KorAP: Find »[drukola/base=subversiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...83 >

2,052 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

români, ucigând 26 și rănind 90 dintre aceștia. În localitățile Chereuș, Covăsinți și Curți, Secția Militară a documentat asasinarea a 160 de congeneri de către teroriști maghiari. Punctul culminant al acțiunilor antiromânești a avut loc la 26 februarie 1919, când elemente subversive au atacat „cu o furie sălbatică” cortegiul funerar al lui Gheorghe Pop de Băsești, fost președinte al Marelui Sfat Național Român și al Adunării Naționale de la Alba-Iulia. Intervenția rapidă și eficientă a armatei române, efectuată în urma informațiilor anticipative furnizate de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
alipită la România. Printre atribuțiile informative ale noii structuri, pusă sub conducerea D.P.S.G. și atașată Consiliului Dirigent, Resortul Interne, s-au numărat: 1. Controlul tuturor străinilor din Transilvania, efectuat de serviciile exterioare și centralizat la Subinspectorat. 2. „Chestiuni cu caracter subversiv”, spionaj și uneltiri contra organizației de stat. 3. Înaintarea de propuneri pentru expulzări a străinilor periculoși siguranței de stat. 4. Cercetarea și urmărirea indivizilor suspecți prin atitudinea și faptele lor. 5. Studiul ziarelor române și străine asupra chestiunilor care interesează

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
analizelor informative, căpitanul Roman a anticipat, încă din 1921, evoluția ulterioară a Europei, atât din punct de vedere politic, economic, dar mai ales militar. Totodată, acesta nu a omis nici reacția statelor învinse în primul război mondial care, prin acțiuni subversive de substanță, intenționau să revizuiască tratatele de pace și să redobândească influența avută în trecut la nivel continental. Analiza situației politice de la începutul anilor ’20 a scos în evidență apropierea dintre Germania și Italia - „definitiv câștigată” -, respectiv Ungaria, cu care

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost numit Mihail Moruzov, un veteran al bătăliilor informative/contrainformative purtate în perioada premergătoare și în timpul primului război mondial. Prin calități native și abilități practice, Moruzov s-a remarcat în cadrul Brigăzii de Siguranță Tulcea, mai ales în documentarea unor acțiuni subversive ale minoritarilor bulgari. În Războiul de Întregire, agentul de siguranță a profitat de colaborarea dintre D.P.S.G. și Secția Informații a Marelui Cartier General, activând cu succes în zona sa natală, pe care o cunoștea cel mai bine, Delta Dunării. Rezultatele

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
5. Instruirea elementelor militare, de orice grad, asupra acțiunii nefaste a agenților inamici de spionaj, consecințele ce această acțiune are pentru armata noastră și mijloacele de apărare. 6. Deșteptarea interesului marelui public și instruirea lui asupra pericolului reprezentat de acțiunile subversive inamice prin publicare unor lucrări cu tentă beletristică, dar inspirate din fapte reale. Acțiunile desfășurate pe acest palier au revenit agenților de contrainformații, definiți drept „orice persoană care contribuie atât în timp de pace, cât și în timp de război

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
De asemenea, au intrat în vigoare instrucțiuni complexe privind organizarea supravegherii persoanelor suspecte, unde au fost menționate calitățile necesare unui agent și modul de executare a misiunilor. Extinderea măsurilor contrainformative, la sfârșitul anilor ’20, ca urmare a intensificării unor acțiuni subversive la adresa României a fost aplicată inclusiv pe baza unor noi regulamente - Măsuri contrainformative într-un corp de trupă și Acțiunea contrainformativă - introduse la toate nivelele structurilor de securitate națională. Încet, dar sigur, Serviciul Secret a început să devină o voce

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de la Paris, care s-au finalizat cu semnarea unui act bilateral, la 13 iunie 1919, prin care a fost stabilită frontiera dintre cele două state. Amenințarea asimetrică a bolșevismului, cu toate planurile de acțiune - politice, economice, sociale, propagandistice, militare și subversive - a fost un alt obiectiv primordial al informațiilor militare, mai ales în folosul trupelor care s-au confruntat cu provocări și atacuri permanente la granița de est. Au fost descoperite cazuri de spionaj și sabotaj în iunie-iulie 1920, a fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
45 Infanterie, Jelvis, ajutat de Cherson, respectiv Mihailov, ajutat de Costea. Structurile contrainformative militare române s-au confruntat cu o adevărată hemoragie de spioni sovietici încă de la preluarea puterii politice de către bolșevici. Dovedind profesionalism, militarii români angrenați în descoperirea acțiunilor subversive au anihilat majoritatea actelor îndreptate împotriva statului. Identificarea organizării serviciului de spionaj bolșevic în spatele trupelor române a fost posibilă prin capturarea unui „agent bolșevic al Armatei 14 ce a fost trimis în Basarabia ca rezident principal”, dar anihilat „înainte de a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ofițeri și meseriași maghiari din Ardeal. Unii funcționari maghiari n-au vrut să depună jurământul de credință față de statul român, iar funcționarii căilor ferate au fost dovediți că acționau atât în calitate de curieri, aducând materiale de propagandă din Ungaria, dar și subversiv, prin producerea unor ciocniri de trenuri, deteriorarea locomotivelor, a vagoanelor și a altor instalații de infrastructură. Faptele însă au fost denaturate, chiar dacă cei mai mulți minoritari au părăsit România din proprie voință sau la cererea Budapestei, însă minciuna a prins și S.U.A.

