6,207 matches
-
lumii prezente, în care familia se debarasează tot mai mult de „gloria” conservatorismului, devenind mult mai liberală, laică și democrată (Mihăilescu, 2000). d) Combinăm mai viguros datele cercetărilor sistematice cu reflexivitatea, cu o interpretare mai globală a fragmentului de realitate studiat. Aici se poate include și abordarea postpozitivistă, nu în sensul de a nega sau neglija rolul cuantificării, ci de a admite un pluralism al comprehensiunii dincolo de datele certe, dar care pot fi puțin semnificative și oricum parțiale. e) În același
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
salariile În sectorul nelucrativ de servicii sociale sunt mai mici decât media salariilor Într-un studiu comparativ a douăzeci și două de națiuni. În timp ce, În medie, unul din patru joburi În sectorul nelucrativ În cele douăzeci și două de națiuni studiate este În domeniul serviciilor sociale, În Statele Unite ale Americii, numai 13,5% dintre pozițiile plătite În sectorul nelucrativ sunt În serviciile sociale 71. Asta nu Înseamnă Însă că societatea civilă americană nu este o forță formidabilă. Dar o mare parte
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de cinci ori mai mare decât pentru copiii din cele douăzeci și cinci de țări luate la un loc. Rata sinuciderilor printre copiii din Statele Unite ale Americii a fost de două ori mai mare decât toate sinuciderile În cele douăzeci și cinci de țări studiate 85. Nu e surprinzător că rata Încarcerării În Statele Unite ale Americii este atât de mare În comparație cu cea din Uniunea Europeană. Așa cum am mai menționat În capitolul 2, mai mult de două milioane de americani se află În prezent În Închisoare - ceea ce reprezintă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
3) Ambivalența atitudinală corelează negativ cu forța, intensitatea și stabilitatea atitudinilor și cu accesibilitatea lor cognitivă, oamenii putând răspunde mult mai repede la întrebări ce privesc atitudini lipsite de ambivalență sau cu un grad scăzut al acesteia. O relație intens studiată este și cea dintre atitudine și sistemul de credințe (beliefs) asociat ei. Termenul „credință” desemnează pentru analiștii mentalităților, în particular pentru cei americani, unitatea cognitiv-evaluativă cea mai cuprinzătoare. Ea constituie infrastructura ideatică a psihicului uman și a spiritualității omenirii. În afară de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fine, în legătură cu acuzația a patra, să notăm că în multe alte domenii ale cunoașterii intervin erori. Iar în ceea ce privește labilitatea (fluctuanța), ea nu este prezentă în toate opiniile, pe de o parte, iar, pe de altă parte, însăși această labilitate merită studiată. Valoarea sondajelor nu trebuie, așadar, judecată abstract, ci comparativ cu alte mijloace de cunoaștere umană. De multe ori ele sunt incompetent făcute și folosite neonest, au limite teoretice și metodologice. Dar, cu toate imperfecțiunile lor, sondajele au fost și continuă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
definiții la modele ale comunicării " Referindu-ne la definirea comunicării, aminteam că suntem puși în fața a două direcții de acțiune teoretico-metodologică aparent contradictorii. Prima ne aduce în atenție multitudinea studiilor care includ comunicarea și aparenta simplitate și claritate a domeniului studiat; în această perspectivă se înscriu cele mai multe dintre definițiile actuale asupra comunicării și unele dintre modelele care o privesc pe aceasta. O astfel de perspectivă reprezintă o rezultantă a faptului că procesul comunicării a făcut obiectul unor studii numeroase, dar mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru formarea unei imagini globale asupra ceea ce se dorește a fi citit, cursantul va citi „pe diagonală” întregul conținut pe care îl poate apoi lectura de profunzime; lectura de informare - atunci când cititorul se așteaptă să găsească informații noi în materialul studiat; lectura de înțelegere - adresată unui conținut mai dificil; lectura pentru învățare - atunci când se dorește a se memora un conținut (care nu este neapărat nou pentru cititor); lectura pentru distracție și divertisment etc. Tehnica lecturii își regăsește o polaritate necesară în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
el ar trebui să fie ținta proiectării, ci activitatea de reflecție la multitudinea de factori pe care vorbitorul trebuie să-i controleze și cărora trebuie să le optimizeze influența; 2) Planificarea începe cu „distilarea” valorilor-cheie și a scopurilor conținutului de studiat; aceste valori și scopuri trebuie să conțină o anumită flexibilitate care să includă atractorii la care face referire teoria haosului. Atractorii trebuie să structureze cadrul de proiectare a prezentării în virtutea inevitabilității apariției zonelor de turbulență/factori aleatori, pe care nu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
