2,532 matches
-
și din exil, și l-au asumat cele două suplimente ale periodicului „Dialog” de la Frankfurt pe Main. Pentru a se evita izolarea într-un soi de „ghetto cultural”, s-a promovat, deliberat, o deschidere spre valorile culturii universale. Spicuind din sumarele C. de l. îndeosebi ceea ce aduce o notă de originalitate, trebuie amintite din numărul 3-4 (septembrie 1988) cronica lui S. Damian la volumul Epistolar al lui Gabriel Liiceanu, apărut la București, cronică intitulată Mersul pe nisip, precum și articolul Pentru o
CAIET DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286001_a_287330]
-
redacția lui Ion Gorun (din 1917 până în 1928), în ediții populare și de lux; din 1903, își schimbă titlul în „Calendarul «Lumea ilustrată»”, și din 1922, în „Lumea ilustrată. Calendar”. În primii doi ani, alături de partea calendaristică, sunt incluse în sumar biografii și bibliografii, note despre istoricul și profilul unor publicații, literatură, în special poezii, folclor, evocări. După 1920, partea literară este realizată din republicări. Sunt inserate versuri de D. Nanu, Th. D. Speranția, D. Teleor, Elena D. Sevastos, G. Coșbuc
CALENDARUL REVISTEI „LUMEA ILUSTRATA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286028_a_287357]
-
popor conștiința națională, a cultiva sentimentele morale” și „a înmulți cunoștințele utile”. În afară de partea calendaristică, cuprinde versuri și proză, însemnări și articole diverse, aparținând unor scriitori mari ai epocii. Spre deosebire de alte publicații de același gen, C. „M.” nu are un sumar alcătuit exclusiv din retipăriri, publicând mai ales texte originale sau preluate din volume aflate sub tipar. Colaborează cu versuri, între alții, St. O. Iosif (Tudor Vladimirescu, 1901), D. Anghel (Populare spaniole, 1903), O. Goga (Fior, 1911, din volumul Ne cheamă
CALENDARUL „MINERVEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286021_a_287350]
-
viața creatorului Luceafărului găzduiește numărul 7 din 1929 și tot aici cineva semnând B.L. (este vorba despre B.Lăzăreanu) e prezent cu un bine documentat articol despre „Calendarul Claponului”, scos în 1878 de I. L. Caragiale. Pe alocuri, sunt prezente în sumar observații critice în domeniul limbii. Destul de des se tipăresc versuri populare, îndeosebi strigături. E.O.
CALICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]
-
cu caracter politic sau cultural, din țară. Literatura este reprezentată mai ales prin poezia originală a lui Faust Brădescu, Nic. Iancu Păltinișanu, Nicolae Novac, Ion Țolescu, Valentin Dragu, Elisabeta Mihăilescu, Daniela Movilă, Iulia Carâp, Al. Petru Silistreanu. Sunt incluse în sumarul revistei, integral sau fragmentar, versuri și proză aparținând poeților români clasici și contemporani: M. Eminescu, V. Alecsandri, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, O. Goga, Al. Mateevici, Aron Cotruș (Horia, Pâinea noastră, Țară, Între Volga și Mississippi, reproduse după volumul Drumuri prin
CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286055_a_287384]
-
M. Beniuc, Gr. Moisil), mese rotunde ca, de exemplu, M. Eminescu și conștiința românească, la care participă Șerban Cioculescu, Al. Dima, C. Noica, Sergiu Al-George, Al. Piru, Ion Biberi, sau Blaga filosof, cu participarea lui Al. Tănase și A. Boboc. Sumarele revistei pe anii 1968 - 1982 au o tematică variată, începând cu literatura română - poezie, proză, teorie, critică și istorie literară, etnografie și folclor, continuând cu traduceri din literatura universală, până la probleme de cultură generală, istorie și arheologie, școală, învățământ ș.a.
ASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285481_a_286810]
-
autohtoni. Se publică versuri de Adrian Popescu, Teohar Mihadaș, Al. Andrițoiu, Ioan Moldovan, Ioan Țepelea, Viorel Horj, proze scurte de Mircea Horia Simionescu, Bedros Horasangian, Florin Ardelean, Horia Alexandru Căbuți, fragmente din jurnalele lui Paul Goma și Victor Velea. Din sumarul revistei nu sunt absente nici teoria și critica literară, ilustrate de Adrian Marino, printr-o secvență din Biografia ideii de literatură, de Nae Antonescu, care scrie despre mai multe periodice bihorene din trecut, de Valentin Chifor, semnatar al unui mic
AURORA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285498_a_286827]
-
Locul de întâlnire). Între preocupările publicației se numără și aceea a unor restituiri istorico-literare. În mai multe numere, Gr. Tăbăcaru dă la iveală (sub titlul Amănunte necunoscute din viața și opera poetului) fragmente inedite din manuscrisele lui Ștefan Petică. Din sumar nu lipsesc nici traducerile, și selecția acestora oglindind predilecția redactorilor pentru curentul simbolist (versiuni românești ale unor texte de Jean Moréas, Remy de Gourmont, Paul Verlaine ș.a.). I.M.
ATENEUL CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285486_a_286815]
-
A. După propria-i mărturisire, a încercat însă cele mai mari satisfacții lucrând la traducerea în limba germană a poeziilor lui Lucian Blaga, poet al cărui univers spiritual îi era bine cunoscut. Având libertatea de a alcătui după preferințele sale sumarul unei plachete de versuri transpuse, a dat o pondere mai mare stihurilor din ultimele volume ale poetului, simțindu-se atras de limpezimea lor structurală. Dispoziția lui Blaga pentru organicitatea lumii, pentru fluidul vieții, simțul său măsurat, apt întotdeauna de fine
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
București la 7 ianuarie 1990, ca supliment al ziarului „Adevărul”; se numea, inițial, „Adevărul de duminică”. După cum rezultă dintr-un Cuvânt către cititori (semnat „Adevărul”), era menită să umple Duminicile (cu d mare) celor mai diverse categorii de cititori - și sumarul revistei, rubricile din numerele ce vor urma susțin această finalitate, deconcertând chiar, printr-o prea mare varietate: apar reportaje, note și însemnări, memorialistică, documente, literatură propriu-zisă, cronici literare, de film, de teatru și muzicale, articole pe teme sociale, științifice, rubrici
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
își schimbă titlul, din „Adevărul de duminică”, în „Adevărul literar și artistic”. Odată cu această modificare, s-a simțit nevoia unei noi precizări a programului revistei, construit pe ideea „de a promova valori confirmate și incontestabile, de a încuraja speranțe certe”; sumarul va fi, ca și până acum, tot „bogat, divers, acordat unei vaste palete de gusturi și preferințe”. Apar, cu articole și cronici, Romul Munteanu, Valeriu Cristea, Alexandru Melian, Titus Mesaroș; începând cu numărul 39 apare și rubrica „Semnal”, cu scurte
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
Sadoveanu va deveni director în 1936. Campaniile antilovinesciene și mai ales antigândiriste, deși mai palide, sunt identice cu ale „Vieții românești”, de unde sunt recrutați cei mai de seamă colaboratori. Lui M. Sadoveanu, I. Agârbiceanu, Gala Galaction, Paul Zarifopol, prezenți în sumar înainte de 1925, li se adaugă masiv după această dată C. Stere, D. D. Pătrășcanu, M. Codreanu, M. Ralea, Al. A. Philippide, G. Topîrceanu, Ionel Teodoreanu, D. I. Suchianu, Demostene Botez, Otilia Cazimir. Chiar T. Arghezi și G. Călinescu au fost mai
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
