12,164 matches
-
struvcnh apare la Dioscoride, ca de altfel cu probabilitate și În R³m³yaña (s.v. ki-p³ka, cf. J.W. de Jong, Indo-Iranian Journal 19 ș1ț, 1977, p. 63). Un lingvist a crezut acum 80 de ani că din etimonul grec derivă rom. struguri (inclusiv strugurei)! (cf. Herbert Petersson, Etymologische Miszellen, Lund - Leipzig, 1923, pp. 18-20). Pentru utilizările medicale indiene ale acestei plante (scr. k³raskara), vezi Meulenbeld, HIML 2000, IIB, p.177. 39. Planta a fost descoperită de Pelletier și Caventou În 1818; Honigberger
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cu carul gol, / spre raiul Sălajului”. Evocatorul li se adresează astfel: „Înveliți pe spate cu cergile dichisite / de dulcea mea Mamă, / V-ați oprit în fața casei noastre părintești / din Șimleul Silvaniei, orășelul străjuit de / Măgura cu mii de ugere de struguri tămâioși - / ca să-mi duceți la măcinat tot ce-mi mai rămăsese / din grâul zilelor mele-mpuținate”. Un plop revăzut după treizeci de ani, în jurul căruia se juca la vârsta inocenței, îi inspiră o odă elegiacă: „Salve, populus tremula! / Aici te pomenisem
SIREAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
Ev, Eleonora). În același timp, peisajul citadin cosmopolit, sclipitor și caleidoscopic devine un prilej de developare a fascinantei polimorfii a lumii moderne: „La băcănie la Ciobanu / lunecă pe chitre soare. / Câtă umbră sub pădure, / în vitrina fructelor răcoare. / Au sosit / strugurii timpurii din sud, / banane în piele de căprioară / și nucile de cocos / cumplit testiculare / în care hohotele negrilor se mai aud. / Aici, aici, / unde târguiește Mira Popovici, / sună-ți anii în valută forte, / pipăie meridianul București-Paris” (Reclamă). Radiografia stării de
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Gândirea” - în care multe piese componente au apărut inițial - și se anunță ca o voce dintre cele mai caracteristice ale lirismului de inspirație htonică și expresie tradițională. Poetul se autodefinește, în acest sens, memorabil: „Eu am crescut cu macii și strugurii pe câmp/ Și mai păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape, rouă,/ Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage,/ Pe-aicea și-au păscut cirezile blajine”. Patetic în acest credo, el cântă, în celelalte versuri, în tonuri variate, adesea epitalamice
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
expresia încărcăturii procurate de priveliștile câmpului și ale pădurii, de nori și de vânt, de apă, de cai, urși, vulpi, căprioare, păsări, de roadele gliei (grâul copt, poamele) nu e mai puțin exultantă decât în Poeme simple: „S-au copt strugurii. S-au copt viile./ Soare de toamnă. Culegem viile./ Lăsați copiii să vină la mine/ Cu sutele și cu miile,/ Să plece toți cu coșurile pline”. Apare, totuși, și o notă distinctivă, ilustrată de tenta reflexivă a unor solilocvii („De când
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
se produce odată cu tipărirea, în 1948, a romanului Desculț, apărut inițial, în bună parte, în „Contemporanul”. Reeditat în numeroase rânduri, tradus și difuzat peste hotare, va ieși în 1960 într-o versiune mult dezvoltată, alcătuită din trei volume: Clopote și struguri, Printre stele, Carul de foc. El deschide un ciclu, din care fac parte toate celelalte romane și nuvele ale autorului, afară de Șatra (1968). Scris la persoana întâi, Desculț încheagă, din imagini trecute prin sensibilitatea copilului Darie, alter ego al naratorului
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
