2,424 matches
-
este moderatoarea plină de farmec a emisiunii “Ceasuri de folclor” de la TV Favorit, unde în ultima vreme au fost invitați și reprezentanți ai muzicii ușoare, cum ar fi Stela Enache sau Alexandru Jula. Ca să încheiem cu capitolul muzică populară, trebuie subliniat că Emilia Dorobanțu a cucerit, în ciuda vârstei, cele mai importante distincții ale genului, în frunte cu cele de la Mamaia, Târgu-Jiu (“Maria Lătărețu”) și Craiova (“Maria Tănase”). Interesant este faptul că tânăra interpreta a reușit să îmbine permanent cele două genuri
3 ?n 1: frumuse?e ?i talent by Violeta NIC?? () [Corola-journal/Journalistic/83826_a_85151]
-
alcătuită cu precădere din femei. Dar dincolo de uneltirile mai mult sau mai puțin verosimile la care Elena Bibescu va fi participat în privința lui Ferdinand, meritul cel mare al pianistei e legat de lansarea lui George Enescu în fața publicului parizian, episod subliniat cu pregnanță de C. D. Zeletin: "La o largă cuprindere a vieții unui om, descoperim existența unui moment de apogeu căruia îi pătrundem sau nu semnificația. E posibil să fim născuți pentru acest vîrf biografic. E vorba de fapta ce
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
generației, componenta forte, nu aflăm din aceste pagini de (meta)critică; răspunsul se află, la vedere, în critica lui de poezie, în care Ion Mureșan figurează ca un autor la fel de important ca Mircea Cărtărescu. Revenind la cartea de față, merită subliniată onestitatea criticului de a se referi și la alte puncte de vedere, de a le cita, de a le combate, eventual, cu argumente. Un laitmotiv al Diacriticelor îl constituie acea prezumție de ignorare a unor colegi de breaslă care se
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
a cestiunii izraelite. [6 iunie 1879] {EminescuOpX 267} ["OARE ROADELE DEMAGOGIEI... "] Oare roadele demagogiei noastre nu s-au pârguit îndestul pentru ca poporului românesc să i se aplece de ele? Puțin timp - trei ani abia - a stat la putere partidul patrioților subliniați și țara și-a pierdut rostul de nu mai dă de capăt complicațiunilor; ba existența țării și a naționalității sânt în cumpănă. Încă trei ani și întreg teritoriul României s-ar scoate la mezat pentru a se da celui ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
domni; și când națiunea, zugrumată într-un cerc de fier pe care l-au călit dânșii, este chemată să hotărască astfel despre viitorul ei economic și național, când lupta ei de scăpare îi sleiesc "una câte una toate puterile, patrioții subliniați nu se pot opri d-a reproduce în întregul lor tiradele de insulte evreiești la adresa țării, declarând că "deși nu împărtășesc din toate punctele de vedere acele păreri, totuși ele conțin și multe părți din nefericire adevărate". Nici un comentar nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că cearta "bunilor amici" ― cum finanțiarii răsculați erau numiți de către foaia primului-ministru ― n-ar fi avut nici o rațiune de a fi; e așa de mare și așa de tulbure eleșteul răscumpărării încît, numai cu puțină bunăvoință din partea tuturor, fiecare patriot subliniat poate pescui ce-i trebuie. Astfel dar, astăzi s-au dres șurupurile stricate ale mașinii parlamentare; toate roatele ei unse, se înțelege cu toată îngrijirea gospodărească de dd. mașiniști, funcționează acuma cu punctualitate, și așa, peste câteva zile, ne vom
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acest aspect (Dosarul nr. 3.011/1/2024), fie considerând că o astfel de sesizare este obligatorie (Dosarul nr. 3.014/1/2024) sau rezumându-se la afirmarea caracterului dificil al problemei de drept enunțate (Dosarul nr. 2.958/1/2024), ceea ce contravine în fiecare caz cerinței anterior subliniate. ... 73. Pe de altă parte, întrebările care formează obiectul sesizărilor de față nu vizează probleme de interpretare a legii, nu urmăresc interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept, privite în abstract, ci au în vedere interpretarea și
DECIZIA nr. 244 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300410]
-
încă din antichitate: cultură transmisă prin scris, prin litere. Revenirea la etimonul invariabil al literaturii este inevitabilă și continuă. Sensul etimologic, tradițional, gramatica, se menține încă puternic. Gramatica propune primele cunoștințe, primele elemente ale literelor. Acest sens îl găsim bine subliniat și de Voltaire. Sensul didactic cultural și erudit este și el consacrat în această perioadă, cuprins în dicționarele epocii. O largă circulație are termenul de literatură cu sensul de „a avea cunoștințe, a fi cultivat”. Literatura semnifică întreg domeniul cultural
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
înainte de toate o stare de spirit. Prelungită ea se transformă în elan al inimii. Și când inimile încep să vorbească între ele nu exista 5 Idem, Discursuri, Editura Științifică, București, 1967, p. 407. 19 14 problemă insolubilă“7. Totodată trebuie subliniat faptul că doar o perioadă de pace putea să dea românilor posibilitatea de a-și concentra toate eforturile în vederea dezvoltării țării. În acest sens, Titulescu declara: „Bunul cel mai de preț al unei țări este pacea prelungită, care singură îngăduie
