1,856 matches
-
de coexistență, încăpățînîndu-mă să nu folosesc termenul de „climat”, de care nu o dată se abuzează. După trecerea la trimestrial - le am spus - revista nu mai constituie, pentru noi, ca în primii ani, „țelul suprem”, ci doar un onorabil mijloc de subzistență. Mult lăudata noastră coeziune a rămas - cum am menționat și într-un articol din „Caietele teatrului” - undeva în amintire. La întoarcerea spre casă, S., al cărui conflict cu B. durează de cînd acesta și-a luat în serios rolul, disociind
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să observe cum „un popor este constrâns să-și renege idealurile” și, văzând „gesturile prudente” ale adaptării, a Înțeles că „speranța este un instrument al răului”, iar imperativul moral categoric al lui Kant nu mai era decât „valetul docil al subzistenței”. Comunismul maghiar „de gulaș” al ultimelor decenii, prezentat drept „consens social”, o dictatură relativ limitată (incomparabilă cu cea din România), era lăudat În Occident tocmai pentru acest pragmatism aparent benign. Pentru autorul de la Budapesta, Însă (ca și pentru cel de la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
MARELE STAT MAJOR SECȚIA 6-a către M.C.G. SECȚIA I-a Biroul Control Vatră Avem onoare a vă ruga să binevoiți a da dispozițiuni Cercurilor de Recrutare să permită evreilor însărcinați cu alimentarea Det. de evrei, să circule pentru strângerea subzistențelor necesare hranei. Circulația să se facă în baza unui bilet de voie semnat de Cdt. Det. Lucru CF. Cercul de Recrutare R. Sărat nu permite acestor evrei să părăsească șantierul, astfel că toți rămân fără hrană și în consecință randamentul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
31.XII.1942”. Toate cererile privitoare la repartizări de evrei prevăzute în titlul B, cap. III, paragrafele 2 și 3, vor fi însoțite de un aviz al Instituțiunilor prevăzute mai sus, în care să se specifice: - Că lucrează pentru armată (subzistențe, echipament, armament, etc.), execută lucrări în interes militar (C. F. drumuri, poduri etc.) sau este o întreprindere de valoare pentru economia națională, menționându-se contractele în curs de execuție și durata lor. - Că au absolută nevoie de specialiștii evrei nominal
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
menite să Încurajeze comportamentele benefice pentru supraviețuirea grupului (3). Acestea din urmă facilitau acțiuni coordonate ale indivizilor cooperanți Împotriva celor două tipuri non-cooperante. Însă existența primelor trei componente nu era suficientă decât pentru supraviețuirea grupului pe durata unei singure generații. Subzistența transgenerațională a unui grup a fost posibilă doar În măsura În care mecanismele specifice primelor trei componente au putut fi transmise noilor generații și chiar Îmbunătățite de către acestea (4). Etapa 3: Prezența normelor sociale În toate grupurile culturale Grupurile care au reușit să
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
consecințele permise, obligatorii și interzise, precum și mecanismele existente pentru a asigura respectarea regulilor. Care este relația dintre instituții, la nivelul general precizată de abordările prezentate mai sus, și practica politicilor publice? Răspunsul la această Întrebare depinde de gradul În care subzistența unei instituții este dependentă de satisfacerea unor preferințe ale membrilor comunității. La prima vedere, aceasta ar putea fi atât o condiție necesară, cât și una suficientă pentru subzistența instituțiilor. Acceptarea faptului că avem de-a face cu o condiție suficientă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
practica politicilor publice? Răspunsul la această Întrebare depinde de gradul În care subzistența unei instituții este dependentă de satisfacerea unor preferințe ale membrilor comunității. La prima vedere, aceasta ar putea fi atât o condiție necesară, cât și una suficientă pentru subzistența instituțiilor. Acceptarea faptului că avem de-a face cu o condiție suficientă pentru subzistența instituțională nu prezintă mari dificultăți. Odată apărută o instituție ce are drept consecință satisfacerea preferințelor unui grup suficient de mare de membri ai comunității, aceștia vor
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
instituții este dependentă de satisfacerea unor preferințe ale membrilor comunității. La prima vedere, aceasta ar putea fi atât o condiție necesară, cât și una suficientă pentru subzistența instituțiilor. Acceptarea faptului că avem de-a face cu o condiție suficientă pentru subzistența instituțională nu prezintă mari dificultăți. Odată apărută o instituție ce are drept consecință satisfacerea preferințelor unui grup suficient de mare de membri ai comunității, aceștia vor fi stimulați să reîntărească tiparul de acțiuni ce constituie acea instituție. În lipsa unor factori
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
