1,448 matches
-
educațional și standardul cultural. Trebuie să spunem că sistemele de stratificare nu sunt pe deplin închise sau deschise și, de aceea, există o considerabilă varietate a celor două sisteme. Sistemul de caste. Un sistem de caste este un sistem de stratificare în care rangurile sociale sunt ereditare, oamenii cu diferite ranguri sunt segregați rigid unul de altul, de unde și căsătoriile dintre aceștia sunt strict interzise. Un sistem de caste are legal sau formal grupurile sociale stabilite ca atribuite prin naștere și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este determinat de relațiile de proprietate asupra pământului, adesea însoțit de unele tipuri de titlu formal. În general, grupurile cu status ridicat sunt cele care posedă pământ, iar restul populației, în principiu, muncesc pentru aceste grupuri. Câteva sisteme feudale de stratificare le găsim în diferite momente ale istoriei omenirii care includ, printre altele, sistemele feudale ale Europei și Chinei medievale, ale Rusiei secolului al 19-lea și începutul secolului al 20-lea și sistemele de hacienda din America Latină, unele din acestea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mulți oameni muncesc acum în ocupații "mai bune" pur și simplu pentru că acestea sunt mai multe. Cu toate acestea, realitatea arată influența continuă a statusurilor atribuite, cum ar fi cele privind sexul, minoritatea etnică sau rasa. Acum după ce cunoaștem dimensiunile stratificării și tipurile de sisteme de stratificare este momentul să punem întrebarea: De ce există stratificare? Așa cum vom vedea, această întrebare a fost și continuă să fie o problemă de dezbatere considerabilă printre sociologi. 8.5. Teoriile stratificării Controversele referitoare la originile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai bune" pur și simplu pentru că acestea sunt mai multe. Cu toate acestea, realitatea arată influența continuă a statusurilor atribuite, cum ar fi cele privind sexul, minoritatea etnică sau rasa. Acum după ce cunoaștem dimensiunile stratificării și tipurile de sisteme de stratificare este momentul să punem întrebarea: De ce există stratificare? Așa cum vom vedea, această întrebare a fost și continuă să fie o problemă de dezbatere considerabilă printre sociologi. 8.5. Teoriile stratificării Controversele referitoare la originile și persistența stratificării se desfășoară fără
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai multe. Cu toate acestea, realitatea arată influența continuă a statusurilor atribuite, cum ar fi cele privind sexul, minoritatea etnică sau rasa. Acum după ce cunoaștem dimensiunile stratificării și tipurile de sisteme de stratificare este momentul să punem întrebarea: De ce există stratificare? Așa cum vom vedea, această întrebare a fost și continuă să fie o problemă de dezbatere considerabilă printre sociologi. 8.5. Teoriile stratificării Controversele referitoare la originile și persistența stratificării se desfășoară fără întrerupere și, de cele mai multe ori, având o coloratură
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Acum după ce cunoaștem dimensiunile stratificării și tipurile de sisteme de stratificare este momentul să punem întrebarea: De ce există stratificare? Așa cum vom vedea, această întrebare a fost și continuă să fie o problemă de dezbatere considerabilă printre sociologi. 8.5. Teoriile stratificării Controversele referitoare la originile și persistența stratificării se desfășoară fără întrerupere și, de cele mai multe ori, având o coloratură emoțională. Acest lucru este de înțeles, deoarece problema lui "a avea" versus "a nu avea" totdeauna produce dezbateri pasionate. Dezbaterea centrală în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de sisteme de stratificare este momentul să punem întrebarea: De ce există stratificare? Așa cum vom vedea, această întrebare a fost și continuă să fie o problemă de dezbatere considerabilă printre sociologi. 8.5. Teoriile stratificării Controversele referitoare la originile și persistența stratificării se desfășoară fără întrerupere și, de cele mai multe ori, având o coloratură emoțională. Acest lucru este de înțeles, deoarece problema lui "a avea" versus "a nu avea" totdeauna produce dezbateri pasionate. Dezbaterea centrală în sociologie este dacă stratificarea există deoarece este
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
originile și persistența stratificării se desfășoară fără întrerupere și, de cele mai multe ori, având o coloratură emoțională. Acest lucru este de înțeles, deoarece problema lui "a avea" versus "a nu avea" totdeauna produce dezbateri pasionate. Dezbaterea centrală în sociologie este dacă stratificarea există deoarece este necesară societății sau deoarece ea este în beneficiul grupurilor puternice. Ca și la celelalte întrebări majore, cele două perspective macrosociologice, funcționalistă și conflictualistă, oferă răspunsuri diferite. 8.5.1. Viziunea funcționalistă Doi sociologi americani, Kinsley Davis și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la celelalte întrebări majore, cele două perspective macrosociologice, funcționalistă și conflictualistă, oferă răspunsuri diferite. 8.5.1. Viziunea funcționalistă Doi sociologi americani, Kinsley Davis și Wibert Moore, într-un articol extrem de dezbătut publicat în 1945 și intitulat Unele principii ale stratificării, au prezentat o teorie funcționalistă a inegalității socioeconomice. Ei au argumentat că stratificarea economică există deoarece ea corespunde nevoilor societății pentru creșterea productivității prin motivarea oamenilor. Davis și Moore au pornit de la ideea că unele profesiuni sunt mai importante decât