turbulenței, aceasta din urmă fiind esența creativității în sistemele haotice. Ideile necontestate sunt suspecte, iar puterea lor în fața inevitabilului curs al turbulențelor este foarte redusă (în proiectarea discursului știm că putem întâlni mai multe forme de conflict: conflicte în cadrul materiei studiate - rezolvate prin problematizare -, conflicte între interesele auditoriului și cele ale vorbitorului sau ale programei prezentării, conflicte între cursanți - de natură să provoace o învățare profundă și o motivare pentru aceștia din urmă); 5) Liniaritatea nu funcționează în planificare; vorbitorii trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
analiză a grupului (identificate de către Mitchell cu factorii personali, structura de grup, factorii situaționali, procesele de grup și ieșirile). Astfel, faptul că atât factorii personali, cât și cei situaționali sunt influențați de ieșiri/rezultate reprezintă o perspectivă dinamică asupra fenomenului studiat. Dacă este să luăm numai un exemplu, să ne gândim la modul prin care motivațiile individuale se pot transforma sub raportul ieșirilor - e vorba despre o parte dintre studiile de conformare a persoanei la norma de grup (deci urmărim săgeata
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
producând vorbire autodirecționată (internă). Iată deci că trebuie să operăm cu atenție în interiorul conceptelor de cooperare și competiție, dar mai ales în spațiul de nuanțe dintre acestea două. Un exemplu credem că este relevant în această primă discuție asupra fenomenelor studiate; M. Deutsch și R.M. Krauss au propus în 1960 un astfel de exercițiu denumit jocul „camioanelor” (Deutsch, Krauss, în Hinton, Reitz, 1971). În esență, jocul este simplu, fiind vorba despre două camioane care pornesc în direcții opuse, fiecare trebuind să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ele există; (3)când există importante bariere de comunicare, constrângerea părților în a comunica poate fi mai eficientă decât lăsarea deciziei de a comunica sau nu la alegerea lor. În fapt, ponderea spre una sau alta dintre cele două variabile studiate aici este dată de anumiți factori; printre cei ce au influență directă asupra comportamentului competitiv putem întâlni un mare număr de „recompense”: - recompensele materiale produse de către rolul de învingător; - recompensele de status în grupul respectiv; - imaginea de sine; - comunicarea etc.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
necesară stabilirea abilităților fundamentale de funcționare a grupului cooperant; - etapa de funcționare, în care aptitudinile trebuie conduse pentru realizarea sarcinii și menținerea relaționărilor de lucru eficiente; - etapa de formulare presupune că aceste aptitudini trebuie construite mai în profunzimea înțelegerii materialului studiat, pentru stimularea strategiilor de raționare și maximizarea calității materialului; - etapa de fermentare este ultima amintită de autori, o etapă în care aptitudinile trebuie stimulate în vederea reconceptualizării materialului acoperit, a căutării unor informații noi și a comunicării rațiunilor din spatele concluziilor (apud
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
La început, elevii din diferite grupuri ce primiseră același segment de material s-au adunat pentru a discuta și dezvolta optim conținutul său; apoi s-au întors în grupurile inițiale și au pus în comun părțile din întregul ce trebuia studiat, oferind o imagine completă a lui (acest exercițiu are o bază comună de evoluție cu tehnica controversei creative la care am făcut deja referire în cadrul capitolului de față). Un model interesant, util cercetării noastre asupra metodei construirii de echipă (ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în care pun informațiile laolaltă, cei care învață rezervă totodată un timp pentru a reflecta la informațiile pe care le manipulează. 13.1.1.10. Analiza câmpurilor de forțătc "13.1.1.10. Analiza câmpurilor de forță" Uneori, asupra fenomenelor studiate acționează forțe contradictorii, forțe care se află în conflict; este vorba despre cazurile în care cursantul se confruntă cu situații problematice, iar o perspectivă corectă și completă asupra acestora este vitală pentru învățare. Analiza câmpurilor de forță reprezintă o metodă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ne putem referi la dezvoltarea fenomenului printr-o înlănțuire lineară a evenimentelor care îl compun ori prin folosirea unor scale delimitate de extremele „valoare scăzută” și „valoare ridicată”. Aceste modalități sunt utile deoarece oferă posibilitatea de a înțelege complexitatea fenomenului studiat. În același timp, uneori, interacțiunea evenimentelor înăuntrul unui fenomen poate căpăta o formă circulară, pentru a demonstra modul în care efectele devin cauze ale unui nou proces (cum ar fi circuitul apei în natură). Uneori, dezvoltarea ciclică nu înseamnă neapărat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de brainstorming negativ (așa cum l-au exprimat Treffinger și Isaksen, 1985); analiza era inițiată în urma unei deschideri de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...?”, un mod adaptat pentru a forma o perspectivă a schimbărilor potențiale ce pot fi aplicate situațiilor studiate. Printre avantajele unui asemenea demers se numără și acela al identificării elementelor ce sunt potențiale declanșatoare ale unorprobleme viitoare, elemente care nu au fost identificate până în acel moment. Mai mult, aceste elemente vor putea fi ierarhizate în funcție de impactul pe care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
