1,287 matches
-
autenticul motiv al desființării Cominternului de către Stalin, și anume, convingerea aliaților occidentali ai Uniunii Sovietice de intențiile "democratice" și non-hegemonice ale PCUS în raport cu celelalte partide comuniste, în special cele din Europa de Vest. Revenind la vizita delegației române la Moscova, Brejnev și subalternii săi s-au arătat surprinși de cererile omologilor lor români, cerând întreruperea ședinței pentru a se putea documenta în privința problematicii tezaurului. Peste câteva zile, partea sovietică a oferit un răspuns tranșant lui Ceaușescu și însoțitorilor săi, la care aceștia probabil
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și se poate afirma că în multe rânduri el face de bună credință afirmații în discursurile sale" ("Cum sunt pregătite...": 22 martie 1973, 1-3). Nu încerc în niciun caz să acreditez teza unui Ceaușescu inocent, bine intenționat și manipulat de către subalterni, ci consecințele unui comportament tipic regimurilor leniniste. O imagine interesantă asupra intimității lui Ceaușescu ne este oferită de către fosta lui menajeră, Suzana Andreiaș. Aceasta își amintește că, în viața de familie, Ceaușescu era extrem de ordonat, politicos când nu era îngândurat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
perfecți. Ei s-ar supune, să spunem așa, acestei mișcări spontane a capitalismului" (Chuev: 1993, 222). Acest citat ilustrează perfect ceea ce Robert Tucker înțelege prin "regimuri dinamice de masă". 7 Foarte interesante în cazul procesului Pătrășcanu sunt mărturiile fostului său subaltern Herbert (Belu) Zilber. Arestat cu un an înaintea lui Pătrășcanu, acesta a fost "prelucrat" sistematic astfel încât să redacteze, semneze și să susțină public aberații incomensurabile orientate înspre incriminarea liderului comunist român căzut acum în dizgrație. În memoriile sale, Zilber încearcă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în cazurile Lucrețiu Pătrășcanu și Ștefan Foriș, tot el fiind cel care a prezentat în cadrul plenarei din iunie 1967 referatul cu privire la „unele probleme privind activitatea M.A.I.”. De asemenea, viitorul șef al C.S.S., Ion Stănescu, fusese, la rându-i, un subaltern al lui Ceaușescu în cadrul Direcției Organizatorice. Înființarea Consiliului Securității Statului (C.S.S.), ca departament independent în cadrul M.A.I. (21 iulie 1967), și apoi transformarea acestuia în organ central al administrației de stat (3 aprilie 1968), independent de Ministerul Afacerilor Interne, și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
aprofundate, arătându-i că această formă o găsesc defectuoasă. - La citirea instrucțiunilor C.C. al P.M.R. cu privire la modul de organizare a vieții de partid în M.A.I. și informarea Partidului, mi se atrage atenția față de un activ prezent printre care și subalternii mei, „să vezi că, dacă nu...te trag de mustață”. - Într-o zi sunt chemat la telefon de către tov. prim-secretar cu un ton foarte ridicat, că nu țin oamenii în mână și mi se arată că lt. de miliție
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
el trebuie făcut cu cunoștința comandantului și cu ajutorul său, pentru toate cazurile (cu excepția cazurilor grave, unde este vorba de activitatea comandantului, care se vor face de organele centrale). Să se interzică diferiților lucrători de partid ca să întrebe sau să chestioneze subalternii despre felul cum comandantul își duce sau nu sarcinile la îndeplinire, pentru că de aici interpretări liberaliste, mahalagisme, bârfeli și altele, așa cum s-a întâmplat la Hunedoara și în alte părți, lucruri care echivalează cu subminarea autorității comandantului. 2.Birourile regionale
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să constituie un exemplu permanent de muncă și comportare comunistă. Perfecționându-și stilul de muncă vor trebui să se afirme permanent ca factori activi și dinamizatori care fac să progreseze munca, să conducă și să îndrume concret și competent pe subalterni, să-i controleze și să sprijine activitatea, stimulând și punând în aplicare propunerile și sugestiile lor. 6.Recomandăm ca în pregătirea și desfășurarea adunărilor generale pentru dări de seamă care au loc în organizațiile de partid să se pornească de la
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
avion militar u? or cu regim special �i aducea zilnic coresponden? a de la Bucure? ți la Mangalia. Iorga nu ? i?a dat niciodat? seama c? eforturile lui ar fi dat rezultate mult mai bune dac? ar fi �ncredin? at aceast? sarcin? unui subaltern de �ncredere �n loc s??? i iroseasc? timpul pe care �l putea dedică obligă? iilor sale ca prim? ministru. Iorga i? a prezentat prima oar? regelui demisia �n februarie. I?a fost respins?. Guvernul lui Iorga ? i?a dat duhul �n mai 1932. �ntre timp, liberalii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
are un rol important în promovarea dezvoltării și formării angajaților și, mai ales, în transferarea la locul de muncă a celor învățate. Analiza trebuie să surprindă atât componenta formală (politici, norme), cât și pe cea informală (relațiile cu colegii, cu subalternii, cu managementul și calitatea vieții muncii), toate acestea cu impact asupra performanțelor în activitate. Nu toate nevoile identificate reclamă programe de instruire, unele dintre ele putând fi cauzate de aspecte ce țin de climatul din companie. Analiza la nivel ocupațional
