dragoste de
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
e vis și bucurie, / E vorba legănată a carului cu boi” (Ardealu'mpărătesc). Autorul trece în revistă file de istorie glorioasă din localitățile Ardealului, înscrise cu sânge și rămase în lacrima urmașilor. Astfel sunt poemele: „La Oarba, în deal”; „Istorii”; „Strămoșii”; „Lumea dacilor”; „Decebal”; „Izbândă amară”; „Nu-mi părăsiți Columna”; „Columna, Mecca noastră”, ș.a. În poezia cu aspect de epopee, intitulată „Strămoșii”, cu privire la etnogeneza poporului român, Mircea Dorin Istrate avansează o idee destul de îndrăzneață: „Și-oți putea să spuneți lumii cum
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
din localitățile Ardealului, înscrise cu sânge și rămase în lacrima urmașilor. Astfel sunt poemele: „La Oarba, în deal”; „Istorii”; „Strămoșii”; „Lumea dacilor”; „Decebal”; „Izbândă amară”; „Nu-mi părăsiți Columna”; „Columna, Mecca noastră”, ș.a. În poezia cu aspect de epopee, intitulată „Strămoșii”, cu privire la etnogeneza poporului român, Mircea Dorin Istrate avansează o idee destul de îndrăzneață: „Și-oți putea să spuneți lumii cum că sus i-a noastră astră, / Nu sunteți urmașii Romei, Roma e urmașa noastră!” (Strămoșii). Pășind prin veacuri, autorul se oprește
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
poezia cu aspect de epopee, intitulată „Strămoșii”, cu privire la etnogeneza poporului român, Mircea Dorin Istrate avansează o idee destul de îndrăzneață: „Și-oți putea să spuneți lumii cum că sus i-a noastră astră, / Nu sunteți urmașii Romei, Roma e urmașa noastră!” (Strămoșii). Pășind prin veacuri, autorul se oprește la voievozii neamului pe care-i zugrăvește cu generozitate și pietate, într-o suită de poeme. Astfel, apar chipurile lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul; Iancu și chiar Eroul necunoscut - emblema tuturor celor care
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Dorin creează o lume, îi dă viață și sens. El nu inventează nimic, nu este un poet al seducției metaforice în care fabulația are un rol principal. El scrie așa cum trăiește, așa cum a văzut ori i-a fost povestit de strămoșii săi și transmite, la rândul lui urmașilor, crâmpeie de viață. Prin aceasta el se face cronicarul timpului său, redând fidel, un colț de lume care pentru el înseamnă TOTUL. CEZARINA ADAMESCU www.agero-stuttgart.de 5 octombrie 2011 Referință Bibliografică: POEȚII
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
întrebare. Aceasta face să fie citită cu un deosebit interes, precum un roman polițist, scris de adevăratelea de ceea ce sunteți: colonel și avocat. Dumneavoastră sunteți avocatul celor mulți, considerați „talpa țării”, a celor care au păstrat tradițiile moștenite din moși strămoși, a cioplitului lemnului, a macerării, melițării și țesutului cânepii, din care se alcătuiau pe vremuri veșminte, a modelării lutului din care se făceau nu numai oale și ulcele ci și adevărate opere de artă, descoperite în situri arheologice. Aș cita
CUVINTE ALESE – REFERITOARE LA MONOGRAFIA RUGINOASA DE MARIAN MALCIU de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348602_a_349931]
-
vechi, din coada țării, Venit-am eu, mergând tiptil... Din tiptilul ‘cesta-al vieții Făcut-am zbor de-not în val M-am rătăcit și-n spaima ceții Am frunzărit nisipul-mal Dar sângele izvor îmi curge Din al munților răgaz Ardealul strămoșilor plânge În lacrimile-mi, pe obraz Eu am în inima-mi nătângă Un „thriller” de trecut boem Și-n ochiul drept, în mâna stângă Gândul ce naște-al meu poem 13.03.2015, București Referință Bibliografică: Mihaela Tălpău / Mihaela Tălpău
MIHAELA TĂLPĂU de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348701_a_350030]