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
vol. al II-lea , 1935 - 1941, p.57. 53 50 În mod simbolic , tot în 1935 , au loc negocieri între cele două state care priveau circulația feroviară între România și Uniunea Sovietică și repararea unui pod peste Nistru 79 . Trebuie subliniat faptul că aceste negocieri aveau loc pe fundalul deteriorării accentuate a situației politice internaționale determinată, pe de o parte, de acțiunile statelor revizioniste iar, pe de altă parte, de politica conciliatoristă practicată de Marea Britanie și Franța în privința amenințărilor la adresa păcii
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
vol. al II-lea , 1935 - 1941, p.57. 53 50 În mod simbolic , tot în 1935 , au loc negocieri între cele două state care priveau circulația feroviară între România și Uniunea Sovietică și repararea unui pod peste Nistru 79 . Trebuie subliniat faptul că aceste negocieri aveau loc pe fundalul deteriorării accentuate a situației politice internaționale determinată, pe de o parte, de acțiunile statelor revizioniste iar, pe de altă parte, de politica conciliatoristă practicată de Marea Britanie și Franța în privința amenințărilor la adresa păcii
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
indivizi naționalizați. Identitatea națională este, așadar, produsul unui lung proces evolutiv, întins pe o perioadă ce poate cuprinde mai multe secole. Acest fapt se datorează unei duble cauze: în primul rând, în contra tezei inventării conștiinței naționale în plină modernitate, trebuie subliniat că identitatea națională evoluează treptat din identitatea etnică. Avem de-a face cu un proces progresiv de cristalizare a identității naționale, iar punctul exact al tranziției de la conștiința etnică la cea națională este dificil de localizat pe axa timpului. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ignoranți față de propria lor naționaliate, în cetățeni patrioți, care rezonează identitar cu ideea de națiune, vine întotdeauna cu o întârziere substanțială față de impunerea ideii naționale în rândul intelectualilor. Prin memorie, spre națiune. Rolul memoriei în construirea națiunii a fost îndeajuns subliniat în vasta literatură din științele sociale și istorice dedicată problematicii naționalismului. A.D. Smith (1991), spre exemplu, definește națiunea ca fiind "o populație umană ce poartă un nume, sălășluiește pe un teritoriu istoric, împărtășește aceleași mituri și memorii istorice, deține o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de argumente istorice sofisticate a căror veracitate au susținut-o cu pasiune monomanică, s-a conectat ferm de trecut, construind pe parcurs liniile de forță ale unei memorii colective ce avea să devină memoria națională a neamului românesc. Necesar de subliniat este faptul că pe tot parcursul secolului al XVIII-lea s-a derulat procesul de constituire a unei identități naționale premoderne integrată regimului feudal al ordinii habsburgice. Națiunea română pentru a cărei emancipare politică se căzneau cărturarii ardeleni elaborând demonstrații
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înfrântă pe toate fronturile, România a profitat de conjunctura complet nesperată: destrămarea Monarhiei Duale și a Imperiului Rus în urma revoluției bolșevice. Vidul de putere a permis crearea României Mari, prin alipirea la nucleul Regatului provinciile Basarabia, Bucovina și Transilvania. Trebuie subliniat apăsat, alături de F. Constantiniu, că "Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. [...] Războiul început de România în 1916 s-a încheiat prin Pacea de la București din 1918. [...] Nu o victorie a stat la temelia României Mari, ci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Uniri din 1600 cade și el victimă scrupulozității critice. Alături de el pălește și aureola care înconjura figura lui Mihai Viteazul, care este metamorfozat din profet al românismului într-un unificator inconștient de semnificația profundă a acțiunii sale. În concluzie, merită subliniată încă o dată tensiunea funciară ce subîntinde memoria națională în interbelic, care se configurează pe fondul dialogului tensional dintre naționalismul critic, orientat înspre demitizarea parțială a metanarativei istorice naționale, și fanatismul naționalistic, orientat către exaltarea virtuților românești arătate în gloriosul trecut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce subîntinde memoria națională în interbelic, care se configurează pe fondul dialogului tensional dintre naționalismul critic, orientat înspre demitizarea parțială a metanarativei istorice naționale, și fanatismul naționalistic, orientat către exaltarea virtuților românești arătate în gloriosul trecut național. Merită de asemenea subliniată legea actualizării politice a memoriei colective, așa cum o arată evoluția ideii de regalitate (elaborată în memoria națională în trena ridicării principatului România la regat în 1881) în principiul dinastic (ulterior momentului încoronării regelui Ferdinand I la Alba Iulia în 1922
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
