5,777 matches
-
că Terra, cu uscatul, oceanele și atmosfera sa, constituie un sistem dinamic, unic, În care materia și energia sunt transferate dintr-o parte În alta a sistemului, cu viteze variabile și care, În condiții normale, prin relațiile dintre părți sau subsisteme se echilibrează În mod natural și la nesfârșit. Intervenția brutală În acest echilibru, pe care o exercită omul cu civilizația sa, poate perturba acest echilibru și genera efecte ireversibile. Câteva exemple pot fi evocatoare În acet sens: scăderea concentrației oxigenului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cazul primeia accentul se pune pe număr, structură, distribuție teritorială și anumite caracteristici demografice, în timp ce în cazul ultimelor două sunt avute în vedere mai ales caracteristicile sociale, economice, politice, culturale, etnologice etc. footnote> este în același timp unul dintre principalele subsisteme ale economiei naționale; este de neconceput desfășurarea oricărei activități sociale, existența societății în general, făcând abstracție de colectivitatea umană. În funcție de dimensiunea teritoriului de referință, distingem: populația unei localități, populația unei unități administrative dintr-o țară (comună, județ etc.), populația unei
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
unitar, productivitatea medie a muncii etc.). Un sistem de indicatori la nivelul întreprinderii<footnote Ghe. Săvoiu, R. Grigorescu, Statistică financiară. Elemente de statistică macro și microfinanciară, Editura Independența Economică, Pitești, 2003, pp. 17-18. footnote> ar putea fi structurat în următoarele subsisteme: A) Subsistemul de indicatori statistici ai forței de muncă: − indicatorii privind asigurarea cu forță de muncă; − indicatorii dinamicii și structurii forței de muncă; − indicatorii mișcării forței de muncă; − indicatorii calificării forței de muncă; − indicatorii utilizării timpului de lucru. B) Subsistemul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
medie a muncii etc.). Un sistem de indicatori la nivelul întreprinderii<footnote Ghe. Săvoiu, R. Grigorescu, Statistică financiară. Elemente de statistică macro și microfinanciară, Editura Independența Economică, Pitești, 2003, pp. 17-18. footnote> ar putea fi structurat în următoarele subsisteme: A) Subsistemul de indicatori statistici ai forței de muncă: − indicatorii privind asigurarea cu forță de muncă; − indicatorii dinamicii și structurii forței de muncă; − indicatorii mișcării forței de muncă; − indicatorii calificării forței de muncă; − indicatorii utilizării timpului de lucru. B) Subsistemul de indicatori
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
subsisteme: A) Subsistemul de indicatori statistici ai forței de muncă: − indicatorii privind asigurarea cu forță de muncă; − indicatorii dinamicii și structurii forței de muncă; − indicatorii mișcării forței de muncă; − indicatorii calificării forței de muncă; − indicatorii utilizării timpului de lucru. B) Subsistemul de indicatori statistici ai capitalului fix și capitalului circulant: − indicatorii volumului și structurii capitalului fix; − indicatorii stării fizice a capitalului fix; − indicatorii mișcării și dinamicii capitalului fix; − indicatorii utilizării extensive a mijloacelor fixe; − indicatorii structurii capitalului circulant; − indicatorii aprovizionării cu
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
a capitalului fix; − indicatorii mișcării și dinamicii capitalului fix; − indicatorii utilizării extensive a mijloacelor fixe; − indicatorii structurii capitalului circulant; − indicatorii aprovizionării cu materii prime și materiale; − indicatorii gradului de utilizare a materiilor prime și materialelor; − indicatorii rotației capitalului circulant. C) Subsistemul de indicatori statistici de măsurare a rezultatelor activității economice: − indicatorii fizici de măsurare a rezultatelor; − indicatorii valorici. D) Subsistemul de indicatori statistici ai eficienței economice și renta bilității: − indicatorii sintetici ai eficienței utilizării forței de muncă; − indicatorii eficienței utilizării mijloacelor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
indicatorii aprovizionării cu materii prime și materiale; − indicatorii gradului de utilizare a materiilor prime și materialelor; − indicatorii rotației capitalului circulant. C) Subsistemul de indicatori statistici de măsurare a rezultatelor activității economice: − indicatorii fizici de măsurare a rezultatelor; − indicatorii valorici. D) Subsistemul de indicatori statistici ai eficienței economice și renta bilității: − indicatorii sintetici ai eficienței utilizării forței de muncă; − indicatorii eficienței utilizării mijloacelor fixe; − indicatorii eficienței folosirii mijloacelor circulante materiale; − indicatorii performanței financiare; − indicatorii financiari ai rentabilității. E) Subsistemul de indicatori statistici
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
indicatorii valorici. D) Subsistemul de indicatori statistici ai eficienței economice și renta bilității: − indicatorii sintetici ai eficienței utilizării forței de muncă; − indicatorii eficienței utilizării mijloacelor fixe; − indicatorii eficienței folosirii mijloacelor circulante materiale; − indicatorii performanței financiare; − indicatorii financiari ai rentabilității. E) Subsistemul de indicatori statistici ai veniturilor și cheltuielilor: − indicatorii statistici ai veniturilor; − indicatorii statistici ai cheltuielilor. În condițiile creșterii complexității și diversității activităților economice, sistemul de indicatori statistici la nivel de întreprindere trebuie să fie flexibil și să admită extinderea și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