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
anumite momente. În domeniul informativ, mai mult ca în altă parte, colaborarea este, practic, indispensabilă. De la înființare (1908) și până în 1929, D.P.S.G. a constituit o sursă informativă a guvernului asupra tuturor manifestărilor sociale, curente, idei și opinii, mișcări oculte, tentative subversive și agitații extremiste. Din materialele pe care le-a obținut, D.P.S.G. a extras datele de interes pentru diverse departamente, după care le-a trimis acestora pentru a avea o imagine „cât mai perfectă” asupra situației și să poată lua, la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
lucrărilor de artă, a altor căi de comunicații, a instalațiilor C.F.R., a Casei Autonome a Drumurilor și a Regiei Autonome a P.T.T. O altă direcție de acțiune a fost monitorizarea personalului care activează în aceste domenii, în vederea preîntâmpinării unor acte subversive. Departamentele de muncă, sănătate și artă au fost alimentate cu materiale informative referitoare la aplicarea legislației muncitorești, supravegherea respectării contractelor de muncă și a plății salariilor, controlul activității sindicatelor, problemele legate de migrație, șomaj, conflicte de muncă, greve și, mai

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
muncă, sănătate și artă au fost alimentate cu materiale informative referitoare la aplicarea legislației muncitorești, supravegherea respectării contractelor de muncă și a plății salariilor, controlul activității sindicatelor, problemele legate de migrație, șomaj, conflicte de muncă, greve și, mai ales, propaganda subversivă printre muncitori. Poliția a contribuit, în mare măsură, la operele de asistență socială, iar Siguranța a susținut educația și culturalizarea maselor prin controlul efectuat asupra expozițiilor de artă, filmelor distribuite în cinematografe, repertoriul pieselor de teatru, a ansamblurilor de artiști

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Companiilor de Jandarmi, informându-se reciproc despre toate problemele din raza de activitate și avizând la măsurile necesare pentru prevenirea, urmărirea sau reprimarea acestora; - stabilirea unui program de colaborare, în care trebuiau abordate, în ordine: mișcarea străinilor, supravegherea suspecților, propaganda subversivă și identificarea mijloacelor pentru neutralizarea acestora; - raportarea problemelor direct la centru, Direcției Siguranței Generale, respectiv Comandamentul Jandarmeriei, cu menționarea măsurilor comune inițiate sau aflate în desfășurare. Programul de colaborare, stabilit de Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale și Regimentele de Jandarmi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
loialitatea față de monarh și acceptarea de către camarila din jurul acestuia. Printre măsurile guvernamentale din această perioadă s-a numărat și dispoziția către Ministerul de Interne, la 2 ianuarie 1931, de a combate și de a dizolva organizațiile și asociațiile cu caracter subversiv, ținta principală constituind-o mișcarea legionară. A doua zi, 3 ianuarie 1931, au fost efectuate percheziții la toate sediile Gărzii de Fier, care a fost scoasă în afara legii, iar liderii acesteia au fost arestați și trimiși în judecată. Finalul coabitării

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
transmite în cadrul colaborării interinstituționale. Activitatea contrainformativă, menită să anihileze acțiunea informativă străină în țară, a reprezentat un punct de interes în metodologie. Dezvoltarea acestei ramuri s-a dovedit necesară, mai ales după ce au fost identificate bande de infractori sau organizații subversive care aveau propriul oficiu informativ, cu misiunea de a obține, pe cât posibil anticipativ, intențiile preventive sau represive ale instituțiilor statului împotriva lor. Pe acest palier, colaborarea D.P.S. cu structura specializată a armatei, mai bine documentată și cu mai multă experiență

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
printr-o „dezvoltare crescândă” a infracțiunilor la ordinea publică și siguranța statului. Lipsa de personal și de echipamente performante a fost suplinită „prin sacrificii și jertfe personale”, însă s-a constatat disproporția între mijloacele materiale și tehnice utilizate de agenții subversivi în raport cu cele aflate în dotarea funcționarilor D.G.P. Mai mult, bugetul pe anul 1930 a fost alcătuit cu intenția de a micșora fondurile D.G.P. cu 120.000.000 lei, adică eliminarea a 1173 funcții de polițiști, agenți de siguranță și detectivi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care au compromis liniștea și ordinea publică au fost: acțiunile comuniste, sectante stiliste și legionare. Aceleași, împreună cu manifestările revizioniste ungare, bulgare și sovietice s-au dovedit a pune în pericol siguranța internă și externă a statului, în principal prin activități subversive, identificându-se cazuri concrete de propagandă, trădare și spionaj. În privința îndeplinirii sarcinilor profesionale de către funcționarii D.G.P., inspectorul Bârzescu a raportat că acțiunea de supraveghere și culegere de informații „cu personal redus, nepregătit și mijloace insuficiente” nu putea conduce la rezultate

