1,490 matches
-
N.M.) se referă nu numai la otrava În stare pură, ci și la elementele principale care au dus la compoziția ei”. Criza psihică și spitalizarea În perioada „liberalizării” din anii ’60 fuseseră provocate nu de spaima democrației, ci a... legionarilor, strigoi brusc Înviați, credea, gata să-l lichideze. Național-comunismul ceaușist nu era totuși prea departe, să recunoaștem. „Spiritul critic este termometrul cu care putem constata dacă democrația dintr-o țară este reală sau numai verbală. Dușmanii spiritului critic și ironiei și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de la Târgoviște. Asociată cu motivul „lumii pe dos”, tema geloziei pustiitoare sare din individual și bate către parabola istoriei. O istorie care, la rândul ei, sare din parabolă și își intră de-a binelea în drepturi odată cu povestea destinelor din Strigoi fără țară (2001), romanul familiei de basarabeni în bejenie, romanul dezrădăcinării forțate. Demobilizat din armata română în 1940, eroul „fără țară” de aici este acuzat de ruși pentru propagandă românească, este deportat la Odessa, scapă de moarte dovedind că nu
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
mai convingătoare pledoarie românească pentru tragismul destinului basarabeano-bucovinean, depășind literatura lui Paul Goma. SCRIERI: Pisica ruptă, București, 1997; Marilena și câteva voluptăți, București, 1999; Șchiopul binemirositor, postfață Miruna Runcan, București, 1999; Apa din cizme, București, 2000; Doi pinguri, București, 2000; Strigoi fără țară, București, 2001; Carlo Carlini, iluzionism, București, 2003; Petru și Pavel, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Dan C. Mihăilescu, Mică bibliotecă de toamnă, „22”, 1997, 408; Dan C. Mihăilescu, Pisicile lui Daneliuc, „22”, 1998, 8; Al. Ioanide, Acum ca și-
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
În urmă nu era decât rușinea. Ea îl gonea însă mai aprig decât Nic’a lui Costache și mătușa Mărioara la un loc. Gol, dar în vreme de iarnă și la ceas de noapte, va mai fugi o dată, „ca un strigoi”, în ianuarie 1860, în urma unei agresiuni a socrului său, preotul Ioan Grigoriu. Motivul urmăririi, al goanei îngrozite se regăsește deci și în perioada de după 1855, nereflectată în Amintiri..., a biografiei scriitorului. Simbolic vorbind, C. a fost toată viața (ba chiar
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
literatura noastră. D. a fost și un prozator prolific. Nuvelist spornic, a început cu volumul Puterea farmecelor și alte nuvele (1913). Cântăreața (1916) este o carte care a obținut un premiu academic. Școala profesională „Arhiereul Gherasim” (1916), Dragoste neîmpărtășită (1919), Strigoiul (1920), Pentru părerea lumii (1921), Vagabondul (1922), Norocul cucoanei Frosa (1926) cuprind numeroase alte nuvele. Autorul lor este un povestitor înzestrat cu spirit de observație și cu abilitatea construcției epice. În genere condensate, nuvelele decupează, în buna tradiție naturalistă, „felii
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
1913; Puterea farmecelor și alte nuvele, București, 1913; Sonete, București, 1914; Canarul mizantropului, București, 1916; Cântăreața, București, 1916; Școala profesională „Arhiereul Gherasim”, București, 1916; Motanul ucigaș, București, 1918; Dragoste neîmpărtășită, București, 1919; Păcatul rabinului, București, 1920; Orașul bucuriei, București, 1920; Strigoiul, București, 1920; Domnul colonel, București, 1920; Matei Dumbărău, București, 1921; Paradisul rușinos, București, 1921; Domnul deputat, București, 1921; Pentru părerea lumii, București, 1921; Vagabondul, București, 1922; Unchiul Năstase și nepotul său Petre Nicodim, București, 1923; Nuvele alese, Arad, 1925; Fecioarele