stimulați să reîntărească tiparul de acțiuni ce constituie acea instituție. În lipsa unor factori exteriori care să modifice În mod negativ capacitatea unei instituții de a satisface preferințele indivizilor, aceasta va subzista. Dar satisfacerea preferințelor este și o condiție necesară pentru subzistența instituțiilor? Un răspuns afirmativ ne-ar asigura că o instituție care subzistă este o instituție eficientă, În raport cu satisfacerea preferințelor cetățenilor. În acest caz, activitatea de realizare de politici publice s-ar putea rezuma cu succes la construirea de aranjamente instituționale
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
plătesc asigurarea de sănătate, deși beneficiază de gratuitatea sistemului de sănătate. Legislația nu a fost aplicată și În cazul fermierilor din mai multe motive, unul dintre cele mai importante fiind acela că fermierii nu produc pentru piață, ci În scopul subzistenței, astfel Încât aceștia nu au bani pentru a plăti asigurările de sănătate (de stat sau de oricare alt tip). Din cauza numărului foarte scăzut al angajaților, România are o reală problemă În colectarea resurselor necesare bugetului de sănătate, deși nu există cifre
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Întrebăm de ce foarte multe romane franceze contemporane sînt cronicile unor eșecuri, dacă e normal să fie așa, să scrii doar cu condiția de a fi eșuat În realitate și să Încerci să „te scoți” astfel. Să fie vorba despre o subzistență a tragediei Într-o epocă refractară la tragic și dezamăgită tocmai din cauza asta? Fiecare eșec Înregistrat În romanele lui Adely devine, dialectic, mijloc de cunoaștere. În urma lor, de fiecare dată, protagonistul regăsește calea spre sine Însuși, schimbarea la față prin
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Într-o rulotă kusturițiană, pînă la nouă ani, cînd rulota și bunica dispar mistuite Într-un incendiu. Fio rămîne singurică. Familia adoptivă și orfelinatul Îi desăvîrșesc inițierea În viață. La 18 ani, Fio are o idee interesantă În privința asigurării propriei subzistențe: intuiția ei morală Îi spune că oamenii, cu cît o duc mai bine din punct de vedere material, cu atît au mai puține credințe și acționează În virtutea impulsului. Că au, prin urmare, Întotdeauna ceva de ascuns pentru că se simt vinovați
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
rândul său dorința aprigă de a răspunde necesităților vitale (Mi-e foame, mi-e sete!). Spaima organică în fața intemperiilor care opresc rodirea pământului provoacă o viziune terifiantă a efectelor secetei, plasticizate într-un tablou apocaliptic (Foamete), așa cum lipsa mijloacelor de subzistență în mediul urban îl face să arunce diatribe și blesteme grele asupra orașului (Fapte diverse). Rostirea țărănească sau suburbană, cu inserții dialectale, aspră, dură, uneori trivială, dar în căutare de figuri și imagini de efect, șocante chiar, este principalul suport
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
de sărăcie cronică? Sărăcie cronică și excluziune socială: precizări conceptuale În literatura de specialitate întâlnim multiple definiții ale sărăciei, fiecare dintre ele implicând o perspectivă diferită. Vom defini sărăcia unidimensional, ca fiind lipsa resurselor necesare menținerii individului deasupra nivelului de subzistență - sub care acesta nu mai poate fi considerat membru al societății (această perspectivă este larg acceptată în special de experții care preferă conceptul de excluziune socială). Studiile transversale oferă informații extrem de utile (despre grupuri deprivate, despre inegalitatea dintr-o societate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mediul rural este rezultatul tehnologiei scăzute, ceea ce face ca populația rurală să se angajeze în activități slab productive și generatoare de venituri scăzute. O mare parte a populației rurale nu are nici o posibilitate decât să se angajeze în activități de subzistență slab productive.” (Chircă și Teșliuc 1999, 11) Studiile arată că sărăcia scade semnificativ pentru indivizii ce au peste două hectare per capita (Chircă și Teșliuc, 1999, 16) Pentru a ține sub control vârstele indivizilor, vom face analizele pe trei grupuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care au o bucată minimă de pământ, dar nu au nici un fel de venituri. Retragerea statului din economia mediului ruralul românesc, „privatizarea” forțată și ineficientă a pământului au dus în cele din urmă la transformarea gospodăriilor țărănești în „celule de subzistență”. După câțiva ani de așteptări zadarnice ca statul să susțină micul producător din agricultură, gospodăriile rurale au găsit în migrație una dintre cele mai profitabile alternative de câștig. În acest context, decizia de a emigra a fost una dintre strategiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un secol mai târziu Auerbach 50, că literatura a fost dată popoarelor dominate ca să își poată explora posibilitățile de viață, să poată proiecta desfășurarea existenței pe mai multe planuri și în mai multe direcții: unei umanități limitate la condiția de subzistență, literatura i-a servit ca mijloc de îmbogățire a orizontului de viață. Acelorași culturi subalterne, invenția misiunii naționale le-a oferit posibilitatea de explorare a destinului. Sau, cu cuvintele lui Fichte, "o viață care să trăiască din ea însăși"51