ideologie și o estetică a sa. Țelul declarat al revistei bucureștene este în primul rând unul informativ și formativ, aproape în felul „magazinelor” din secolul XIX: „răspândirea gustului pentru literatură”, deșteptarea „dragostei pentru cultură”. Și faptul se străvede chiar din sumarul foarte eteroclit, care se adresa în primul rând unui cititor mediu, chiar puțin cultivat. Pentru el se fac destul de mari concesii, în scopul de a-i câștiga abonamentul. De aici paginile de vulgarizare (mai ales despre Freud și psihanaliză), de
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
tăcută. Geamurile terasei fuseseră spulberate de o explozie, iar masa pe care ne luam adesea prânzul era plină de cioburi. Tu le adunai răbdătoare, fără să zici nimic, când ghemuită, când sprijinindu-te cu mâna de spătarul unui scaun. Erai sumar îmbrăcată, atât de sufocantă era căldura golfului la reflux. Îți vedeam trupul și amestecul de fragilitate și forță, pe care mișcările tale îl scoteau la iveală. Jocul acela carnal și inocent al nudității care nu știe că e contemplată. Un
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
este agitație, în primul rând. Un ziar este ca un furnicar. Oameni într-o mișcare continuă și dezordonată. Uși trântite în grabă. Telefoane care sună continuu, strident, fără milă. Nervi și izbucniri verbale colorate intens. Forfota de dinaintea unei ședințe de sumar alternează cu inexplicabile momente de acalmie. Te întrebi ce se întâmplă și nu găsești nici un răspuns. Coridorul unei redacții nu este un punct de observație prea bun. Neștiind prea multe despre meseria de jurnalist, ajungi repede la o concluzie ușor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
atenție, dar extrem de provocator: lectura zappată sau lectura discontinuă. Adaptată din plin acestui tip de lectură, presa nu se mai gândește la nimic (la structura informației, de pildă), ci caută să-și dezvolte propriile procedee rezumative (șapoul, intertitlul, manșeta, rubricația, sumarul etc.). Omul modern, supus de media unei suprainformații, în lipsă de timp (de mijloace de exploatare) citește simultan mai multe programe. Trece de la unul la altul fără să observe, dar e conștient de rolul său și de situarea socială în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a uimi. De a stârni curiozitatea cititorului. Acroșul poate fi și un citat din text, plasat lateral sau în capul paginii. În unele ziare, rolul acroșului este luat de chapeau-ul detașat - un text extrem de scurt, prezentat pe prima pagină, la sumar. (M. Voirol, 1992, p. 36) 4.1.2. Tipuri de atac Citatul. Orice atac de acest tip trebuie să fie scurt, nervos, clar, semnificativ, concis. Nu mai vorbim de acuratețea redării sau de atenta decupare din context. Faptul că aceste
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de a uimi, de a stârni curiozitatea cititorului. Acroșul poate fi: un citat din text (plasat lateral sau în capul paginii). În unele ziare, rolul acroșului este luat de „chapeau-ul detașat” - un text extrem de scurt, prezentat pe prima pagină, la sumar. (M. Voirol, 1992, p. 36) 5.1. Titlul Ne plac titlurile șocante și inteligente. Ne oprim la ele, trăind impresia amăgitoare că suntem informați, că nu mai este nevoie să citim întregul articol. Comoditatea noastră este din plin satisfăcută. Lectura
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nevoile actorilor vizați, decuparea conținutului în module, individualizarea parcursurilor pedagogice, testele și evaluarea, aspectul grafic, dimensiunea intuitivă a navigării, posibilitatea de a apela la funcția de ajutor suplimentar, performanțele tehnice ale sistemului; educații: accesul la informații specifice (explicitarea obiectivelor, a sumarului, a bibliografiei etc.), posibilitatea autoînscrierii, accesul la programele de formare, gradul de interactivitate dintre educat și cursuri, posibilități de lucru în grupuri, funcționalitatea