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
vieții și absorbirea lor într-un dans al halucinării funambulești (Noapte fantastică, Sonet regal, Trecutul, Scenetă, Nocturnă). Inima aprinsă de iubire e „lampion”, „hârtie și spoială”; „lumina nepoftită” îi stingherește pe morții din suflet: „Doar unul dintre dânșii - un mic strigoi cuminte!, / un alb schelet sarcastic, un filosof bufon/ văzând că astrul tainic e doar un lampion/ zâmbește în tăcere și doarme înainte.” Cu imagini de un desen fin, noi, neașteptate, I. este un poet de vocație reală, a cărui evoluție
IACOBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
13 iulie 1909 un numar omagial, ilustrat, pe hârtie velina, memoriei lui Eminescu, reproducând poeziile Atât de fragedă..., O, rămâi, Singurătate, Povestea codrului, O călărire-n zori, Scrisoarea IV, Speranța, Melancolie, Ce te legeni, codrule, Si daca ramuri, Luceafărul (fragment), Strigoii, Mortua est!, Revedere, Sară pe deal, Diana, Călin, Crăiasa din povești. Revista mai publică un interviu cu C. Mille și comentează memorialul unei călătorii în Japonia, scris de un gălățean care semnează Boris D. Georgevici, „comerciant”. M.Pp.
INAINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287537_a_288866]
-
și viguros („la răi să dau oglinda câteodată în obraz”) arată versurile publicate în „Steaua Dunării” și în Poezii noue, din 1856, precedate de Scrisori din Țara Țânțărească. Crezul său, transformat în laitmotiv și trecut în îndrăznețe diatribe (Solonii noștri, Strigoii), este Unirea Principatelor. Înfruntarea de mentalități - temerea de reforme raportată la ideile democratice ale timpului - susține corespondența, imaginată, între bătrânul boier Cinci Țânțari și tânărul Hafiz Țânțar, o alegorie căreia nu îi lipsește darul dizertației agreabile. Dincolo de locul comun, abilitatea
DASCALESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286693_a_288022]
-
Macondo-ul marquezian, subteranele Bucureștilor cu subteranele orbilor lui Sábato, lupta monștrilor trimite la dogii și moloșii lui Jünger din Falezele de marmură, fătul și moașa pot evoca Parfumul lui Süskind, teribila scenă a cavoului învie horror-ul romantic gotic, revolta strigoilor, gustul pentru morbidul grotesc și revărsările de macabru e vecin cu lumea lui Stephen King din Salem’s Lot, pentru a nu mai pune la socoteală enorma zestre cinematografică a autorului. C. este, prin excelență, un vizual, de infernuri și
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
de vicleni / să nu ne pese / totul e adevăr, chiar și minciuna / totul e minciună, chiar și adevărul - / întunericul se face singur.” Privirea amar-retrospectivă, ajunsă la capătul lumii, devine viziune întoarsă, urzind peisaje postapocaliptice, prin care poetul rătăcește ca un strigoi: „Noapte cu bube. Stătută ca o baltă. / Mă-ntorc de pe lumea cealaltă. Dracul mână caii. Surugiul doarme. Luna atârnă de pe cer ca o tenie. / Orb și fără părinți, ca o mută vedenie, / între cranii și arme. Vin de pe vremea când
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
moloz și rogojină. Ziua pândim cu nările în vânt năluca unui abur de mâncare. Ziua pândim cu nările în vânt poate din cer, din iad sau din mormânt, să ne arunce resturi ca la fiare. În bezna nopții ne visăm strigoi cum ne-nfruptăm din hoit fierbinte. În bezna nopții ne visăm strigoi și numai moartea rupe hălci din noi, ea singură înfulecă morminte". Iată un aspect al foamei, cum a văzut înfometatul Radu Gyr acest fenomen al foamei cu care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de mâncare. Ziua pândim cu nările în vânt poate din cer, din iad sau din mormânt, să ne arunce resturi ca la fiare. În bezna nopții ne visăm strigoi cum ne-nfruptăm din hoit fierbinte. În bezna nopții ne visăm strigoi și numai moartea rupe hălci din noi, ea singură înfulecă morminte". Iată un aspect al foamei, cum a văzut înfometatul Radu Gyr acest fenomen al foamei cu care ne-au pedepsit. Cine? Tot oamenii acestui neam, domnule! Este admisibil oare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