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că nu se susține, dar și că oaspetele este cu adevărat parazitat de către cercul familial. Fiul, copilul este un parazit, aceasta ar putea să-i spună tatăl care evocă "lupta parazitului care nu numai că înțeapă dar și își asigură subzistența sugând sângele celorlalți"489, imagine ce își va căpăta întreaga forță în Metamorfoza care este figurarea, ad litteram, a sentimentului încercat de fiu că este un străin în propria sa familie, sentiment pe care Kafka îl avea el însuși adesea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
adesea tacite” pe care se întemeiază învățământul românesc azi. Autorii se concentrează asupra funcționalităților școlare, și mai puțin asupra finalităților educației. Se raliază tranșant la ideea, cam uzată deja, că învățământul reflectă fidel starea societății românești - rudimentară, rurală, patriarhală, de subzistență, producătoare a „cetățeanului minimal”. Dar nu sesizează un fapt contradictoriu: acela că școala ideală ar trebui modernizată înaintea societății, care, totuși, o condiționează. în același timp, școala trebuie să producă integrarea profesională, deci adaptarea tinerilor absolvenți la societatea dată, generând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se încheia un capitol zbuciumat din existența populației evreiești din România în timpul regimului antonescian, un capitol ce a avut consecințe de lungă durată îndeosebi asupra generațiilor tinere, supuse la munci fizice grele, private de multe ori de condițiile minime de subzistență și sancționate pentru cele mai nesemnificative abateri. Nu au fost puține cazurile în care evreii mobilizați în vederea prestării muncii obligatorii au rămas infirmi în urma tratamentului de care au beneficiat, înregistrându-se inclusiv un număr neprecizat de decese. În finalul demersului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unelte și anume, târnăcoape, casmale, clește de întins și de tăiat sârma, ciocane, topoare; căci pe cele care le-am găsit fiind foarte proaste nu le putem folosi decât cu foarte mic randament. 8. Să se facă un depozit de subzistențe special la Vârtejeni 389. COMANDANTUL LAGĂRULUI DE PRIZONIERI Nr. 5 Lt. Colonel ss. Constantinescu Constantinescu Alex. *) Adnotări: "Dosar 3"; "Urgent Confidențial Personal"; "Biroul 2 Siguranță 23/VIII/1941. Se va lua contactul cu Prefecții de Bălți 390 și Soroca 391
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cine urmează să le aprovizioneze și să le îngrijească de starea sanitară a lor, însă până în prezent nu s'a primit nici un rezultat. M.C.G. însă cu telegrama 4473 din 24 August a.c. a dat ordin să se pună imediat în subzistență Detașamentul de 3000 lucrători evrei din lagărul Vârtejeni, alimentele transportându-se prin grija Comandantului (hrana se va servi și familiilor acestora din lagăr)416. V/ În concluzie: Lagărele de internați evrei depinzând de mai multe instituții și nimeni nu se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-se pe ordinele de rechiziție următoarea viză: "prelungit repartizarea la munca obligatorie până la 31.XII.1942". Toate cererile privitoare la repartizări de evrei prevăzute în titlul B, cap. III, prevăzute mai sus, în care să specifice: Că lucrează pentru armată (subzistențe, echipament, armament, etc.), execută lucruri în interes militar (C.F. drumuri, poduri, etc.) sau este o întreprindere de valoare pentru economia națională, menționându-se contractele în curs de execuție și durata lor. Că au absolută nevoie de specialiștii evrei nominal indicați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de muncă, care sunt lipsite de orice resurse de traiu și care primesc hrana și diferite alte ajutoare. Prin dispozițiunile recent ordonate, comunitatea are azi obligațiunea a asigura întreținerea detașamentelor de muncă nou formate, care execută munci în interes militar. Subzistența acestor detașamente necesită fonduri importante, care provin tot dela taxele de carnete. Tot prin contribuțiunile titularilor de carnete s'au putut face donațiuni importante pentru înzestrarea spitalelor de campanie. În interesul tuturor celor arătate mai sus, credem că este necesară
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și profitabilitate. Forma marfă a produsului muncii presupune asumarea de către producător a contactului cu cel care îi va cere și îi va consuma marfa. Capitalismul înseamnă producție, bani și comerț cu mărfuri și cu bani. Capitalismul înseamnă despărțirea omului de subzistență și de producția de subzistență. Capitalismul înseamnă a produce mai mult cu gândul la bogăție și profit 133. Am simțit nevoia de a-l aduce mai aproape pe Marx deoarece nimeni nu a întreprins o asemenea analiză a ceea ce numim
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]