învățare; (5) identificarea ideii centrale se referă la abilitatea de a găsi elementul fundamental pe care mai multe părți din conținutul de învățat îl au în comun. Toate aceste elemente ne ajută să obținem o imagine mai clară asupra fenomenului studiat și să promovăm idei și soluții creative. Așa cum observă Bouillerce și Carré (2002), metoda concasării presupune modificarea obiectului ori a situației urmărindu-se noi strategii de aplicare sau noi configurații ale acestora; activitățile prin care se poate desfășura un asemenea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fie utilizată o altă tehnică intitulată analiza valorică. Aceasta din urmă presupune operarea unui decupaj formal al obiectului sau al procedeului studiat pentru a-i detecta principalele funcții, definite ca surse ale valorii (astfel, vom reține caracteristicile definitorii ale obiectului studiat; modificarea lor prin metoda concasării va putea optimiza situația prezentă). De pildă, pentru un obiect trebuie identificate funcțiile îndeplinite de fiecare dintre elementele care intră în componența acestuia. Ca o variantă a metodei concasării, M. de Mot (apud Tabachiu, Moraru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu noi elemente atunci când proiectul se dezvoltă. Această manieră de lucru invită elevii la o reflecție asupra propriei implicări și asupra evoluției efortului de învățare pe care l-au desfășurat. Scrierea unei scrisori către sine despre un subiect din cele studiate: această tehnică de reflecție provoacă elevii să facă unele considerații pe marginea elementelor de conținut în integralitatea lor. 13.2.1.2. Învățarea folosind principiul lui Premacktc " 13.2.1.2. Învățarea folosind principiul lui Premack" Citând cercetările lui Brown
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru grup). 13.2.3.11. Metoda studiului de caztc "13.2.3.11. Metoda studiului de caz" Studiul de caz (dezvoltat la Universitatea Harvard din SUA) pornește de la ideea dezvoltării învățării în direct acord cu realitatea concretă a fenomenelor studiate. Dacă învățământului așa-zis tradițional i se putea reproșa îndepărtarea de o privire complexă, globală asupra fenomenelor și proceselor supuse atenției, studiul de caz reprezintă o modalitate de depășire a unei asemenea limite. În plan general, studiul de caz reprezintă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
soluțiile adecvate. Astfel, desfășurarea studiului de caz presupune urmărirea etapelor demersului științific. 7. Formatul învățării de echipă elaborat de Michaelsen presupune șapte etape: a) citirea în mod individual a textelor oferite de către formator, elemente care acoperă faptele esențiale pentru fenomenul studiat; b) un exercițiu scurt cu alegere multiplă și duală adevărat/fals, aplicat, de asemenea, individual; c) grupuri mici de cursanți răspund împreună la același test; d) ambelor teste (și individual, și de grup) li se calculează scorurile; e) grupurile de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceștia. De fapt, scopul simulării este mai degrabă acela de a pune cursantul în fața unei situații de învățare decât de a reproduce pas cu pas realitatea; de aceea, simularea păstrează o medie între nivelul maxim de acoperire a realității fenomenului studiat și nivelul maxim al implicării cursantului în direcția construirii unui mediu de învățare propice. Uneori, simularea este văzută ca un tip de experiment care nu poate fi pus în practică în situații reale, iar forma interactivă de simulare poate îmbrăca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Mare, mai ales un caracter elitist, nefiind destinată unor cercuri largi de cititori. La această particularitate a contribuit și faptul că, pe toată durata secolului al VI-lea, raporturile cu Constantinopolul rămăseseră încă destul de strînse, că limba greacă era încă studiată destul de mult, iar oamenii de cultură în general și papalitatea însăși se simțeau încă legați de tradiția romană, integrată de-acum în spațiul bizantin. Bibliografie. P. Courcelle, Les lettres grecques en Occident de Macrobe à Cassiodore, de Boccard, Paris, 1948
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
folosit foarte larg), în urma acestei concesii, în poezia lui Gheorghe Grigurcu autorul descoperă "asumarea unei conștiințe textualiste" (p. 130), pericolul demersului postmodern rămînînd același prin, de exemplu, "teroarea intertextualității" (p. 150). Analizele aduc deseori în discuție evoluția anterioară a autorilor studiați, receptarea critică a acestora (față de care rareori apar diferențe notabile), precizări despre metoda cea mai adecvată (studierea biografiei, oricît de sumar, în cazul poeților din exil) și chiar amănunte "textualiste" despre scrierea articolelor ("nu sîntem nici la jumătatea articolului despre
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]