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
are un rol important în promovarea dezvoltării și formării angajaților și, mai ales, în transferarea la locul de muncă a celor învățate. Analiza trebuie să surprindă atât componenta formală (politici, norme), cât și pe cea informală (relațiile cu colegii, cu subalternii, cu managementul și calitatea vieții muncii), toate acestea cu impact asupra performanțelor în activitate. Nu toate nevoile identificate reclamă programe de instruire, unele dintre ele putând fi cauzate de aspecte ce țin de climatul din companie. Analiza la nivel ocupațional
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unei ființe dacă nu chiar nătînge, în orice caz cu minime haruri spirituale. Apoi, dispunerea rară, spațiată a dinților (augmentată de pelicula alb-negru văzută) denota o carență de rasă, iar buzele, ce-i drept, marcat senzuale, configurau o gură vulgară. Subalternii buzelor, sînii, erau de-o proeminență ieftin gonflată. Mersul de manechin, un manechin dezordonat, divulga proveniența modestă, lipsită de codul gustului și al eleganței. Mîini mici, inexpresive, fără elocvență. Ce-ar mai fi fost? A, părul. Generos, cu adevărat, dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de coordonare și gestionare a resurselor umane existente, în sensul motivării acestora, a dezvoltării abilităților profesionale și personale, a identificării nevoii de perfecționare individuală 5. Gradul de comunicare cu persoanele aflate în subordonare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6. Obiectivitatea în aprecierea referitoare la munca subalternilor și în evaluarea anuală a acestora ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Gradul de complexitate al activității desfășurate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Capacitatea de gestionare a resurselor materiale și financiare disponibile, în scopul bunei desfășurări a activității ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10. Capacitatea de delegare obiectivă a atribuțiilor în funcție de obiectivele individuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178663_a_179992]
-
și la Băile Comunale Iași, și la Băile Slănic, de către doctorul Panait Zosin. Acesta avea aceeași părere despre doctorul Brăescu: cu toate că era de acum în vârstă, robust, totdeauna elegant îmbrăcat, sever, riguros în serviciu, dar bun și foarte omenos cu subalternii și cu pacienții. Părerea lui este că a sfârșit prin sinucidere. Cert este faptul că, de prin 1913, începe să arate ușoare semne ale unei oboseli sufletești, care s-a accentuat continuu. Viața îi fusese grea cu deosebire, urcușul abrupt
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lapte. Nu se ducea în sat să se bărbierească, ci chema frizerul acasă. Alteori, se ducea singur tocmai la târgul Podu Turcului pentru cumpărături, deoarece acolo spera să nu-l cunoască nimeni. În oboseala lui, persoana cea mai temută era subalternul și colaboratorul său, doctorul C. I. Parhon care avea să-i devină, în 1917, succesor la direcția Spitalului Socola. Reflectând la situația sănătății prietenului lor, au venit la Galbeni să-l vadă Petre Fântânaru, prefectul județului Iași, Solomon Halită și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
deduai... firsoai... serele... es a... sereme... blocaj... pereme... serei... Vrei? Groparul: Domnule, orice te distrează, merită de încercat... Matei: Bravo, Nea Socrate, ești un om luminat! Octav: Deci să ne-apucăm de treabă! Să facem bani! Bani! Nea Matei, ești subalternul meu, este? Mama, psihiatrul matale e un diletant pe lîngă acest om al zilelor noastre! Am scăpat de toate grijile! De toate obsesiile alea... de voci... Am scăpat de Ovidiu! Groparule, îți dai seama! Am scăpat de teroarea lui Da
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Mă rog, e treaba ta... Eu în cîteva zile rezolv toate chestiile... Marieta și cu Costache or să te ajute... Octav: Cum, și mama! Vezi, mama, n-ai scăpat de patron! Și n-ai să scapi niciodată... Ha! O să fiți subalternii mei! Ha! Marieta: Că doar nu te-o lăsa de capul tău... să ne duci la faliment... Octav: Mamă, nu mă cunoști! Marieta: Bine, bine... Hai să mergem. Și cred că de-acuma e cazul să te întorci acasă... Octav
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
profesional, dar se teme de părerea celorlalți. După discuție, el formulează împreună cu terapeutul ipoteza că schema principală este, în acest domeniu, carența afectivă, coping-ul principal fiind evitarea/abandonul. De exemplu, atunci când organizează un eveniment, el îi împinge în față pe subalterni și evită să solicite feedback-uri (teamă de reproșuri), sperând în același timp că va primi mulțumiri pentru munca sa. Rezultatul este acela că mulțumirile sunt puține la număr, iar „nemulțumiții” îi fac totuși reproșuri, validând o dată în plus schema