După cum vom vedea, Partidul va desăvârși această zbatere seculară a poporului pentru independența națională prin orchestrarea "insurecției armate" din 23 august 1944. Cascada de revoluții social-naționale este finalizată cu "insurecția armată națională antifascistă" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 152). Trebuie subliniată indigenizarea momentului 23 august: prezentată anterior de pe o perpectivă externalistă, ca "eliberarea României de către glorioasa Armată Sovietică", ieșirea din blocul Puterilor Axei și câștigarea războiului alături de Aliați este acum interpretată internalist, ca evenimentul lansator al "revoluției de eliberare socială și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ordinea politică monarhică a încercat să consolideze simbolic instituția regalității prin concentrarea a trei straturi semantice în data de 10 mai, tot așa a procedat și ordinea național-comunistă în sensul aglutinării a două semnificații în data de 9 mai. Merită subliniată în acest context legea halbwachsiană a concentrării temporale, de data aceasta reperabilă în manevrele operate pe frontul imaginarului simbolic de către regimul național-comunist. Addendum: Cultul personalității. Moartea prematură a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în 1965 a pus capăt cultului personalității început deja
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alcătuită din oameni protejați sau chiar membri ai elitei politice postcomuniste. În ciuda lentorii reformelor, a genezei noii oligarhii politico-economice și a ubicuității corupției, trebuie remarcate și progresele înregistrate în direcția consolidării democrației românești. Cel puțin trei factori ai democratizării merită subliniați ca având o influență notabilă în acest sens: a) în primul rând, alinierea la instituțiile occidentale fundamentale a avut un efect democratizor. De exemplu, în 1994 NATO a anunțat programul de cooperare în vederea cooptării de noi membri. România a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a demisionat, fiind înlocuit de Radu Vasile, al cărui premierat nu a reușit să salveze imaginea dezastruoasă a guvenării CDR. Coaliția a eșuat lamentabil în a-și onora promisiunile electorale definite de două axe centrale: anticomunism și anticorupție. Important de subliniat este că în cursul guvernării CDR, punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, care stipula principiul lustrației, a fost abandonat de Emil Constantinescu, iar lupta anticorupție a încasat o lovitură teribilă prin afacerea "Țigareta II" atunci când un ofițer superior responsabil de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a reprezentat izbucnirea violențelor stradale între români și maghiari, sfârșite doar prin intervenția forțelor armate. Fără a intra în detaliile minuțioase ale conflictului (vezi Goina, 2000, pentru o "descriere densă" a evenimentelor și contextualizarea istorică a procesului etnicizării), important de subliniat este revenirea factorului etnic pe scena politică, după o jumătate de secol în care criteriul etnic a fost mai întâi explicit suprimat, iar după turnura naționalistă ținut sub controlul politic. Regrupările etnice, atât pe planul imaginarului social cât și pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
corespondentul peste milenii în unitatea românească totală. Tradiția naționalismului românesc, insuflată de presupozițiile filosofiei herderiene, a văzut în limbă expresia sublimă a sufletului național. Ca suflu expresiv al spiritualității naționale, "unitatea limbii poporului român pe întregul teritoriu român" trebuie necesarmente subliniată. Încercând parcă să probeze calitățile expresive ale limbii române, autorii manualului de Istoria românilor pentru clasa a IV-a aduc un elogiu patetic limbii prin executarea unei demonstrații de virtuozitate lirică: "Fiind bogată, armonioasă și frumoasă, limba română poate tălmăci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestea sunt întrebări despre contextul care a dat naștere operei și despre modul în care autorul său a înțeles contextul ca atare și semnificația operei sale în acest context"25. Întrucât astfel de întrebări apar pe un fond metodologic, trebuie subliniat că Mannheim nu a văzut în lucrarea sa o contribuție la dezvoltările ulterioare ale problemei pe care, de altfel, nu putea să le prevadă și nici o contribuție într-un domeniu precum cel al epistemologiei, pe care-l considera depășit de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
credințelor individuale, subiective, și a celor social-împărtășite, intersubiective, ceea permite, ulterior, construirea înțelesului social. În fine, în baza acestui înțeles, indivizii membri ai unei comunități pot accede la cunoașterea socială, proces al cărui produs fundamental este schimbarea socială. Ce trebuie subliniat este, din punctul meu de vedere, faptul că, la rândul său, schimbarea socială poate influența evoluția unei societăți, afectând implicit sistemul său ideologic de credințe și toate elementele aflate în relație cu acesta. Ca atare, schimbarea socială afectează nu doar
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]