1,359 matches
-
plugurile Răsăritului", iar "grâul e chip/ Și față povestesc și ochii animalelor,/ Primejdia și slava sunt pe chip"78. "Icoană țin" cu toatele, căci în rama invizibilului excesul slavei se oferă privirii, saturând-o extatic, dilatând-o în hiperbola nemaivăzutului: "Semințe străvezii cât munții cresc/ În glii de limpede lumină/ Nu se mai poate tăinui nimic/ Căci totul e o taină în lumină"79. Acesta e chipul iconic pus în lumină: o taină în lumină, vizibil al inaparentului care se arată, iese
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în lumină: o taină în lumină, vizibil al inaparentului care se arată, iese la vedere în ipostaza unei fețe, străpungând sensibilul naturii pe care o luminează. Dar el se ascunde în lumina care îl arată; "Izvor fără obârșii stând/ În străvezie nemișcare", lumina este vălul transparent prin care se vede: "O străvezime-nlăcrimată/ Prin care îngerii se văd/ Cu ochi de miri și aripe de fată"80, lumină care pune în manifestare tăinuind, arată însăși taina revelată pe chip, "împinge taină în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se face în creșterea nevăzută care sparge limitele naturii: "Crește ceva în mine fără margini"99. Restul e cu margini, "e numai o părere ce dispare": "Ca revenind și mai adânc în volburile/ Ei primare pământul să-l strămute-n/ Străveziu". Nemărginitul transpare pe măsură ce crește, se face transparent, arată ceea ce nicio natură nu poate pro-pune: "S-au luminat și beznele. Se vede prin/ Țesătura lor deplin". Vederea plină - împlinită - este o vedere a golului în care ea cade în sus, cutremurată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
necunoscutului care, deși se șterge într-o apariție fără chip, stă în vedere așa cum albul stă drept fond nevăzut al culorilor. Tot ce apare se dă acum golului care umple forma, se pre-dă în albul imaginii ce irizează peisajul decolorat, străveziu al unui transfer: "Și piatra-n care mi-am lăsat întâi/ smulse din umeri mâinile-amândouă,/ și drumul care mi-a cerut/ picioarele și i le-am dat să umble,/ și aerul cu trupul îmbrăcat,/ și arborii care-mi rotesc/ fierbinte
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ceea ce stă totuși sub ochi. Vedem zidirea, dar ne scapă lucrarea zidirii, creșterea ei în visul creației. Lucrare ce pune materia în dispoziția prefacerii, în orizontul desăvârșirii naturale. Altfel spus, o imagine ascunsă între frunziș și nisip, ca un fir străveziu întins între spirit și materie. Elixirul prin care degustăm poemul. Dincolo de evident (Nichita Danilov) Trupul participă la lumina divină, deși în mod indirect și printr-un fel de filtru al intermediarului, caz în care imaginea sa imită forma adevărului cu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
este doar absorbită de alt tot mai vast, din partea căruia ea primește un reflex de nouă semnificație" (Geneza metaforei și sensul culturii, în op. cit., p. 389). 28 Viziune geologică, în vol. Nebănuitele trepte; Vară de noiembrie; A fost cândva pământul străveziu, ciclul Corăbii cu cenușă, în vol. Poezii, ed. cit. 29 Nu e "sumbra încâlceală în care ființarea se ascunde, sustrăgându-se înțelegerii" (Martin Heidegger, Originea operei de artă, Editura Humanitas, București, 1995, p. 101). 30 De fapt, cum spune Blaga
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de exil? Nu. Fugă prin ghețarii somnului? Nu./ Viermele durerii zvârcolit în mărul din rană" (XVI. Poporul nălucă, în ed. cit., p. 38); Și nu gândim la nimic. Prezent sau trecut/ Subțiat ca un cârd de cocori prin fruntea mea străvezie/ Nici așteptare nici deznădejde. Un apus./ Și un fluviu nesfârșit, mut" (XX. Cu insula nălucă, în ed. cit., p. 45). 14 "Munți diafani. Munți limpezi. Dincolo de ei/ Ca niște pești subțiri printr-un acvariu: nouri/ Albaștri se străvedeau" (XXIII, în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care nu le mai încape cuibul" (XV. Eu sunt acel fără odihnă, în ed. cit., p. 35); stare extatică ce definește suprasaturarea vizibilului prin care se zăresc formele epifanice ale invizibilului: "Auz și văz. Ochi plini de constelații,/ Și norii străvezii pe frunți, pe voce. (...) E-adevărat? Extaz să te salut/ Tărâm al liniștii" (I. Hotarul de fum, în ed. cit., p. 5). Este vorba de supraabundența "mărimii" infinite a principiului, de inegalabilul non-identității sale cu realitatea; "iar "marele" lui constă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