standarde, tipare preconceptuale, modele culturale - până la modă, limbaj sau modalități de propagandă și persuasiune, manipulare) etc.; - analizele macrosociologice care vizează schimbarea socială și criza societății industrializate, globalizarea și impactul acesteia, suprastructurile, inclusiv cele consacrate de teoria sistemelor, educația fiind un subsistem al sistemului social, cu tot ce decurge din această subordonare și din interacțiunea acestei subcomponente cu celelalte componente ale sistemului social: subsistemele economic, politic, cultural... Și alte teorii sociologice consacrate își găsesc aplicabilitate în educația adulților; printre acestea, le enumerăm
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și criza societății industrializate, globalizarea și impactul acesteia, suprastructurile, inclusiv cele consacrate de teoria sistemelor, educația fiind un subsistem al sistemului social, cu tot ce decurge din această subordonare și din interacțiunea acestei subcomponente cu celelalte componente ale sistemului social: subsistemele economic, politic, cultural... Și alte teorii sociologice consacrate își găsesc aplicabilitate în educația adulților; printre acestea, le enumerăm pe următoarele: - teoria relațiilor interpersonale (fie că sunt primare sau secundare, manifeste sau latente, normale sau deviante, comunitare sau societale etc.); - teoria
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în subcapitolele următoare, ca bune practici instituționale sau de politică educațională. 2.2. Instituții și organizații românești de educație a adulțilortc "2.2. Instituții și organizații românești de educație a adulților" Simona Sava, Diana Szasz Sistemul educațional din România, ca subsistem social, oglindește efectele procesului de tranziție prin care trece țara noastră, cu dezvoltări inconstante și asimetrice, potrivite nevoilor educaționale cărora trebuie să le răspundă. Structura instituțională de educație a adulților în România cuprinde o diversitate de instituții, în perioada postdecembristă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
standarde, tipare preconceptuale, modele culturale - până la modă, limbaj sau modalități de propagandă și persuasiune, manipulare) etc.; - analizele macrosociologice care vizează schimbarea socială și criza societății industrializate, globalizarea și impactul acesteia, suprastructurile, inclusiv cele consacrate de teoria sistemelor, educația fiind un subsistem al sistemului social, cu tot ce decurge din această subordonare și din interacțiunea acestei subcomponente cu celelalte componente ale sistemului social: subsistemele economic, politic, cultural... Și alte teorii sociologice consacrate își găsesc aplicabilitate în educația adulților; printre acestea, le enumerăm
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și criza societății industrializate, globalizarea și impactul acesteia, suprastructurile, inclusiv cele consacrate de teoria sistemelor, educația fiind un subsistem al sistemului social, cu tot ce decurge din această subordonare și din interacțiunea acestei subcomponente cu celelalte componente ale sistemului social: subsistemele economic, politic, cultural... Și alte teorii sociologice consacrate își găsesc aplicabilitate în educația adulților; printre acestea, le enumerăm pe următoarele: - teoria relațiilor interpersonale (fie că sunt primare sau secundare, manifeste sau latente, normale sau deviante, comunitare sau societale etc.); - teoria
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în subcapitolele următoare, ca bune practici instituționale sau de politică educațională. 2.2. Instituții și organizații românești de educație a adulțilortc "2.2. Instituții și organizații românești de educație a adulților" Simona Sava, Diana Szasz Sistemul educațional din România, ca subsistem social, oglindește efectele procesului de tranziție prin care trece țara noastră, cu dezvoltări inconstante și asimetrice, potrivite nevoilor educaționale cărora trebuie să le răspundă. Structura instituțională de educație a adulților în România cuprinde o diversitate de instituții, în perioada postdecembristă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mare, construcția ei mai solidă. 2) Centralitatea, generalitatea și integralitatea sunt alte trăsături ce caracterizează atitudinea și o deosebesc de celelalte procese și fenomene psihice. Atitudinile nu pot rămâne izolate. În mod obișnuit ele formează grupe sau subgrupe, sisteme sau subsisteme care Înglobează serii principale de atitudini. Atitudinile sunt legate Între ele În măsura În care posedă valențe asemănătoare. Subsistemele sau constelațiile de atitudini se leagă Între ele pentru a forma sistemul atitudinal total al individului. Un asemenea sistem de atitudini-valori devine motivator În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și o deosebesc de celelalte procese și fenomene psihice. Atitudinile nu pot rămâne izolate. În mod obișnuit ele formează grupe sau subgrupe, sisteme sau subsisteme care Înglobează serii principale de atitudini. Atitudinile sunt legate Între ele În măsura În care posedă valențe asemănătoare. Subsistemele sau constelațiile de atitudini se leagă Între ele pentru a forma sistemul atitudinal total al individului. Un asemenea sistem de atitudini-valori devine motivator În structura personalității, permițându-i individului forme variate de comportament explicit. În cazul când masa atitudinilor este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În structura personalității, permițându-i individului forme variate de comportament explicit. În cazul când masa atitudinilor este subordonată unei valori principale, se spune că individul posedă o orientare unică În viață.Atitudinile ocupă poziții variații de centralitate În sistemul sau subsistemul În care au fost integrate. Cele mai centrale posedă un grad mai Înalt de corelație, ceea ce face ca ele să fie mai rezistente față de schimbări. Rezistența atitudinilor centrale față de schimbări poate fi explicată pe baza următoarelor două temeiuri: 1) a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
