2,316 matches
-
fonetică a: descri-am; la verbele cu rădăcina terminată în consoană palatală (¿ sau ¤) sufixul a are realizarea fonetică ea: îngenunch’-ea-m, privegh’-ea-m. Morfemele diferite fonetic datorită relațiilor sintagmatice cu morfemele vecine din structura internă a termenilor lexicali sunt alomorfe 6; sufixul -adin structura verbului descri-a-m și sufixul -eadin structura verbelor tăc-ea-m, cit-ea-m sunt alomorfe ale morfemului(arhimorfemului) ea, specific sensului de „imperfect” în flexiunea verbelor de conjugarea a II-a - a IV-a. Sufixul -eadin structura verbului îngenunch-ea-m și sufixul -adin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rădăcina terminată în consoană palatală (¿ sau ¤) sufixul a are realizarea fonetică ea: îngenunch’-ea-m, privegh’-ea-m. Morfemele diferite fonetic datorită relațiilor sintagmatice cu morfemele vecine din structura internă a termenilor lexicali sunt alomorfe 6; sufixul -adin structura verbului descri-a-m și sufixul -eadin structura verbelor tăc-ea-m, cit-ea-m sunt alomorfe ale morfemului(arhimorfemului) ea, specific sensului de „imperfect” în flexiunea verbelor de conjugarea a II-a - a IV-a. Sufixul -eadin structura verbului îngenunch-ea-m și sufixul -adin structura verbului cit-a-m sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
internă a termenilor lexicali sunt alomorfe 6; sufixul -adin structura verbului descri-a-m și sufixul -eadin structura verbelor tăc-ea-m, cit-ea-m sunt alomorfe ale morfemului(arhimorfemului) ea, specific sensului de „imperfect” în flexiunea verbelor de conjugarea a II-a - a IV-a. Sufixul -eadin structura verbului îngenunch-ea-m și sufixul -adin structura verbului cit-a-m sunt alomorfe ale morfemului -a-, specific flexiunii verbelor de conjugarea I. Tot așa, dezinențele -e și -i sunt morfeme sinonime pentru exprimarea sensului de plural la substantive feminine
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
6; sufixul -adin structura verbului descri-a-m și sufixul -eadin structura verbelor tăc-ea-m, cit-ea-m sunt alomorfe ale morfemului(arhimorfemului) ea, specific sensului de „imperfect” în flexiunea verbelor de conjugarea a II-a - a IV-a. Sufixul -eadin structura verbului îngenunch-ea-m și sufixul -adin structura verbului cit-a-m sunt alomorfe ale morfemului -a-, specific flexiunii verbelor de conjugarea I. Tot așa, dezinențele -e și -i sunt morfeme sinonime pentru exprimarea sensului de plural la substantive feminine (în opoziție, cu dezinența de singular
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opoziție cu -Ø, -e, -ă, -u, de la singular: student/studenți, codru/codri, țară/țări, carte/cărți. Morfemele omonime care intervin în organizarea aceleiași categorii gramaticale generează neutralizarea unor opoziții categoriale: dezinența -e, de exemplu, în structura substantivelor feminine formate cu sufixul -toare, din câmpul semantic al umanului, caracterizează deopotrivă și singularul și pluralul acestora: învățătoare, directoare, ceea ce duce la neutralizarea opoziției de număr. Opoziția se restabilește prin introducerea altor morfeme; articolul-morfem al determinării dezvoltă, în aceste structuri, o dublă funcție; exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
forme specifice ca morfem al potențial-optativului; formele aș, ai, ar, am, ați, ar cânta sunt radical deosebite de imperfectul - punct de plecare în istoria limbii (vream, vreai + sic). Auxiliarul a voi se deosebește de prezentul verbului predicativ corespunzător prin absența sufixului -esc: Eu voi cânta/Eu nu mai voiesc nimic. Verbul a fi (întrebuințat la conjunctiv prezent), ca auxiliar al conjunctivului perfect, este invariabil după persoană, spre deosebire de verbul predicativ, care realizează această categorie gramaticală și în planul expresiei: Eu să fi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
natură, mai ales economică. Opoziția masculin-feminin se realizează, lexical, a. la nivelul rădăcinii: bărbat - femeie cerb - căprioară băiat - fată bou - vacă tată - mamă motan - pisică frate - soră cocoș - găină ginere - noră berbec - oaie unchi - mătușă armăsar - iapă b. la nivelul sufixului moțional, care formează substantivele mobile: • substantive feminine de la substantive masculine: suf. -ă: bunic-bunică elev-elevă copil-copilă student-studentă nepot-nepoată polonez-poloneză socru-soacră nepalez-nepaleză cumnat-cumnată torinez-torineză cuscru-cuscră profesor-profesoară -că: sătean-săteancă italian-italiancă țăran-țărancă ieșean-ieșeancă -oaică: leu-leoaică rus-rusoaică lup-lupoaică chinez-chinezoaică -iță: doctor-doctoriță bivol-bivoliță hangiu - hangiță păun