amintirile unui ziarist, I-II, București, 1955; Cefe de taur, București, 1956; Iarbă, București, 1957; Poeme simple (1923-1943), postfață Sorin Arghir, București, 1957; Rădăcinile sunt amare, I-V, București, 1958-1959; ed. (Vântul și ploaia), I-III, București, 1969; Clopote și struguri, București,1960; Printre stele, București, 1960; Carul de foc, București, 1960; Darie, București, 1960; Costandina, pref. Aurel Baranga, București, 1962; Jocul cu moartea, București, 1962; ed. pref. Aureliu Goci, București, 1994; Versuri, pref. Radu Popescu, București, 1962; Pădurea nebună, București
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
un spațiu matrice, satul tradițional, și să inventeze un protagonist tutelar. În cartea de debut, spre exemplu, e vorba despre o recompunere din perspectivă pseudoinfantilă a universului copilăriei în mediul rural, structurată după momente-cheie, percepute ca rituri (coacerea pâinii, culesul strugurilor, găsirea unui ou etc.), ca în povestirile Oul, Pâinea, Struguri storși, cele mai reușite proze fiind însă acelea care includ momente dramatice, cu apel la motivul crimei neelucidate și la tipologia „suciților” (Soarele de toamnă, Ziua). În volumul Oul se
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
tutelar. În cartea de debut, spre exemplu, e vorba despre o recompunere din perspectivă pseudoinfantilă a universului copilăriei în mediul rural, structurată după momente-cheie, percepute ca rituri (coacerea pâinii, culesul strugurilor, găsirea unui ou etc.), ca în povestirile Oul, Pâinea, Struguri storși, cele mai reușite proze fiind însă acelea care includ momente dramatice, cu apel la motivul crimei neelucidate și la tipologia „suciților” (Soarele de toamnă, Ziua). În volumul Oul se află și câteva încercări dramatice (grupate în secțiunea Periplu pe
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
în acest sens22. 2.5.2. Misterele dionisiacetc "2.5.2. Misterele dionisiace" Misterele dionisiace erau mult mai răspândite - se numeau Dionisii, pentru că erau mai multe. Oschophoriile deschideau calendarul, fiind celebrate în luna Pianepsion (aprox. octombrie). Numele venea de la oschoi („struguri”), cu care se împodobeau cete de efebi într-o cursă și o ceremonie cu cântece și sacrificii. Urmau Micile Dionisii (Poseidon - decembrie) și Leneele (în Gamelion - ianuarie). Cele din urmă au făcut gloria Dionisiilor prin ceremoniile orgiastice la care participau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu cântece și sacrificii. Urmau Micile Dionisii (Poseidon - decembrie) și Leneele (în Gamelion - ianuarie). Cele din urmă au făcut gloria Dionisiilor prin ceremoniile orgiastice la care participau vestitele bacante; de aceea sărbătorile se numeau bacanale. Toate sărbătorile erau legate de struguri și vin și se bazau pe bine cunoscuta „nebunie bahică” - dar ar fi cu totul superficial să reducem aceste misterii la beție. Dionisiile celebrau o zeitate care se regenera și se reproducea anual fără să moară, precum Demetra, Persefona. Diferența
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-și completeze studiile. Mulți au procedat atunci așa, cu ajutorul profesorilor, în urma indicațiilor.” O altă forma de evaziune era practica elevilor și studenților la munci agricole. O profesoară își amintește: „În timpul facultății am făcut practică doar trei zile la cules de struguri pe dealurile Copoului, ceea ce pentru noi a fost o plăcere, am scăpat de școală și am mâncat struguri cât am putut. Ca profesoară însă, am fost obligată să mergem cu elevii, la începutul anului școlar, înainte de a intra în clasă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
