82,980 matches
-
notez întâi că această fantomatic-violentă instituție nu-și vâră gheara până la p. 43. Și tot așa, între pp. 46-150, 177-266, 283-377, 382-431. Nu se atinge de roman pe pagini bune. Cenzura exista cu cât se camufla mai mult. Ce nu suporta, vedem acum pe de-a întregul. La modul global, nu admitea să se sufle o iotă despre suspiciunea și, vai, interdicțiile din relațiile umane (431-432). Cenzura avea modele și antimodele politice, în fapt (mono)ideologice. Romancierul (romanul său) vrea să
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
sărisem s-o violez. " Dragă, le povestea ea prietenilor, noroc cu Rex (câinele) că a sărit pe el să-l sfâșie, și am intervenit eu... Nu știam că G. era o mitomană și o dezechilibrată mintal... Dar cum de o suportase bărbatu-său atâta vreme, ce specie de eroină era...? * O drăguță totuși, în ciuda firii, G. era bună prietenă cu Deborah, urâtă foc, - hiper - inteligentă și cu simț artistic... Excesiv de deșteaptă. Și Deborah, află... Peste o săptămână mă invită la ea
Note cu femei din '58 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8495_a_9820]
-
Liana Tugearu Ce mai poate inventa omul, constrângător pentru om? În era modernă - aglomerările. Case peste alte case, cuști de iepuri numite apartamente, în care auzi și suporți o bună parte din ceea ce se petrece în cuștile vecine. Metroul, în care, la orele de "de vârf" îți faci loc cu greu, vârându-te printre alți semeni, la fel de strâmtorați ca și tine din cauza celorlalți, dintre care faci parte și
Corpul "conglomerat" by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8480_a_9805]
-
aburește pereții cabinei, dând o tușă specială imaginii acestei scene apăsătoare. În seara când am văzut eu "spectacolul", care durează o oră, au fost și momente de oboseală ale interpreților și, implicit, ale spectatorilor, ca un prea mult, greu de suportat. Dar ceea ce este cu adevărat descumpănitor este finalul, când corpurile nu mai viermuiesc, ci se așează învinse, pe jos. Acum nu mai sunt amestecate, dar sunt înfrânte. Indiferența unor personaje față de celelalte, lipsa de sentiment, lipsa de mister, totul fiind
Corpul "conglomerat" by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8480_a_9805]
-
unei eliberări, se produce asumarea unei constrîngeri extreme, descinse de-a dreptul din spectrul idealității. Se poate face lesne o paralelă cu comportarea unui coleg de generație, Cioran, care, în același răstimp, a atins o temperatură a spiritului greu de suportat, în registrul unui analog elan transfigurator, legat de-o eschatologie etnică. Bunele intenții se intensifică printr-un discurs febricitant, ies în stradă: "Acesta este portretul interior al gazetarului legionar Noica. Un om bun devenit rău grație voinței de a răspîndi
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
care le-a introdus. Anatol Vieru remarca sentimentul naturii ce se degajă din această lucrare. Dar, nu-i așa, natura e întotdeauna cinstită, neprefăcută. Să fii dezlănțuit ! Postmodernismul, în special prin măștile sale, aparține istoriei, îmbrăcând situații urgente, ce nu suportă amânare. Ideile circulă dezinvolt, spontan, fără a fi însă agresive. Culmile de intensitate nu apar ca recuzită a unui șoc, ci corespund unei tensiuni interioare îndelung alimentată de episoade contemplative, de o simplitate aparentă. Ca în Coloana fără sfârșit unde
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
ar fi un motiv obiectiv. Există, în plus, motive subiective și motive abstracte, ușor de imaginat. Exilul, deși are ambiguitățile lui, a pecetluit o plecare ca opțiune definitivă. Patria originară a fost ingrată. În 1986, Norman Manea nu a mai suportat constrângerile regimului comunist. Corect ar fi să spunem că regimul comunist a fost de vină, nu România, dar distincția nu e funcțională și, pe deasupra, suferă de un patetism al unui patriotism abstract, în care e destul de complicat și destul de riscant
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
l-a celebrat pe dictator în tonalitățile cele mai halucinant servile și a fost unul din publiciștii cărora le aparține paternitatea sintagmei "epoca de aur" a lui Ceaușescu, nu ezită a se plînge de "constanta marginalizare" pe care ar fi suportat-o după 1980. Alții - ori chiar aceiași indivizi, cu alte ocazii - își leapădă însă masca disocierii, afirmînd cu cinism că "am colaborat cu Securitatea din patriotism" sau că "am crezut sincer în Nicolae Ceaușescu" (e postura adoptată de C.V. Tudor
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
înfăptuirea binelui." La o contabilizare a variantelor, observ că la Breban ele sunt în scădere, pentru că în repertoriul său tematic n-au acces etica și religia. Aș fi absurd să pretind că era necesară o echivalare, eroii celor doi scriitori suportă determinări diferite, se încadrează pe alte orbite de existență. În dezvelirea atracției către rău, care inspiră ambele opere, înregistrez circumstanța că la Breban e ocolită traversarea prin regiunile neliniștii, ale frământărilor, ale regretului. E o chestiune de optică. În orice