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mireasă croitor - croitoreasă împărat - împărăteasă ofițer - ofițereasă preot - preoteasă -esă: poet - poetesă • substantive masculine de la substantive feminine (mai rar): suf. -an: curcă - curcan gâscă - gâscan ciocârlie - ciocârlan -oi: cioară - cioroi rață - rățoi vulpe - vulpoi broască - broscoi c. la nivelul unor sufixe dezvoltând între ele aceeași opoziție: suf. -tor - toare: director - directoare trădător - trădătoare educator - educatoare traducător - traducătoare muncitor - muncitoare scriitor - scriitoare -el - ică: nepoțel - nepoțică vițel - vițică purcel - purcică Observații: • Între substantivele feminine derivate prin sufixul -easă, unele prezintă o modificare
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
broscoi c. la nivelul unor sufixe dezvoltând între ele aceeași opoziție: suf. -tor - toare: director - directoare trădător - trădătoare educator - educatoare traducător - traducătoare muncitor - muncitoare scriitor - scriitoare -el - ică: nepoțel - nepoțică vițel - vițică purcel - purcică Observații: • Între substantivele feminine derivate prin sufixul -easă, unele prezintă o modificare semantică și în sfera sensului lexical; croitoreasă înseamnă femininul substantivului masculin croitor, cu păstrarea nucleului semantic lexical: ‘ființă umană care face croitorie’. Ofițereasă, în schimb, cel puțin până de curând, însemna „soție de ofițer”. În
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ofițer’. Substantivul preoteasă prezintă, de asemenea, două sensuri: (1) ‘soție de preot’ pentru spațiul cultural românesc, (2) ‘ființă de sens feminin-preot’, pentru spațiul cultural al Greciei antice sau pentru cultura veche hindusă. • Opoziția gramaticală masculin-feminin în cazul substantivelor formate cu sufixul moțional -oi nu mai corespunde, de fapt, unei distincții de același tip în lumea obiectelor; sufixul -oi este, în primul rând, un augmentativ: cioară-cioroi, muscă-muscoi, broască-broscoi. Substantivul derivat cu sufixul -oi se înscrie în opoziția semantică masculin-feminin numai când denumește
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
2) ‘ființă de sens feminin-preot’, pentru spațiul cultural al Greciei antice sau pentru cultura veche hindusă. • Opoziția gramaticală masculin-feminin în cazul substantivelor formate cu sufixul moțional -oi nu mai corespunde, de fapt, unei distincții de același tip în lumea obiectelor; sufixul -oi este, în primul rând, un augmentativ: cioară-cioroi, muscă-muscoi, broască-broscoi. Substantivul derivat cu sufixul -oi se înscrie în opoziția semantică masculin-feminin numai când denumește, metaforic, indivizi umani caracterizați prin anumite trăsături fizice (cioroi, broscoi) sau morale (vulpoi) manifestate într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
veche hindusă. • Opoziția gramaticală masculin-feminin în cazul substantivelor formate cu sufixul moțional -oi nu mai corespunde, de fapt, unei distincții de același tip în lumea obiectelor; sufixul -oi este, în primul rând, un augmentativ: cioară-cioroi, muscă-muscoi, broască-broscoi. Substantivul derivat cu sufixul -oi se înscrie în opoziția semantică masculin-feminin numai când denumește, metaforic, indivizi umani caracterizați prin anumite trăsături fizice (cioroi, broscoi) sau morale (vulpoi) manifestate într-un grad ridicat de intensitate: cioroi = foarte negru; vulpoi = foarte șmecher, viclean. Aceeași motivare stilistică
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
