2,381 matches
-
vorbire. În mod întîmplător sau nu chiar întîmplător această atenție acordată relațiilor dintre nivelurile narative în Beloved rezolvă dilema criticilor: Beloved, această fată reînviată care a fost ucisă cînd era copil, există "cu adevărat" sau este ea doar un fenomen supranatural? Romanul aduce "probe" în ambele direcții. Dacă privim cu seriozitate relația dintre naratorul primar și naratorul secundar dar fără a decide a priori că primul nivel este mai important sau mai "fidel adevărului" decît cel secundar această întrebare se impune
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în povestirea istorisită care i se așternea în fața ochilor pe cărarea pe care o putea zări de la fereastră". "Jocul" cu succesiunea, prea complex ca să fie urmărit pas cu pas, atrage atenția asupra sa deoarece contribuie la îmbinarea în roman a supranaturalului cu existența "reală" o îmbinare care este, printre altele, o metaforă pentru legătura dintre istorie și prezent, grup și indivizi. Nu toate narațiunile sînt așa de complexe și prin urmare atît de captivante. Întorsături de frază precum b) Puțin putusem
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Lady Macbeth?"), ci reduc narațiunea la un realism plat. Există un risc, de exemplu, cînd ne identificăm într-atîta cu personajele din Beloved, încît susținem cu tărie statutul natural al lui Beloved sau, din același motiv nevoia de claritate -, statutul ei supranatural. Încercările de a înțelege comportamentul personajelor inspiră adesea o critică psihologică acolo unde un astfel de demers nu-și are locul. Încercînd să explice evenimentele din narațiunile biblice care păreau incongruente pentru cititorul modern, de exemplu, critica biblică avea tendința
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de către medicii cu experiență, a holerei incipiente cu dizenteria, febra tifoidă și alte entități morbide, în care domină perturbarea funcției digestive, mai ales prin înmulțirea scaunelor. De fapt, despre toate marile molime se credea că au prin excelență o obârșie supranaturală. Holera este și ea "de la Dumnezeu", "cu știrea lui Dumnezeu", "din porunca lui Dumnezeu", constituind o pedeapsă dumnezeiască asupra răilor și necredincioșilor. Holera îi bate pe păcătoși, ca să-i facă să se pocăiască. Un tulcean este convins că molima îi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
jos și sutienul! Comanda fără nicio milă, autoritar, ca unui obiect impersonal fără s-o privească. Trăgând de timp, cu degetele tremurânde își descheie nasturii bluzei și părea ciudat cum sânii i se-nghesuiau înfiorați în timp ce aștepta miracolul unei salvări supranaturale. Bărbatul mângâie îndelung accesoriile care împungeau hotărâte aerul... îi plăceau! Totuși bărbatul manifesta delicatețe, sesiza din modul în care s-a apropiat de sânii săi... cu mișcări tandre, învăluitoare, neașteptat de gingașe; deci nu era o brută dar nu putea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
filosofii, ci de a face deosebirea «dintre o rațiune și o filosofie sau teologie creștină și o filosofie necreștină, dintre o rațiune care este mijloc al credinței pentru viziunea beatifică [...] și o rațiune care, prin închiderea în propria autosuficiență, neagă supranaturalul în sine» (T. Gregory). Bonaventura este împotriva unei filosofii necreștine, împotriva unei rațiuni autosuficiente și incapabilă să vadă în univers acel „signum”, urma lui Dumnezeu: este contrar unei rațiuni care consideră lumea o realitate total profană și cu legi autonome
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
progresează știința. Sunt două modalitățile prin care se ajunge la cunoaștere: «prin argumentare și prin experiment». Adevărurile naturale sunt cunoscute prin intermediul experienței externe, ce are loc prin simțuri, în timp ce prin experiența internă, care este iluminarea divină augustiniană, ajungem la adevărurile supranaturale. Susținător, ca și Grosseteste, a temeiurilor matematice, cercetător al fizicii și în mod deosebit al opticii, Bacon a înțeles legea reflexiei și a refracției luminii, a studiat lentilele, și tot lui îi este atribuită inventarea ochelarilor și a telescoapelor; în afară de
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
atare, cum credeau bigoții ignoranți, fie să te mulțumești a le socoti simboluri. Iartă-mă, dragul meu, dar asta se numește lene de a gândi. Unde-i spiritul dumitale analitic? Trebuie să alungăm din interpretarea miturilor superficialitatea, cum am alungat supranaturalul. Nu uita că în mituri și în legende simbolul e adesea periferic. Dacă Schiemann ar fi judecat așa, nu mai descoperea Troia. Ce zici? Homer a făcut un simbol al unei Troie imaginare, ca să aibă ce opune aheilor, nu-i