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
sa socială." Surprinzător este faptul că, în sinceritatea sa absolută, Emil Cioran își mărturisea oroarea de bătrînețe. încă din 8 septembrie 1968 îi scria lui Arșavir Acterian: "N-aș fi crezut că o să fiu cândva victima Ťcomplexuluiť bătrâneții, că o să suport chinurile ŤTimpului regăsitť." Iar după aproape 20 de ani, la 13 iulie 1986, avea aceeași senzație: "Bătrânețea e o umilință de fiecare clipă." Acuzația sau insinuarea că Emil Cioran, remarcabilul stilist al limbii franceze, și-ar fi denigrat limba maternă
Mărturiile lui Emil Cioran by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8584_a_9909]
-
ani, ca Grégoire. Asta e dl de l'Aubépine, un copil de șase sau șapte ani. Confirmarea invitației sale îl va transforma pe dl de l'Aubépine în câteva ceasuri: meditează o vreme la el, dar, dintr-o dată, nu mai suportă izolarea. E afară, în curte, între peron și pavilionul paznicului său de vânătoare. Nu mai poate de-atâta libertate, ridică brațele și strigă. Cui se adresează? Servitorilor săi? Unei mulțimi închipuite? Lambert și ai lui stau cu toții pe la ferestre, nu
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
poeme a căror valoare se arată constant într-o fină și amănunțită aplecare spre scene din realitatea dură. Fiecare text al său urmărește o suferință de observator, al lumii ce se sălbăticește fără istov, al subțierii răbdării de a-i suporta grăbirea ca spre un neant interior, ca spre autopărăsire într-o singurătate fără traducător. Dorul de a comunica normal, de a te manifesta cu bunătate asupra semenilor neurastenici, o face pe tânăra poetă să pară a exagera, cu trecerea prelungită
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8616_a_9941]
-
cuprinsul cărții vom constata prezența a două studii de referință în peisajul muzicologiei noastre și nu numai. Primul îi aparține Valentinei Sandu-Dediu și focalizează unul dintre colțurile incandescente ale triunghiului estetic creație-interpretare-receptare. Este vorba despre actul restituirii care, dacă nu suportă o analiză comparativă (cu alte paradigme interpretative, cu coeficienții de presiune ai epocii ori chiar cu partitura originară), nu poate fi luat în serios. Apelând la o bibliografie selectă, pe cât de proaspătă, pe atât de sugestivă, autoarea reușește să înnoade
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
negre de memorie și de conștiință, un fel de mărturii roz-combinezon, colcăie de falsificări". De menționat și o postură contradictorie a lui Z. Ornea, care nu accepta "revizuirea" unei scrieri a lui Cioran: "de ce, la urma urmelor, Z. Ornea nu suporta Ťopera remaniatăť a lui Cioran, Schimbarea la față a României, cînd el însuși și-a Ťremaniatť proletcultismu?; Ťtrecut deocheatť (ca să uzez de calificativul Martei Petreu) înseamnă și admirația lui Cioran pentru Hitler, și admirația lui Ornea pentru Lenin-Stalin. De tinerețe
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
ajunși în larg, stolurile de pelicani. Totuși, un aer de precaritate, de sărăcie și dezolare ți se impunea privirii. După cum se știe, în unele situații, calitatea e insuficientă. E nevoie și de cantitate pentru a atinge nivelul argumentării ce nu suportă replică. Or, ceea ce lipsea era exact cantitatea copleșitoare, care să te proiecteze într-o altă lume. Ne aflam în preajma paradisului, dar nu în inima lui. Revenind la călătoria cu trenul, mi-am dat seama, dintr-o dată, că vreme de șase
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
Înainte de a-și încheia studiile, educația, ei trebuie reeducați. În mod ironic, eroismul de liceană al Oanei Orlea este unul de împrumut sau, mai exact, de transfer. Ea ar vrea să devină o altă Zoia Kosmodemianskaia, o Zoie a noastră, suportând tot așa, fără crâcnire, torturi comparabile cu cele aplicate eroinei sovietice de către agenții Gestapo-ului. Cărți, filme și piese de teatru rulează această istorie a bravurii juvenile. E destul de firesc ca ea să fie preluată și actualizată, fie și cu
Zoia noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8652_a_9977]
-
Wong Kar-Wai a evitat orașul sirenă, fantasmagoric monument al kitschului, înglobînd fantasmal-canibal mitologii, culturi, simboluri, decupînd cadre neutre, exterioare, diurne fără perspectivă. În ciuda unei actrițe precum Natalie Portman care ne amintește de Closer (Ispita, 2004) al lui Mike Nichols, filmul suportă o cădere de tensiune generată de o notă tot mai pregnantă de artificialitate, amplificată de dificultatea cîntăreței Norah Jones de a susține partitura încredințată. Există o anumită nebunie a acestui spațiu, o frumusețe a descreieraților care închid în ei vizionari