broască, în lumea umană. Nici vulpe sau cioară nu sunt corespondentele feminine ale masculinelor vulpoi, cioroi, ci cel mult expresia gradului pozitiv, neutru, al însușirilor reprezentate, întrebuințare, însă, puțin frecventă. Nici femininul șerpoaică nu are corespondent masculin în lumea umanului. Sufixul -oi schimbă și genul substantivelor inanimate, concomitent cu dezvoltarea mutațiilor semantice sau valorilor stilistice determinate de funcția sa de sufix augmentativ. Pornind de la substantive feminine, sufixul creează substantive neutre: ladă (F.) lădoi (N.) furcă (F.) furcoi (N.) bubă (F.) buboi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gradului pozitiv, neutru, al însușirilor reprezentate, întrebuințare, însă, puțin frecventă. Nici femininul șerpoaică nu are corespondent masculin în lumea umanului. Sufixul -oi schimbă și genul substantivelor inanimate, concomitent cu dezvoltarea mutațiilor semantice sau valorilor stilistice determinate de funcția sa de sufix augmentativ. Pornind de la substantive feminine, sufixul creează substantive neutre: ladă (F.) lădoi (N.) furcă (F.) furcoi (N.) bubă (F.) buboi (N.) Trecerea la neutru este facilitată de structura fonetică a substantivelor nou create; substantivele caracterizate prin trăsătura semantică+inanimat și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întrebuințare, însă, puțin frecventă. Nici femininul șerpoaică nu are corespondent masculin în lumea umanului. Sufixul -oi schimbă și genul substantivelor inanimate, concomitent cu dezvoltarea mutațiilor semantice sau valorilor stilistice determinate de funcția sa de sufix augmentativ. Pornind de la substantive feminine, sufixul creează substantive neutre: ladă (F.) lădoi (N.) furcă (F.) furcoi (N.) bubă (F.) buboi (N.) Trecerea la neutru este facilitată de structura fonetică a substantivelor nou create; substantivele caracterizate prin trăsătura semantică+inanimat și terminate în diftongul oi sunt toate
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
F.) buboi (N.) Trecerea la neutru este facilitată de structura fonetică a substantivelor nou create; substantivele caracterizate prin trăsătura semantică+inanimat și terminate în diftongul oi sunt toate neutre altoi, butoi, cimpoi, mușuroi, sloi, soi etc. Dintre masculinele derivate cu sufixul -an, rămâne un termen izolat al opoziției substantivul ciocârlan care denumește o pasăre distinctă de cea numită prin femininul ciocârlie. Din motive semantice, rămân termeni izolați ai opoziției și unele substantive masculine sau feminine nederivate: amiral, bariton, cantor, gropar, marinar
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se înscriu la un pol al opoziției de gen aflat în contradicție cu raportul semantic de gen; genul gramatical al acestor substantive nu corespunde genului natural; femininele cătană, ordonanță, sentinelă, calfă denumesc ființe de sex masculin. • Opoziția masculin-feminin pe baza sufixelor diminutivale caracterizează și unele adjective: frumușel-frumușică, curățel-curățică etc. B. Substantivele epicene se caracterizează prin nemanifestarea opoziției de gen; în interpretarea lingvistică a lumii viețuitoarelor, subiectul vorbitor a rămas indiferent la distincția de sex, sau pentru că aceasta este imperceptibilă în cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
animate. Substantivele terminate în e pot fi feminine (cele mai numeroase): carte, înțelepciune, vulpe, vreme, masculine: frate, iepure, viezure, George, Vasile sau neutre (foarte puține): nume, prenume, sânge, spate. Parte din femininele terminate în e se diferențiază de celelalte prin sufixul din care face parte vocala: -re (infinitiv lung): apărare, coborâre, iubire, moștenire, -ătate (-etate, -itate): modernitate, notorietate, singurătate, vietate, -iune: națiune, rebeliune, rugăciune sau prin intrarea vocalei într-un diftong (marcat grafic sau mascat de un hiat): brezaie, copaie, droaie
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
majoritatea substantivelor (reprezentate de termeni lexicali vechi) cu tema terminată în velarele c, g (lunc-ă, dung-ă etc.), care se africatizează (lun¥-i, dun©-i etc.), în spiranta -ș (ușă-uși), în lichida r (urătură-urături, trăsătură-trăsături). Observații: Unele substantive feminine formate prin sufixul diminutival -ică exprimă pluralul prin dezinența -le, asemeni substantivelor de tipul stea, de care unele se și apropie prin forme paralele de singular (mărgea-mărgică, rândunea-rândunică); mărge-le, turture-le, rândune-le, scrisore-le, bucățe-le etc. În limbajul popular apar și forme cu dezinența