78 Imnul luceafărului de seară, p. 226 ; Rohia, p. 192; Imnul garoafelor, p. 218. 79 Lumina neapropiată, p. 180. 80 Hagia Sophia, p. 132; Imn, p. 136. Un înger "fără de trup e, numai străvezime" (Trisagion, p. 148), "înger târziu și străveziu" (Iubire, p. 150), "îngerele se străvede/ Sieși har nemuritor" (Vedenie, p. 153). 81 Candela, p. 184. 82 Lumina neapropiată, p. 181. "Nefigurativitatea absolută a formei necesare procesiunii ființei" (Anca Vasiliu, loc. cit., p. 164). 83 Imnul luminii, p. 236; Feciorie
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
arhitectul vieții de care-am fugit și oarecum pivotul funcționării ei. Se pricepea foarte bine să amenajeze spațiul relației noastre potrivit ocaziei: să ne despartă fără conflict sau să ne apropie atât cât trebuie printr-un sistem complex de ecluze străvezii, ce creau aparența mișcării de la sine, a naturalului. Cu timpul, ajungi să-ți lași viața pe mâna unui om a cărui iscusință o întrece clar pe-a ta; asta e anexarea soft, fără violență - cea mai afurisită! Nu i te
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
distanță, peste mări și țări. Ei scoteau aurul din pământ pe-acolo pe la ei, prin Serra Pelada, iar el îl scotea de prin buzunarele unde fusese iarăși îndesat tocmai hăt, la celălalt capăt al nestrălucitului său voiaj. Un corp social străveziu, fără organe, traversa spațiul vizual al operei de artă, gata mereu să se reasambleze după dezasamblări și să-și transfere clandestin posibilități la distanță, printr-o mișcare ondulatorie; o mașinărie marțială cu geometrie variabilă, și capabilă să fluidizeze stazele în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de țiglă a acoperișului, pe care de atunci continuase s-o poarte mereu lipită, pe sub haine, de-a lui, adaptându-se treptat la atrocea ei hipersensibilitate și crescând, practic, în și prin ea. Atingerea țiglăriei îi devenise, cu anii, o străvezie aripă dedalică pliată, ce închidea în ea un întreg labirint pneumatic, prielnic înălțărilor; văzduhul pur și simplu năvălea în interstițiile lui ca la el acasă, răpindu-l inerției gravitaționale. Cu toată forța evidențelor trăite, Ian simțea că o suprafață nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Se opri în loc jenat și-și îndreptă spatele de o încovoiere imaginară: deși perfect vertical, se descoperea chircit la marginea umbroasă a femeii, cu ochii în pământ, cerșind cu nerușinare pietrăria ei prețioasă. În curbura întinsă implorator către ea bălteau străveziu toate lucrurile jinduite rămase lui deocamdată neatinse. Îl neliniști până la panică acea apariție mizeră în formă de mână provenind din lăuntru-i, căreia el, Ian Rechner, arhitectul reușitei personale și cetățean de vază al unui regat respectabil, nu-i era decât
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
odată cu goticul flamboiant, obiectul unui număr infinit de variații care transformă inspirația de odinioară într-un fel de joc formal în care naosurile catedralelor sînt din ce în ce mai înalte, deschizăturile în zid din ce în ce mai mari, coloanele din ce în ce mai firave și dantelăria de piatră din ce în ce mai străvezie, ca pînza de păianjen. Deschiderea de noi drumuri Profitînd de criza care cuprinde Europa secolelor XIV și XV, acum iau naștere forme noi de expresie care se vor dezvolta la sfirșitul secolului al XV-lea și în secolul al XVI
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mers, dădeai peste militanți de nădejde care întocmeau rapoarte despre tovarășii lor". Se știa totul, și totul era trecut prin sita judecății morale. "Mulți tovarăși" au fost ""strânși cu ușa" să aleagă între soție sau parteneră și cutare relație prea străvezie". Ea însăși "avusese baftă", căci ""se" știa prea bine" că încheiase cu Jean-Toussaint un "contract sartrian", deloc în conformitate cu ortodoxia stalinistă. Și totuși, "nu s-a intervenit niciodată". Cu toate acestea, Dominique Desanti trebuia să fie atentă cum se comportă. Ca
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de mult șterse sau îngropate în straturile anilor, dar parcă fură ceva din farmecul acela sur-secular. Și pentru cîtă vreme oare? Ah, poluarea... Eleganta săgeată sculptată în lemn de stejar aruncată la înălțimea de 45 m pare să desfidă norii străvezii ai acestei minunate înserări de toamnă, așa cum au sfidat secolele și urgiile. Ajunsesem cu peste un sfert de ceas mai devreme decît trebuia. Totuși, animația este destul de mare și începe să mă cuprindă uimirea. Aici, orașul nu mai este pustiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
iepure, străpuns de cea de-a treia săgeată, aleargă și se prăbușește tocmai acolo unde nu trebuie: În Valea plângerii). Ceasul negru cu pendula Bate-n cerul vesperal Sună noaptea somnambula Dinspre cornul boreal Moare-n chipul căutării Umbră vieții străvezii Spectrul sacru al răbdării După moarte să revii Fugă-n sus, venind de-acolo Fulgerând pe cât se pare Sângerează diavolo Strania Încrucișare” L-am văzut pe Alexandru Tăcu, cu venele tăiate În fața unei femei frumoase, cu aburul sângelui sau Încălzindu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