practica elevilor și studenților la munci agricole. O profesoară își amintește: „În timpul facultății am făcut practică doar trei zile la cules de struguri pe dealurile Copoului, ceea ce pentru noi a fost o plăcere, am scăpat de școală și am mâncat struguri cât am putut. Ca profesoară însă, am fost obligată să mergem cu elevii, la începutul anului școlar, înainte de a intra în clasă, uneori câteva săptămâni, la practică agricolă. Orele nu erau recuperate, făceam planificările începând cu data la care se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fi dedus un program etic care își propune „un cântec aspru și grav”, un cântec al destinului - netrecător -, un „cântec al faptelor”. Altundeva poetul va spune: „Dacă nu suntem la fel cu versurile noastre/ la ce bun să mai scriem?” (Struguri). Dacă în Unde fuge mercurul, poem inclus în Curtea Medicilor (1979), se autodeclară, ironic (la adresa criticilor literari), „cuviincios”, „tradiționalist”, „un blând poet naturist”, unul din poemele apărute peste un deceniu propune o altfel de estetică, aspră, necruțătoare: „vreau sticla pe
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
Totul, „pe Argeș în sus”, e plin de bucuria copilăriei: „Acolo unde-n Argeș se varsă Râul Doamnei/ [...] murmură pe ape copilăria mea”. Poetul se zărește pe sine, cel de odinioară, „sub bolțile de vii”, copil „ducând la gură un strugur de rugină”. Privind prin ochelarii bunicii, vede - în alt timp - un „băiat liniștit”, căruia „bunica-i dă pe frunte, blond, părul la o parte”. „Copilul ce-a fost” este, icoanele gravate în simțirea lui prind viață, trecutul nu e perceput
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
satira și anecdota în versuri, specii pe care le-a cultivat cu stăruință. Volumul său de „imitațiuni” (1900) este însă firav, încercând să se susțină prin umor, dar unul lipsit de finețe. Ceva mai reușite sunt poemele didactice (Mărul, 1883, Strugurii, 1898), cu atmosfera lor bucolică. Foarte cunoscut era P. ca autor al poeziei Patria română, ale cărei avântate sentimente patriotice și naționale i-au asigurat o largă răspândire în Transilvania. SCRIERI: Orele libere, Sibiu, 1867; Mărul, Budapesta, 1883; Reminiscentie din
PUSCARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289070_a_290399]
-
bucolică. Foarte cunoscut era P. ca autor al poeziei Patria română, ale cărei avântate sentimente patriotice și naționale i-au asigurat o largă răspândire în Transilvania. SCRIERI: Orele libere, Sibiu, 1867; Mărul, Budapesta, 1883; Reminiscentie din anul 1860, Sibiu, 1897; Strugurii, Sibiu, 1898; Dintre imitațiunile lui Ioan de la Buceci, Brașov, 1900; Alfabetul secuilor și slovele cirilice, București, 1905; Notițe despre întâmplările contemporane, pref. Ilarion Pușcariu, postfață Ioan Lupaș, Sibiu, 1913. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, II, 46-47; Curticăpeanu, Mișc. cult., 62-64; Emil
PUSCARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289070_a_290399]
-
de Horia Lovinescu și Paul Everac. O preocupare constantă, vreme de un deceniu, va fi pentru el tălmăcirea prozei lui Zaharia Stancu. K. devine un „specialist” apreciat în domeniu, lui datorându-i-se transpuneri în germană ale volumelor Clopote și struguri, Jocul cu moartea, Pădurea nebună și Ce mult te-am iubit. Traduceri: V. Em. Galan, Brachland erblüht, București, 1957, Im Freibauerndorf, București, 1959; Marin Preda, Wagemut, București, 1960; Zaharia Stancu, Glocken und Trauben. Rumänische Meisternovellen, Berlin, 1962, Spiel mit dem
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
cheltuielile? S-o recolteze, s-o facă la un anumit standard. Dacă nu reușesc? Oamenii sunt bătrâni, tinerii sunt plecați în Italia, Spania Vița-de-vie, pe care să o pun? Cum o plantez, o tratez? Cum o recoltez? Ce fac cu strugurii? Nu am certificat ș...ț” Informațiile să vină pe „limbajul nostru, deoarece nu înțeleg”. Să simtă, să înțeleagă pe „limba lor”. Li s-au dat broșuri de la primărie, dar nu înțeleg, se uită la poze. Nu înțeleg ce se scrie