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular terminată în vibranta -r, precedată de diferite consoane: filtru/filtr-e, pupitru/pupitr-e, membru/membr-e, trimestru/trimestr-e etc.; substantivul lucru face excepție; primește la plural dezinența -uri: lucr-uri; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul fonetic -aj (sufix lexical sau fără caracter morfematic): arbitraj/arbitraj-e, sondaj/sondaj-e, abataj/abataj-e, personaj/personaj-e etc.; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul - ism, morfem lexical sau simplu grup fonetic: dacism/dacism-e, balcanism/balcanism-e, silogism/silogism-e, sofism/sofism-e, truism
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sondaj/sondaj-e, abataj/abataj-e, personaj/personaj-e etc.; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul - ism, morfem lexical sau simplu grup fonetic: dacism/dacism-e, balcanism/balcanism-e, silogism/silogism-e, sofism/sofism-e, truism/truism-e etc.; • substantive formate de la infinitiv, prin sufixul -et(ăt): strigăt/strigăt-e, geamăt/gemet-e, plesnet/plesnet-e, foșnet/foșnet-e, scrâșnet/scrâșnet-e etc. sau terminate în acest grup fonetic: capăt/capet-e, sunet/sunet-e; • substantive formate prin sufixul -ment(mânt): clasament/clasament-e, plasament/plasament-e, tratament/tratament-e, așezământ/așezămint-e etc. și substantive
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
balcanism-e, silogism/silogism-e, sofism/sofism-e, truism/truism-e etc.; • substantive formate de la infinitiv, prin sufixul -et(ăt): strigăt/strigăt-e, geamăt/gemet-e, plesnet/plesnet-e, foșnet/foșnet-e, scrâșnet/scrâșnet-e etc. sau terminate în acest grup fonetic: capăt/capet-e, sunet/sunet-e; • substantive formate prin sufixul -ment(mânt): clasament/clasament-e, plasament/plasament-e, tratament/tratament-e, așezământ/așezămint-e etc. și substantive cu tema lexicală de singular terminată în grupuri fonetice identice (total sau parțial) cu aceste sufixe: accident-accident-e, talent-talent-e, mormânt-mormint-e etc. Observații: Întrebuințat la plural, cu sens lexical
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în acest grup fonetic: capăt/capet-e, sunet/sunet-e; • substantive formate prin sufixul -ment(mânt): clasament/clasament-e, plasament/plasament-e, tratament/tratament-e, așezământ/așezămint-e etc. și substantive cu tema lexicală de singular terminată în grupuri fonetice identice (total sau parțial) cu aceste sufixe: accident-accident-e, talent-talent-e, mormânt-mormint-e etc. Observații: Întrebuințat la plural, cu sens lexical schimbat metonimic, substantivul pământ, cu aceeași structură fonetică, primește dezinența -uri: pământ-uri. De la seriile corelative de dezinențe ale opoziției de număr, unele substantive deviază, exprimând unul din sensurile
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
manifestarea opoziției semantice de număr în planul expresiei. Se cuprind în această clasă de substantive invariabile: • substantive masculine cu terminația -i, dezinența-Ø, la singular și la plural: arici, ochi, pui, tei; • substantive feminine cu dezinența -e la singular, în structura sufixului de agent -toare: educatoare, dansatoare, directoare etc. Observații: Caracterul invariabil al substantivelor feminine marcate prin trăsătura semantică + uman permite evitarea confuziei cu pluralul substantivelor masculine formate prin varianta masculină a sufixului: -tor: dansatori, directori, educatori. Substantive feminine cu aceeași dezinență
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantive feminine cu dezinența -e la singular, în structura sufixului de agent -toare: educatoare, dansatoare, directoare etc. Observații: Caracterul invariabil al substantivelor feminine marcate prin trăsătura semantică + uman permite evitarea confuziei cu pluralul substantivelor masculine formate prin varianta masculină a sufixului: -tor: dansatori, directori, educatori. Substantive feminine cu aceeași dezinență dar fără trăsătura semantică + uman formează pluralul cu dezinența -i: ciocănitoare - ciocănitori, privighetoare-privighetori. În felul acesta pluralul distinge unele substantive omonime la singular: semănătoare - semănătoare (ființa umană), semănători (mașină agricolă). • substantive
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]