determinat ca, împreună cu premierul Adrian Năstase, să prelungească, sub coordonarea lui Octav Cozmâncă, timpul alocat votului cu încă o zi. Nici actualul președinte nu s-a lăsat mai prejos, utilizarea instrumentului referendar (în noiembrie 2007 și în noiembrie 2009) având străvezii scopuri electorale. Pe de altă parte, Traian Băsescu a fost subiectul celor două referendumuri de suspendare, din mai 2007 și din iulie 2012. Amândouă au fost puternic personalizate (chiar dacă "pe negativ", de această dată), de ambele a trecut cu bine
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
determinat ca, împreună cu premierul Adrian Năstase să prelungească, sub coordonarea lui Octav Cozmâncă, timpul alocat votului cu încă o zi. Nici actualul președinte nu s-a lăsat mai prejos, utilizarea instrumentului referendar (în noiembrie 2007 și în noiembrie 2009) având străvezii scopuri electorale. Pe de altă parte, Traian Băsescu a fost subiectul celor două referendumuri de suspendare, din mai 2007 și din iulie 2012. Amândouă au fost puternic personalizate (chiar dacă "pe negativ", de această dată), de ambele a trecut cu bine
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Casa Sadoveanu, neocolind teiul lui Eminescu și Obeliscul lui Asachi, este însoțită de sufletul sensibil al cetățeanului iubitor de discuții asupra esenței lucrurilor și spiritului artei sub aripa proteguitoare a naturii. Nu o mai face cu "anacronicul echipaj cu valtrapuri străvezii de mătase pe crupele cailor înhămați la trăsură", cum o spune Aurel Leon în Umbre, o face la pas în orele de promenadă sau în limuzinele moderne de către cei mai comozi la mișcare. Când scriitorul francez Jules Romains vizita Iașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Moarte, curăță-mi gândul morții de otravă (Cezar Ivănescu). Azi, la masa cu poeți de sub copertina în dungi alb-albastre se uită de moarte, de timp și rele, se cuceresc zâmbete și cununi de lauri, toți spinii au fost smulși. Nori străvezii acoperă fața cerului de primăvară de deasupra orașului. Frumusețea lui în imagini și poezie. Cititorului iubitor de poezie i se întâmplă că aude parcă un sunet de orgă, cutremurându-și fibra cea mai intimă, ridicându-se dincolo de zbaterea efemeră și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dea un corp atât de concret, de plastic enigmei, să ne pună "în situația" ei, să ne facă să-i pipăim parcă încheieturile fizice, să ne inculce măcar pentru o clipă, încrederea că am putea să ajungem "la zidul complet străveziu al nimicului"". (August 1994) IOANID ROMANESCU "Centrul în care se află poetul e de fapt spiritualitatea de care aparține" Avem convingerea, noi, cititorii și nu numai noi, ci și critica literară că dumneavoastră v-ați impus printr-o creație lirică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Generalul Svidenek, care m-a întîmpinat, mi-a spus: Nu intrăm imediat, regina a cerut oglinda să se aranjeze puțin la față, nu vrea să se vadă cît este de bolnavă". Era întinsă pe un șezlong pe terasa salonului. Paloarea străvezie a feței nu-i luase încă nimic din frumusețea ei. Cu un zîmbet senin, mi-a întins mîna și mi-a mulțumit că am venit să o văd. Nu mi-a vorbit nimic de boala ei. Am aflat, atunci, de la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
spre Ion Creangă, primul subiect demn de obiectivul Panasonic-ului meu a fost imaginea unui Oltcit, care cândva avusese parte și de vremuri mai bune, dar mi-a indignat (oarecum) privirea. Cocoșat sub povara recoltei de toamnă, deschidea orizontul prin frunzele străvezii, deja ruginii ale porumbului. Din păcate calitatea imaginilor este redusă, pozele sunt făcute cu camera de filmat, și se știe: nici un aparat foto nu filmează ca o cameră de filmat, nici o cameră nu scoate poze ca un aparat foto. Pe-
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
ochilor, într-o zi de sâmbătă. Valuri de lumină albastră mă potopeau simultan din toate direcțiile, golindu-mi trupul de tot balastul inutil, aducându-mă într-o stare de levitație deplină, asemenea păsărilor cerului. Aerul tare, curat și proaspăt, lumina străvezie, întinsă, blândă și atotcuprinzătoare îmi dădeau senzația de zbor și, timp de câteva secunde, cât a durat această viziune, am simțit că un suflu puternic mă absoarbe și mă direcționează înspre una dintre nenumăratele "găuri negre", într-un alt spațiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]