elevilor din clasele V - XII de la Școala Normală “Vasile Lupu” Iasi, sub îndrumarea profesoarei Maria Agapi. Expoziția înfățișează în imagini cele mai cunoscute ritualuri ce au loc în ziua de 30 noiembrie: aflarea rodului, colacii de Andrei, aflarea ursitei, noaptea strigoilor. Potrivit credinței populare în această noapte se deschid mormitele si se întorc spiritele rele, iar ca mijloc de apărare, se ung cu usturoi geamurile, ușile și grajdurile animalelor.(Eugen Corban) PRACTICI DE SÎNTANDREI Cotidianul „Evenimentul”, 29 noiembrie 2002, Iași, pagina
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
vechi, toate având roluri precise în expoziție. Creația elevilor, păpușa de cârpă, reprezintă anul vechi, care moare, și culminează cu cea mai mare păpușă așezată pe laiță și bocită de fetele din sat. Remarcate se fac și păpușile care reprezintă strigoii călare pe butoi în noaptea Sfântului Andrei și care sunt deosebit de expresive. Toate sunt unicate, materialele din care sunt făcute fiind diferite în orice casă, iar viziunea asupra formei lor este originală. Expunerea lor pe simeze creează de fiecare dată
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
mari emoții, au încântat publicul prezent. Pe un ecran alăturat s-au derulat imagini cu aspecte de la edițiile anterioare. Etnologul Marcel Lutic prezintă în fiecare an câte o parte din vechile obiceiuri și practici. Dacă anul trecut a vorbit despre strigoi, anul acesta ne-a descris întâmplări despre noaptea premaritală, vergelatul fetelor sau ursita. Întotdeauna încântător și foarte bine documentat, ne onorează cu prezența, el însuși transpunânduse în atmosfera de alătadată, alături de invitații iubitori de artă populară autenică. Trebuie să amintesc
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
țărănească. Munca pentru afișe și invitații este la fel de importantă. În fiecare an organizez concurs pentru desenul ce se va afla pe afiș. Elevii lucrează pe hârtia suport sau la calculator, uneori combinând tehnicile, creând personaje imaginare, care participă în "Noaptea Strigoilor" la petrecerea fetelor și băieților, transpunând totul într-o joacă a celor din alte timpuri. Pentru că de fapt nu se poate trăi fără tradiție, am fi un popor fără identitate. Asta înțeleg și părinții copiilor care ne sprijină de fiecare
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
ajunse la vîrsta senectuții, în pragul morții, asemeni anului care se încheie: „Moș Andrei” și „Moș Nicolae” dau naștere unui ritual de înnoire anuală a timpului, probabil Anul Nou Dacic redat vizual. Obiceiurile și credințele de Sîntandrei, de luptă împotriva strigoilor, au fost atestate la românii de pretutindeni, într-un număr impresionabil de variante locale. De asemenea, Noaptea de Andrei a păstrat pînă la începutul secolului al XIX-lea elemente specifice Revelionului- distracție nocturnă destinată mai ales fetelor și băieților din
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
cîrpăsimboluri ale anului care moare- create de elevi, a aparaturii țărănești, în special a celor de prelucrare a lânii, a obiectelor tradiționale din lemn, fier, lut -cofițe, piua, blide, fiare de călcat, a creațiilor originale ale elevilor din materiale naturale - strigoii de Sântandrei, păpușile din cîrpă și bostanii. Durata proiectului și locul desfășurării Programul educațional se va întinde pe 7 ani: noiembrie 2001- noiembrie 2007. Anual proiectul se desfășoară astfel: o săptămînă alocată vizitării expoziției intitulate „Practici de Sântandrei”, o oră