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ca și celelalte cu slujbă la biserică, bucate acasă și întâlnirea de la bufet de după prânz. Ziua recoltei nu se organizează în satul Ațintiș, dar are loc într-un alt sat din comună, unde s-a sărbătorit în octombrie, de culesul strugurilor. Proiecte de dezvoltare în sat În studiul nostru, am fost interesați de mărcile dezvoltării prezente în sat precum infrastructura satului și capacitatea capitalului social existent de a genera dezvoltare, dar și de cea a autorităților de a atrage fonduri extrabugetare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fântâna Mariei Terezia, în parcul din fața primăriei și a căminului cultural. Parcul funcționează de două ori pe săptămână și ca piață agro-alimentară. Tot aici se organizează sărbătorile verii - Zilele Zerindului, Cupa Regională de Fotbal - și ale toamnei - Ziua Secerișului, Balul Strugurilor. În parc se găsește o fântână cu apă potabilă unde femeile se strâng să discute când vin după apă. 4. La Bar. Există trei baruri în Zerind situate pe șoseaua națională. Din bar sunt luați zilierii la muncă în fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de ani); „Există o echipă entuziastă, care se mișcă și lucrează” (femeie, 52 de ani); „Oamenii au lucrat la drum, cu munca lor fizică” (pensionară, 67 de ani). Oamenii se întâlnesc și de sărbătorile satului organizate anual: Carnavalul (Farsang), Balul Strugurilor sau Balul Viilor, Ziua Secerișului, Ziua Națională a Ungariei, Ziua Zerindului, Cupa Regională de Fotbal, Revelionul. Toate se desfășoară în căminul cultural (căminul cultural, primăria, expoziția de pictură permanentă, toate ocupă aceeași clădire) sau în parcul din fața căminului cultural. „Se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
expoziția de pictură permanentă, toate ocupă aceeași clădire) sau în parcul din fața căminului cultural. „Se organizează Farsang, Ziua Zerindului, Balul Viilor” (farmacist, 65 de ani); „Cupa regională de fotbal, Ziua Zerindului în iulie” (studentă, 23 de ani); „Bal de culesul strugurilor, Bal mascat” (medic, 41 de ani). Zerind și realitatea integrării europene Atitudinea sătenilor față de Uniunea Europeană Oamenii din Zerind sunt bine informați în ceea ce privește integrarea europeană a mediului rural românesc. Ca surse de informare au amintit: presa scrisă, emisiunile radio și TV
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Stanomir a copilărit între Focșani și București, înconjurat de o familie protectoare, cu bunici afabili - gazde permanente în casa părintească din ținutul bucolic al Vrancei. Meri înfloriți primăvara, gutui amare de toamnă, mirosul de mărar sau ceapă din grădină, culesul strugurilor în vii - chiar acesta a fost paradisul multor adolescenți, în vecinătatea căruia edificiile cetății socialiste se înălțau glorios, după legile îngrămădelii și ale pungășiei de stat. Foarte inspirat, Ioan Stanomir își introduce câteva subcapitole prin citate din directivele Partidului. Cutezătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cerul senin și albastru - în vreme ce corabia luneca lin, cu pînzele leneșe - îmi scăldam mîinile în materia moale și unsuroasă a acestor globule gingașe, mătăsoase, coagulate abia de-o oră; ele mi se spărgeau între degete, deșertîndu-și întreaga sevă, întocmai cum strugurii copți își lasă mustul; adulmecînd acea aromă neprihănită, ce-mi amintea de parfumul violetelor primăvara, vă mărturisesc că mă simțeam ca într-o pajiște înmiresmată; uitasem cu totul de înfricoșătorul nostru jurămînt - inefabilul spermanțet îmi spălase mîinile și inima de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]