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
diferite. 8.5.1. Viziunea funcționalistă Doi sociologi americani, Kinsley Davis și Wibert Moore, într-un articol extrem de dezbătut publicat în 1945 și intitulat Unele principii ale stratificării, au prezentat o teorie funcționalistă a inegalității socioeconomice. Ei au argumentat că stratificarea economică există deoarece ea corespunde nevoilor societății pentru creșterea productivității prin motivarea oamenilor. Davis și Moore au pornit de la ideea că unele profesiuni sunt mai importante decât altele pentru satisfacerea nevoilor societății și că aceste profesiuni cer o instruire mai
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
societatea garantează că pozițiile cele mai importante sunt realizate conștiincios de cei mai calificați indivizi. Așa cum subliniază în analiza sa Mohamed Cherkaoui (1997, pp. 116-117), teoria funcționalistă are dublul merit de a distinge procesele elementare considerate a fi la baza stratificării, precum și de a fi suficient de abstractă și de suplă pentru a putea fi aplicată diferitelor tipuri de societăți. Sociologul elvețian condensează teoria funcționalistă asupra stratificării în trei ipoteze de diferențiere și un principiu de stratificare, pe care îl exprimă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
funcționalistă are dublul merit de a distinge procesele elementare considerate a fi la baza stratificării, precum și de a fi suficient de abstractă și de suplă pentru a putea fi aplicată diferitelor tipuri de societăți. Sociologul elvețian condensează teoria funcționalistă asupra stratificării în trei ipoteze de diferențiere și un principiu de stratificare, pe care îl exprimă cu ajutorul a trei propoziții. Le redăm mai jos așa cum sunt ele prezentate de autor: I1: Orice societate este un ansamblu de poziții structurate, cărora le sunt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a fi la baza stratificării, precum și de a fi suficient de abstractă și de suplă pentru a putea fi aplicată diferitelor tipuri de societăți. Sociologul elvețian condensează teoria funcționalistă asupra stratificării în trei ipoteze de diferențiere și un principiu de stratificare, pe care îl exprimă cu ajutorul a trei propoziții. Le redăm mai jos așa cum sunt ele prezentate de autor: I1: Orice societate este un ansamblu de poziții structurate, cărora le sunt asociate îndatoriri și funcții. I2: Membrii societății trebuie repartizați în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
aferente fiecărei poziții trebuie îndeplinite de către membrii societății. P1: Pozițiile nu sunt de importanță egală pentru supraviețuirea societății. P2: Ele nu cer din partea membrilor societății aceeași experiență și talent egal. P3: Ele nu se realizează cu aceeași plăcere. Principiul de stratificare presupune trei structuri de ordine referitoare la aceste poziții (de la cea vitală la cea neglijabilă pentru societate), la calificările cerute (de la expert până la necalificat) și la gradul de dificultate sau de plăcere presupus de executarea sarcinilor. Ca ipotezele de diferențiere
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la aceste poziții (de la cea vitală la cea neglijabilă pentru societate), la calificările cerute (de la expert până la necalificat) și la gradul de dificultate sau de plăcere presupus de executarea sarcinilor. Ca ipotezele de diferențiere să fie realizate, iar principiul de stratificare bazat pe poziții sociale să fie respectat, trebuie să existe: * un ansamblu de recompense ierarhizate; * un mod de repartizare a acestor recompense în funcție de valorile respective ale pozițiilor. Datorită existenței acestora, recompensele și distribuția lor devin o parte a ordinii sociale
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
poziții sociale să fie respectat, trebuie să existe: * un ansamblu de recompense ierarhizate; * un mod de repartizare a acestor recompense în funcție de valorile respective ale pozițiilor. Datorită existenței acestora, recompensele și distribuția lor devin o parte a ordinii sociale și creează stratificarea. Cele trei tipuri de recompense de care dispune orice societate pentru a-i stimula pe oamenii competenți, profesioniști de înaltă calificare, sunt de ordin economic bunuri materiale, estetic divertisment și plăcere și simbolic prestigiu. Analiza teoriei funcționaliste referitor la stratificarea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
stratificarea. Cele trei tipuri de recompense de care dispune orice societate pentru a-i stimula pe oamenii competenți, profesioniști de înaltă calificare, sunt de ordin economic bunuri materiale, estetic divertisment și plăcere și simbolic prestigiu. Analiza teoriei funcționaliste referitor la stratificarea socială prezintă avantajul faptului că distinge cu claritate cele patru procese care se află la baza stratificării și anume: diferențierea, ierarhizarea, evaluarea și recompensa. 8.5.2. Viziunea conflictualistă Deși teoreticienii conflictului în general cunosc că inegalitatea se produce în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