336) afirmă că aceasta apare ca manifestare ultimă a unui lung proces de incubare, guvernat de o continuă acumulare de disfuncționalități. În mediul organizațional, criza devine rezultanta producerii simultane a unor evenimente la scara Întregii organizații sau la nivelul unui subsistem al acesteia, acumulare ce poate perturba operațiuni prezente și viitoare , afectând În plan fizic, psihologic, economic etc. indivizi sau grupuri. J. Barus-Michel, F. Giust-Despairies și L. Ridel (op.cit.) aduc În atenție și viziunea socioanaliștilor care concept criza ca metodă de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
conform dorințelor într-o manieră inefabilă, iar faptul că nu se petrece nu este decât un reper al normalității. Dincolo de această abordare fatalistă, ieșirea din cercul vicios al funcționării defectuoase a sistemului societal se poate face prin concentrarea eforturilor în subsistemul educațional. Aceasta, desigur, ca decizie strategică a puterii politice. Cum însă la noi ciclurile de dezvoltare se suprapun ciclurilor electorale, este nerealist să sperăm într-o reformă structurală în acest domeniu de o importanță covârșitoare. Cele mai recente statistici, realizate
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
este cazul sistemelor biologice și celor integratoare ale acestora - la nivelul acestuia din urmă se manifestă o dependență Efect = f(rH) mai complexă, cu alură în M, care este de fapt derivata I-a aplicată modulului dependenței redox directe (reacția subsistemului/lor), adică dependenței cu pantă mereu neschimbată ca semn, pe care o definim ca dependență redox compensatorie (fig. 18: 1 - dependența directă; 2 - funcția modul; 3 - derivata I-a a funcției modul, dependența redox compensatorie) [20]. Caracterul redox și parametrul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ΔG − entalpie liberă de reacție ΔHf − entalpie de evaporare ΔrH - diferența de rH al mediului între două momente sau două spații E - extincție E0 - potențial redox standard Eh - potențial redox ecosistem - unitatea de bază a existenței vieții, care integrează un subsistem abiotic - biotopul - și unul biotic - biocenoza - în cadrul căruia are loc un circuit de substanță și unul energetic; rolul său evolutiv rezidă, în ultimă instanță - ca materializând o joncțiune între abiotic și biotic - în degradarea segmentului abiotic compensată de dezvoltarea formei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de vedere al conținutului, dimensiunii tehnologice/aplicative a educației, iar din perspectiva metodologică activității de asistență psihopedagogică și socială a cadrelor didactice, elevilor și părinților, proiectată la nivelul sistemului de Învățământ. Din perspectiva conținutului orientarea școlară și profesională reprezintă un subsistem al dimensiunii tehnologice a educației care vizează formarea dezvoltarea capacităților generale și specifice ale elevilor de aplicare a cunoștințelor științifice În diferite situații și contexte psihosociale (economice, culturale comunitare etc.). Din perspectiva metodologică orientarea școlară și profesională reprezintă un subsistem
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
subsistem al dimensiunii tehnologice a educației care vizează formarea dezvoltarea capacităților generale și specifice ale elevilor de aplicare a cunoștințelor științifice În diferite situații și contexte psihosociale (economice, culturale comunitare etc.). Din perspectiva metodologică orientarea școlară și profesională reprezintă un subsistem al activității de asistență psihopedagogică și socială a cadrelor didactice, elevilor și părinților proiectată și realizată la nivelul sistemului de Învățământ. Principiile orientării școlare și profesionale sintetizează cerințele care trebuie respectate de cei implicați În această activitate. Sunt relevante cinci
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cât mai scurt; creșterea capacității de cuprindere a sistemului de pregătire inițială și continuă a personalului didactic, În concordanță cu anumite standarde educationale. Funcțiile sistemului de pregătire a personalului didactic trebuie selectate și organizate În vederea satisfacerii rolurilor sociale ale acestui subsistem educțional. Sistemul de formare inițială și continuă din România face eforturi să se alinieze sistemelor de formare din Europa. Schimbarea legislativă s-a impus deoarece a apărut necesitatea ca formarea inițială a cadrelor didactice să se realizeze doar În instituții
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
că morala nu poate fi impusă prin lege, pentru că un om care nu acceptă morala și etica nu va accepta nici legile care ar impune-o și le-ar eluda oricum. În viața societății se manifestă o strânsă interdependență între subsistemele ce o alcătuiesc - poliție, economic, social și moral. Ca urmare, în procesul de tranziție pe care îl parcurgem, criza din economia românească se întrepătrunde cu o puternică criză morală. De aceea, soluția ieșirii din aceste crize a societății românești o
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]