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
un statut aparte, care conferea actului în sine un caracter extrem de serios. Platon credea că rolul divinației în viața comunității este covârșitor. De pildă, instituțiile religioase se întemeiază pe revelații. Ele pot fi comunicate fie prin oracole, fie prin apariții supranaturale. La rândul său, Aristotel definea divinația ca fiind o filosofie a contemplării, o știință a viziunii spirituale. Mai mult, divinația devine, grație stagiritului, un act de recunoaștere a zeului, a prezenței sale în lume și în existența fiecăruia:"Apollo le
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Cicero, divinația capătă o conotație puternic pozitivă, în ciuda caracterului polemic al lucrării pe care o dedică acestui subiect. Ea contribuie la nașterea legendelor mitologice, face parte integrantă din religie fără a ține seama de o tradiție anume. Dezvoltă nevoia de supranatural pe măsură ce se diversifică și câștigă teren în rândul maselor, putând fi practicată pe scară largă. Pe scurt, divinația este definită aici ca fiind "o anume capacitate de a presimți și cunoaște viitorul"1. Deși Antichitatea poate fi numită perioada de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un caracter informativ sau sfătuitor fără a aduce vreo atingere inițiativei individuale și liberului-arbitru. Pentru Antoaneta Olteanu, acest izvor de informație este, în primul rând, "o magie contemplativă"7, "o filosofie", "o căutare a gândirii de sine" și o "știință supranaturală". În esență, orice definire a divinației (fie că este pusă sub semnul religiosului sau al superstițiosului, al speculativului sau al cunoașterii înalte) nu face decât să sublinieze eterna căutare umană a divinității și a cunoașterii ultime, totale. Dicționarele și lucrările
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
țin mai mult de explicitarea mecanismului lăuntric de producere a acesteia. În esență, divinația sau știința mantică înseamnă "pătrunderea gândului divin de către inteligența umană în afara considerațiilor obișnuite ale științei: o cunoaștere de natură deosebită dar întotdeauna obținută printr-o revelație supranaturală cu sau fără ajutorul raționamentului"25. Dincolo de foarte multe speculații seducătoare privind practicile divinatorii, merită să fie analizate rolul și funcțiile pe care ele le pot dobândi în mediul social. Situându-se la granița dintre sacru și profan, dintre supranatural
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
supranaturală cu sau fără ajutorul raționamentului"25. Dincolo de foarte multe speculații seducătoare privind practicile divinatorii, merită să fie analizate rolul și funcțiile pe care ele le pot dobândi în mediul social. Situându-se la granița dintre sacru și profan, dintre supranatural și natural, divinația angajează și pune în mișcare diverse energii. Este prilejul unor inepuizabile dispute și discuții filosofice, teologice. Este, totodată, un inepuizabil teren de cercetare pentru antropolog, etnolog, istoric etc. Legătura sa cu societatea este întreținută de ideile pe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se poate să nu i se adeverească de fiecare dată și nici nu poate face față necazurilor și nevoilor" (G.A., Ciortești, Iași, 78 ani). O altă dimensiune socială a divinației vine din capacitatea acesteia de a intensifica nevoia de supranatural. Pe măsură ce se diversifică, practica divinatorie poate fi accesată de către oricine. În ciuda așteptărilor, arta prezicerii nu acționează asemenea unui panaceu care potolește curiozitatea umană, ci, din contra, o sporește. Pentru unii, ea creează dependență. În foarte multe interviuri se afirmă că
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
4. Tot divinația era cea care a obligat filosofii să păstreze legătura cu religia; "ținea piept în școlile de filosofie îndrăznelii de a cumpăni liber"38; 5. Prin simplificarea și diversificarea metodelor de divinație se asigura publicului larg nevoia de supranatural; 6. Prin divinație se urmărește păstrarea și promovarea cultelor naționale (profețiile și predicțiile poartă cu ele sensul originii supranaturale a unui popor sau a vieții); 7. Profețiile făcute au influențat nemijlocit destine individuale și colective, fiind un semn al Voinței
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
filosofie îndrăznelii de a cumpăni liber"38; 5. Prin simplificarea și diversificarea metodelor de divinație se asigura publicului larg nevoia de supranatural; 6. Prin divinație se urmărește păstrarea și promovarea cultelor naționale (profețiile și predicțiile poartă cu ele sensul originii supranaturale a unui popor sau a vieții); 7. Profețiile făcute au influențat nemijlocit destine individuale și colective, fiind un semn al Voinței supreme, divine. 2.3. Divinația în Evul Mediu Nici în Evul Mediu divinația nu și-a pierdut din importanță