competenți, profesioniști de înaltă calificare, sunt de ordin economic bunuri materiale, estetic divertisment și plăcere și simbolic prestigiu. Analiza teoriei funcționaliste referitor la stratificarea socială prezintă avantajul faptului că distinge cu claritate cele patru procese care se află la baza stratificării și anume: diferențierea, ierarhizarea, evaluarea și recompensa. 8.5.2. Viziunea conflictualistă Deși teoreticienii conflictului în general cunosc că inegalitatea se produce în aproape toate societățile, ei nu consideră că aceasta există deoarece corespunde nevoii sociale de productivitate. Aceștia remarcă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
asupra altor instituții cheie, ca să promoveze credințele și ideologiile lor care inhibă conștiința de clasă a celor subordonați. 8.5.3. Sinteza celor două perspective În discuția referitoare la dezbaterea dintre sociologii funcționaliști și cei ai teoriei conflictului despre cauzele stratificării economice este folositor să examinăm relația dintre inegalitatea socială și productivitate în societățile industrializate. Cercetările arată că există o relație slabă între măsura inegalității și măsura productivității. În 1982, spre exemplu, în lumea capitalistă țările cu cea mai scăzută inegalitate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
avea unele beneficii este însă clar că ea are costurile ei atât pentru ansamblul societății cât și pentru cei care se află în partea de jos a sistemului stratificat. În concluzie, funcționaliștii și teoreticienii conflictului sunt în dezacord cu privire la cauzele stratificării. În concepția funcționaliștilor stratificarea există deoarece ea este folositoare pentru societate; aceasta motivează oamenii să dobândească instruire ridicată și să muncească numeroasele ore cerute de anumite profesiuni dificile dar importante pentru societate. Teoreticienii conflictului argumentează că stratificarea există în principal
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
însă clar că ea are costurile ei atât pentru ansamblul societății cât și pentru cei care se află în partea de jos a sistemului stratificat. În concluzie, funcționaliștii și teoreticienii conflictului sunt în dezacord cu privire la cauzele stratificării. În concepția funcționaliștilor stratificarea există deoarece ea este folositoare pentru societate; aceasta motivează oamenii să dobândească instruire ridicată și să muncească numeroasele ore cerute de anumite profesiuni dificile dar importante pentru societate. Teoreticienii conflictului argumentează că stratificarea există în principal deoarece cei cu avere
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dezacord cu privire la cauzele stratificării. În concepția funcționaliștilor stratificarea există deoarece ea este folositoare pentru societate; aceasta motivează oamenii să dobândească instruire ridicată și să muncească numeroasele ore cerute de anumite profesiuni dificile dar importante pentru societate. Teoreticienii conflictului argumentează că stratificarea există în principal deoarece cei cu avere și putere beneficiază după urma ei. În sfârșit, se pare că existența unei inegalități mai mari în unele societăți poate fi explicată în modul cel mai simplu prin nevoia de motivație. Acesta pare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
se pare că existența unei inegalități mai mari în unele societăți poate fi explicată în modul cel mai simplu prin nevoia de motivație. Acesta pare să fie adevărul pentru gradul ridicat al inegalității din SUA. Controversa dintre viziunea funcționalistă despre stratificare și cea a teoriei conflictului este la modă de decenii. Pentru a ajuta la depășirea acestei stări de lucruri, sociologul american Gerhard Lenski (1966) a propus o sinteză a celor două perspective. Lenski începe prin a recunoaște că oamenii sunt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
putea argumenta necesitatea unor inegalități, nu este suficient pentru a explica întreaga inechitate prin sistemele stratificate. Abordarea lui Lenski este uneori considerată ca evoluționistă deoarece presupune că societățile se mișcă prin etape, secvențe de dezvoltare care influențează sistemele lor de stratificare. Astfel tipul de schimbare a producției economice face ca în societatea dată să găsim o anume cantitate de inegalitate. Dar spre deosebire de Marx, Lenski nu este un economist determinist. El recunoaște că mulți factori, astfel ca resursele naturale disponibile, caracteristicile conducătorilor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de viață, iar bogăția mai mare a industrialismului asigură mai multe resurse disponibile pentru oameni. În plus, intervin politicile de redistribuire a veniturilor: sume de bani pentru neangajați și taxe fiscale progresive. Abordările teoretice majore arată suficient de clar că stratificarea este un fenomen complex care poate fi înțeleasă numai prin analiza acesteia din mai multe perspective. Din conținutul lor putem obține un număr de răspunsuri posibile la întrebări precum de ce există în societăți ierarhii, ranguri sociale, superiori și subordonați. Totodată
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]