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Ortodox „Sf.Vasile cel Mare” Iași: dr. Doina Balan, Ioana Bolocan, Constantin Sofron; artistul fotograful prof. Ioan Agapi, numeroși institutori, învățători și educatoare de la instituțiile școlare din județul Iași. Materialele: mobilier țărănesc, costume populare, cusături, aparatură țărănească, păpuși de cîrpă, strigoi, ceramică, bostani, grîu încolțit, copturi. Așteptările proiectului Manifestarea proiectului să dăinuie, să devină o tradiție reînvierea sărbătorilor vechi și să se îmbogățească de la an la an, obiectivele propuse să fie îndeplinite calitativ superior și să adune cît mai mulți oameni
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
cântece, jocuri și obiceiuri, toate redate scenic! Acestea au condus la o reușită deplină, reușită încununată și de copturile de Andrei, turta și colacul, a plăcintelor cu bostan și cu varză, a covașei, ce se gustă mai ales în Noaptea Strigoilor, toate împănate cu nelipsitul usturoi. Am vrut, firesc, să aflu cine se găsește în spatele acestei idei excepționale. Ei, bine, aveam să cunosc o doamnă mărunțică și plină de viață, anume pe doamna profesoară Maria (Coca) Agapi, Domnia Sa fiind schimbul unui
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
cioburile fericire. În această noapte fetele își pot afla ursitul. Tradiția spune că, dacă își pun sub pernă busuioc sfințit, sau un pieptene ,sau manâncă o turtă, sărată tinerele vor afla cu cine se vor căsători. Tot în această noapte strigoii bântuie liberi. Pentru a fi feriți de acțiunea lor malefică oamenii pun usturoi la ferestre și uși. (Bianca Caldaraș/ Bogdan Vătavu) Salonul International de Carte Românească, ediția a XVI-a, În cadrul colocviului profesional „Proiectul cultural de succes în biblioteca publică
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
o dată dovada măiestriei sale, cântând câteva prelucrări după vechi cântece bătrânești. Jocul de capre și de urși a întregit atmosfera specifică Sărbătorilor de iarnă. La fiecare ediție, etnologul Marcel Lutic prezintă câte o parte din vechile obiceiuri și practici: despre strigoi, vergelatul sau ursita fetelor. Colaborarea cu Seminarul Teologic Ortodox « Sfântul Vasile cel Mare » este iarăși un punct de atracție din proiect, deoarece viitorii teologi expun în fiecare an icoane lucrate de ei, pe suport de lemn ori sticlă. îcoanele sunt
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Dacă pantoful pica altfel, nu se mărita! Bătutul (lătratul) câinelui De Andrei, la doisprezece noaptea, trebuie să te sui în cireș, să asculți din ce parte bat câinii. -Dincotro or bate câinii, încolo mă voi mărita! Credințe, povestiri despre Andrei, strigoi, moroi necurat Andrei a fost un prooroc, om bătrân. Se povestește că a fost pe la războaie . A fost împușcat. Necazuri. Andrei se ține de dobitoace: -Ca să nu înnădească lupii la oi. Se ține după ferirea caselor de duhuri rele
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
necurat Andrei a fost un prooroc, om bătrân. Se povestește că a fost pe la războaie . A fost împușcat. Necazuri. Andrei se ține de dobitoace: -Ca să nu înnădească lupii la oi. Se ține după ferirea caselor de duhuri rele, de strigoi și de strigoaice. De la Andrei nu se lucrează: -Îi zi primejdioasă. Atunci două luminițe umblă prin gânjuri (garduri de nuiele), garduri de răzlogi. Pădurea țipă, trosnește, te apucă groaza. Strigoii îs răi. Lucram la școală. Făceam curățenie. Școala asta a
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]