Chagrin d'amour cu gust de afine by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8387_a_9712]
-
cum este, de pildă, romanul lui Lucian Blaga, Luntrea lui Caron. Disidența nu poate fi discutată separat de exil. Disidența, începută acasă, sub dictatură, sfârșește fie la închisoare, fie în exil. Orice dictatură tinde să-și anihileze opoziția, pentru că nu suportă spiritul critic, nici perspectiva unei alternative la putere. Dictatura se crede de o legitimitate eternă. E adevărat că trebuie să facem o deosebire între disidență și opoziție. Disidența înseamnă (conform DEX) susținerea unei opinii separate, dar nu total opuse, față de
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
din care rezultă limpede că dramaturgul era „meloman” - cum se autocaracteriza - dispunând de „ureche, memorie și gust muzical bine dezvoltat”. Detaliile Ecaterinei Logadi, dincolo de pitorescul, propriu „omului Caragiale”, transformă scrisoarea în document peren de excepțională valoare postumă, ce nu mai suportă comentarii marginale. În perioada elaborării Metodei de violoncel (1952) și eseul Studiul violoncelului (1956), profesorul Dimitrie G. Dinicu (1898 - 1964) lucra intens la câteva Contribuții la arta interpretării muzicale ce se doreau un corolar la procesul de tălmăcire al actului
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
minor de Chopin ale cărui armonii dezolante pare că izvoreau din acest peisagiu unic. La întoarcere la hotel, vestea ca un trăznet ne lovi drept în inimă: murise regele Ferdinand! După o lungă boală fără nădejde și pe care o suportă ca un erou! Eram în preajma plecării spre București, așa că a doua zi intram în capitala îndoliată. Era ziua Sf. Ilie și o căldură apăsătoare plutea peste populația întristată adânc, căcă regele fusese bun și mult iubit. Noi însă trebuia să
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
o oarecare bucurie de a mă vedea. Era înconjurată numai de portretele copiilor ei în vârstă fragedă, parcă voia să-și amintească anii ei de tinerețe falnică și fericită. Mi se plânse de mari dureri în picioarul drept, dureri de nesuportat, cu glasul sugrumat de lacrimi. O mare milă mă cuprinse și îi spusei cuvinte mângâietoare. Îmi povesti apoi despre fiica sa Ileana care tocmai adusese al cincilea copilaș pe lume și era tristă că nu poate să fie acolo la
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
și toată lumea se mai liniști după această nouă emoție. Curtea noastră fu ferită și mai departe de către soldații năvălitori, lucru de necrezut. Se vede că ideea că aici locuiesc “ofițeri superiori” îi ținea în șah. 36 de ore avurăm de suportat invazia, însă după aceea trupele s-au retras, lăsând în sat cai morți și multe alte lucruri neplăcute.
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
bucură de un uriaș succes pe piața muzicală autohtonă, fiind, cu tirajul său de peste 30.000 de unități, cel mai bine vândut din cariera lui Nico, de aceleași aprecieri bucurându-se singurul extras din cuprinsul acestuia, “Nu pot să mai suport” - cântec ce rămâne și azi de referință. Nico prinde gustul colaborării cu artiști hip-hop, între aceștia numărându-se Puya și trupa Codu’ Penal. Dar, mai presus de toate anul 2003 marchează începutul colaborării cu regretatul compozitor Cornel Fugaru și îi
10 ani cu Nico by Lucreția Bobe () [Corola-journal/Journalistic/84232_a_85557]
-
scufundat în noroi, în funcție de capriciile vremii - , în care oamenii își făceau nevoile pe lângă vreun gard sau la colțurile caselor, iar animalele moarte erau abandonate în plină stradă, de unde hoiturile nu erau ridicate cu zilele sau săptămânile, până când mirosul devenea de nesuportat. Peisajul dezolant, stilul de viață al românilor, moravurile de sorginte fanariotă i-au produs multe depresii tânărului Carol care, după primii cinci ani petrecuți la București, a fost convins cu greu să nu renunțe la această aventură răsăriteană în favoarea traiului
Radiografia unui miracol by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8424_a_9749]
-
Ministerului Contractării și Achiziționării Produselor Agricole se face în loturi de minimum 2.000 kg din același sortiment. Transportul linii de la unitățile agricole socialiste furnizoare la beneficiar se face cu mijloacele beneficiarului sau ale furnizorului, unitățile beneficiare fiind obligate să suporte contravaloarea acestuia la tarifele legale. Articolul 11 Predarea linii de către unitățile Ministerului Contractării și Achiziționării Produselor Agricole, catre unitățile Ministerului Industriei Ușoare, se face trimestrial, cu respectarea prevederilor de plan. Lină se predă loco-furnizor, în loturi de minimum 2.000
DECRET nr. 158 din 10 iunie 1988 privind unele măsuri de imbunatatire a activităţii de contractare şi livrare a linii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106731_a_108060]