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
primul deceniu postbelic. Obiectivele principale au fost dezmembrarea operațiunilor antistatale susținute, în primul rând, de unele state vecine României. Acestea, din diverse motive, au desfășurat atât operațiuni legale, prin mișcările politice permise a activa și presa scrisă, cât și unele subversive, a căror finalitate o reprezentau obținerea unor teritorii vizate. A.2. Repere ale activității desfășurate O acțiune de dezinformare a serviciilor sovietice de spionaj de către organele contrainformative române, s-a petrecut în anul 1931. Personajele principale ale acestei acțiuni au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care au împânzit zona cu agenți acoperiți, astfel încât atunci când curierii au predat delegatului banii primiți din U.R.S.S., au fost arestați în flagrant delict. Prin această acțiune a organelor de siguranță române, cel puțin o verigă din lanțul mișcării comuniste subversive, ce activa în ilegalitate, a fost destrămată. Tot în 1931, un material de sinteză a constatat că organizațiile comuniste au trecut de la doctrină „la propagandă și acțiune” prin mijloace violente, mai ales cu ocazia scrutinurilor electorale, fapt care periclita ordinea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în închisorile din Ungaria se aflau 17 persoane judecate și condamnate pentru spionaj în favoarea României. O vastă organizație bulgară de spionaj a fost descoperită de organele D.P.S. în anul 1936, fiind urmărită, penetrată informativ și anihilată în anul 1938. Acțiunea subversivă a fost sprijinită de unii fruntași ai minorității bulgare din Cadrilater și subvenționată de guvernul bulgar prin Banca de Industrie și Comerț Dobrogeană din Bazargic și Banca de Credit Dunărean din Silistra. Dinu Dimoff, notabil bulgar din Silistra, secretar al

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
atribuțiile deținute de Inspectoratul Brigăzilor Centrale (patru brigăzi de siguranță), având următoarea organizare și misiune: 1. Grupa I-a - partide politice și mișcări sociale de dreapta: - Echipa 1 Filaj; - Echipa 2 Filaj-Supraveghere; - Echipa 3 Cercetări-Percheziții. 2. Grupa II-a - mișcări subversive și diferite asociații de stânga: - Echipa 1 Informații; - Echipa 2 Supraveghere pe teren; - Echipa 3 Control și Supraveghere fabrici; - Echipa 4 Cercetări-Percheziții. 3. Grupa III-a - grupuri etnice, acțiunea străinilor, legații: - Echipa 1 Informații: țări amice; țări nesigure; țări inamice

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
din 1930 și predecesor interimar în fruntea D.G.P. Un alt element de continuitate în D.G.P. a fost Eugen Cristescu, crescut la «școala» lui Ion Panaitescu și devenit un colaborator apropiat al lui Romulus P. Voinescu, alături de care a combătut acțiunile subversive și a elaborat metodologii de reprimare a mișcărilor extremiste. Din 1920 s-a angajat la Serviciul mișcărilor de personal din D.P.S.G., de la 1 octombrie 1921 a devenit subdirector, iar apoi director al Direcțiunii Siguranței Generale (1927), ulterior devenită Direcția Poliției

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Ofițeri de Jandarmi de la Oradea, susținute la reședințele regimentelor. Conform cursului, serviciul de informații era reprezentat de activitatea de culegere și verificare a informațiilor, iar serviciul de contrainformații consta în executarea măsurilor de contrapropagandă pentru împiedicarea plănuirii sau executării acțiunilor subversive de orice categorie în legătură cu ordinea și siguranța statului. Activitatea agenților de informații jandarmi trebuia axată în direcția de a induce în eroare pe inamicii ordinii și siguranței interne și externe a statului, precum și descoperirea, urmărirea și prinderea infractorilor. Programa analitică

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
precum și descoperirea, urmărirea și prinderea infractorilor. Programa analitică a cursului cuprindea și noțiuni de bază privitoare la: Spionaj. Spioni. Modul cum se împart și modul cum lucrează ei de îndată ce pătrund pe teritoriul României; Organizațiile de spionaj ale țărilor vecine; Propaganda subversivă; Bolșevism; Criptografie; Contrainformații; Secte și propaganda religioasă; Cum trebuia organizat serviciul de informații la un post, secțiune și legiune; Alegerea informatorilor și contrainformatorilor. Programa cursurilor de informații pentru șefii de secții era similară cu cea a ofițerilor cărora, însă, li

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Prin Ordinul Circular General nr. 33 din 2 septembrie 1930 au fost difuzate Instrucțiunile pentru Serviciul Jandarmeriei”, care au instituit inspecții obligatorii în întreprinderile industriale „pentru a se informa asupra stării de spirit a muncitorilor și a împiedica orice mișcări subversive. Controlul trebuia să supravegheze minoritarii, să identifice pe cei cu situații neclare (dezertori, urmăriți, posesori de acte false etc.) sau cu idei subversive, în mod special atentate sau comploturi. Inspecțiile trebuiau conduse de comandantul legiunii de jandarmi, locțiitorul acestuia sau

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]