și descrierea dispozitivelor de comunicare sincronă și asincronă dintre tutori/experți și educați, mediile utilizate; tutorii: funcționalitatea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a Bibliei făcută, se scrie pe o contrapagină, „după Septuaginta”. Desigur, am deschis noua versiune cu un freamăt de Încântare apriorică, sperând că voi găsi În sfîrșit un text În spiritul a ceea ce scrisesem În articolul din 1996. Or, compararea sumarului LXX (ediția Rahlfs) cu sumarul diortosirii Î.P.S. Bartolomeu Anania, apoi confruntarea atentă, rând cu rând, a Genezei LXX cu noua versiune a spulberat orice iluzie. Noua diortosire se adaugă, În fapt, În ciuda inscripției din capul volumului și În ciuda teoretizărilor
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pe o contrapagină, „după Septuaginta”. Desigur, am deschis noua versiune cu un freamăt de Încântare apriorică, sperând că voi găsi În sfîrșit un text În spiritul a ceea ce scrisesem În articolul din 1996. Or, compararea sumarului LXX (ediția Rahlfs) cu sumarul diortosirii Î.P.S. Bartolomeu Anania, apoi confruntarea atentă, rând cu rând, a Genezei LXX cu noua versiune a spulberat orice iluzie. Noua diortosire se adaugă, În fapt, În ciuda inscripției din capul volumului și În ciuda teoretizărilor juste din prefață (mai ales
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
întunecată de paricid, cneazul Lazăr, învingătorul turcilor la Kosovo, și eroul popular Miloș Cobilici. Sunt consemnate sau dau chiar titlul unor capitole luptele importante cu turcii de pe Câmpia Mierlei, de la Nicopole, Varna, Câmpul Pâinii, Oradea și Viena. Istoria românilor, prezentată sumar dar cu interes, păstrează câteva anacronisme în interpretarea originilor, însă acordă pasaje ample victoriilor de la Posada și Rovine. Semnificativă pentru sentimentele cronicarului este importanța acordată domnitorilor ce s-au impus în lupta antiotomană: Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
ea vom găsi obârșia tematicei noastre plastice. Legile și proporțiile arhitecturii bizantine derivă din cele clasice, chiar dacă acest lucru nu e clar la prima vedere pentru toți”. Știrile de care dispune știința contemporană despre aceste raporturi directe sunt, într-adevăr, sumare. Coroborate, însă, aceste informații îngăduie depășirea cadrului format de practicarea, tradițional acceptată și acreditată, a unor exerciții monotone. Lăsând la o parte faptul că, în unele centre cărturărești românești, raporturile cu Apusul latin nu conteniseră, ci reprezentau fundamentul dezvoltărilor interne
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
54 22; (021) 402 54 26 e-mail: revassoc@xnet.ro revassoc@yahoo.com fax: (021) 402 54 24 Revista apare trimestrial Prețul unui abonament anual: 470000 lei Pentru abonamente sau comenzi, vă rugăm să contactați sales@polirom.ro ISSN: 1583-0608 SUMAR 3-4/2005 Politicile românești în domeniul ocupării forței de muncă - interviu cu dl Eugen Blaga Politicile publice pentru romi - Mariea Ionescu Politicile de ocupare și formare profesională - abordare comparativă a sistemului din România cu cele mai relevante modele în Europa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de Petru Comarnescu (Jurnal de călătorie, 6/1965) sau de George Bălăiță, ale cărui tablete epico-eseistice au apărut constant, începând cu 1974, la rubrica „Rondul de noapte”. Cu toate că spațiul ce i se acordă este mai redus, dramaturgia este prezentă în sumarul revistei prin câteva titluri demne de reținut: drama istorică Dimitrie Cantemir de Eusebiu Camilar (inedită, 11/1973), poemul dramatic Steaua Zimbrului de Valeriu Anania și în special o serie de fragmente din piesele lui George Genoiu (În colivie, Casa noastră
ATENEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]