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de coordonare și gestionare a resurselor umane existente, în sensul motivării acestora, a dezvoltării abilităților profesionale și personale, a identificării nevoii de perfecționare individuală 5. Gradul de comunicare cu persoanele aflate în subordonare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6. Obiectivitatea în aprecierea referitoare la munca subalternilor și în evaluarea anuală a acestora ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Gradul de complexitate al activității desfășurate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Capacitatea de gestionare a resurselor materiale și financiare disponibile, în scopul bunei desfășurări a activității ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10. Capacitatea de delegare obiectivă a atribuțiilor în funcție de obiectivele individuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215924_a_217253]
-
de coordonare și gestionare a resurselor umane existente, în sensul motivării acestora, a dezvoltării abilităților profesionale și personale, a identificării nevoii de perfecționare individuală 5. Gradul de comunicare cu persoanele aflate în subordonare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6. Obiectivitatea în aprecierea referitoare la munca subalternilor și în evaluarea anuală a acestora ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Gradul de complexitate al activității desfășurate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Capacitatea de gestionare a resurselor materiale și financiare disponibile, în scopul bunei desfășurări a activității ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10. Capacitatea de delegare obiectivă a atribuțiilor în funcție de obiectivele individuale ────────────────────────────────���───────────────────────────────────────────── 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215920_a_217249]
-
fi realizate numai dacă sunt cunoscute de salariați și aceștia acționează concertat; - Fiecare salariat are un rol bine definit în entitatea publică, stabilit prin fișa postului; - Sarcinile sunt încredințate și rezultatele sunt comunicate numai în raportul manager - salariat - manager (șef - subaltern - șef); - Managerii trebuie să identifice sarcinile în realizarea cărora salariații pot fi expuși unor situații dificile și care influențează în mod negativ managementul entității; - Managerul trebuie să-susțină salariatul în îndeplinirea sarcinilor sale. 2.3. Referințe principale*) - Legea nr. 90/2001
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
mesajul lui Marx. Pentru că în orice colectivitate economică (companie, fabrică, uzină, trust etc.) avem de a face cu o investire de timp și energie din partea angajaților spre profitul firmei lor, practic acei șefi și patroni decid cât anume să lucreze subalternii lor. Abia după revoluția lui Marx s-a ajuns la opt ore de lucru pentru un angajat. Ziua de 8 ore de lucru devine o realitate cotidiană în Anglia după 1919. A fi capitalist înseamnă, în primul rând, a dispune
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
concurenților; 5. managementul reusrselor umane. Pentru a obține succesul, manaerul trebuie să concentreze forțele umane competente. Reușita depinde de alegerea colaboratorilor; 6. climatul stimulativ cooperant, unde managerul reușește să modeleze un colectiv, să asigure o comunicare reală Între compartimente și subalterni; 7. peronalitatea managerului. Aptitudinile și trăsăturile de carcater ae managerului determină succesul. Perseverența, creativitatea și spiritul de inițaitivă sunt atuurile managerului modern; 8. motivația este unul din factorii de bază ai succesului. Analiza acestui fenomen din perspectivă sociologică a unor
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
slăbiciunea unor angajați face să se piardă din vedere interesul general al colectivului. Împreunarea celor două interese crează de multe ori probleme conducătorului. Dintre mijloacele de realizare ale principiului, pot menționa hotărârea și exemplul bun al managerului, relații echitabile conducător - subaltern. 4. Principiul disciplinei În muncă Disciplina este În principal supunerea, semnale exterioare de respect, realizate conform convențiilor stabilite Între colectiv și angajații săi. Parametrii disciplinei În muncă pot fi transmiși În scris sau tacit. Disciplina se impune la toate nivelele
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
luate, În orice circumstanță; - am recunoscut când am greșit, mi-am asumat greșelile, mi-am cerut scuze atunci când a fost necesar; - mi-am susținut subordonații În fața superiorilor și i- am apărat de critici și atacuri nejustificate; - mi-am promovat corect subalternii prin acordarea unor recompense (salar de merit, gradație de merit); - am făcut abstracție de interesul personal; - sunt imparțială În repartizarea sarcinilor, hotărâtă, fermă daar știu să mențin și disciplina la locul de muncă. Un manager trebuie să fie În stare
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
presupun o vocație, unde sunt acumulate cunoștințe și anumite aptitudini dar este imposibil de a face din oricine un manager. Managerul este leader, rolul său este de a atinge performanele și obiectivele prin competențele sale dar și cunoștințele și experiențele subalternilor. El trebuie să-și organizeze informațiile, să le interpreteze, să fie capabil să le implementeze atunci când este necesar. Un manager are multiple roluri Într-un colectiv: trebuie să fie decident, creator, planificator, evaluator, Îndrumător educativ, negociator și coleg. Autoritatea se
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]