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de dragoste ale unor persoane de sex opus), prin acțiuni și mijloace specifice. Se crede că magicienii (adică toți cei care practică magia) folosesc în acțiunile lor cunoștințe și practici de natură secretă și se bucură de sprijinul unor puteri supranaturale"146. La fel se întâmplă și cu divinația: popular, ea numește arta de a ghici. Termenul divinație este practic necunoscut publicului larg de la noi. Aceasta este și motivația pentru care am evitat folosirea în chestionar și în ghidul de interviu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
doar prin tradiție și care afirmă puterea autonomă de a crea finalitățile dorite"149. Din această perspectivă, actul magic este un mijloc prin care o persoană inițiată (magicianul) încearcă să controleze și să stăpânească o realitate prin supunerea unor forțe supranaturale propriei sale voințe. Accentul cade, în acest caz, pe forța și puterea magicianului de a stăpâni o situație. Aceasta este mai degrabă o formă de dominare a supranaturalului, o demonstrație de forță la care contribuie desigur voința, inițierea, cunoașterea profundă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
încearcă să controleze și să stăpânească o realitate prin supunerea unor forțe supranaturale propriei sale voințe. Accentul cade, în acest caz, pe forța și puterea magicianului de a stăpâni o situație. Aceasta este mai degrabă o formă de dominare a supranaturalului, o demonstrație de forță la care contribuie desigur voința, inițierea, cunoașterea profundă și ascunsă a lumii (cunoștințe de astronomie, metafizică, fizică, matematică etc.), o stăpânire de sine și un ritual bine pus la punct. Plecând de la aceste date, magia se
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
faptului că el presupune o cunoaștere teoretică, practică și experimentală mult mai amplă și mai complexă decât în cazul divinației. Îndeplinirea actului magic este mult mai riscantă decât în cealaltă situație. Este știut faptul că nestăpânirea spiritelor sau a forțelor supranaturale putea avea efecte nocive asupra magicianului. Dincolo de nesfârșitele analize de ordin speculativ care ar putea pune în evidență amploarea și nu superioritatea uneia sau alteia dintre cele două practici subscrise fenomenului religios, clare rămân complementaritatea și distincțiile dintre cele două
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
atât magia, cât și divinația se aseamănă foarte mult. Cele două se bazează pe un alt principiu de explicare a fenomenelor, diferit de modelele științifice moderne și postmoderne. Concluzionând, raportul divinație magie ar putea fi reprezentat schematic în felul următor: SUPRANATURALUL MAGIA DIVINAȚIA impunerea voinței inteligența instrumente specifice instrumente specifice ASEMĂNĂRI Diferențele dintre magie și divinație sunt mai mult de ordin teoretic. În practică, cele două se întrepătrund. Acesta este și motivul pentru care, în demersul nostru, nu vom face abstracție
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
prefacere, într-un Ev Mediu bântuit de foamete, ciumă și alte nenorociri, elementul magic putea asigura o anume securitate și siguranță. Fenomenul devine cu atât mai important cu cât în joc este pusă imaginea divinității. Securitatea magică prin apelul la supranatural se profilează ca o modalitate eficientă prin care omul își asigură protecția, liniștea și pacea. 44 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, "Diavolul îmblînzit. Vrăjitoria reconsiderată. Magia și vrăjitoria în secolul al XIX-lea", în Robert Muchembled, op. cit., p. 246. 45 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, op. cit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
numărul a fost un simbol. El se sprijină pe o serie întreagă de date provenite din lumea antică și din alte spații culturale. Această recuperare a sensului pierdut al numărului îl situează pe acesta mai aprope de mister și de supranatural și justifică interesul pentru el. 96 Sismologionul este un exemplu în acest sens. Alte lucrări care au surprins și aspecte legate de geomanție sunt, în special, cele semnate de Tudor Pamfile, Pământul după credințele poporului român, București, 1924; Moses Gaster
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
așa cum se desfășura În Evul Mediu tim puriu, este acum o simplă pregătire pentru studiile supe rioare, al căror conținut este articulat, după schema diviziunii filozofiei, În discipline care se ocupă de natură, discipline morale și discipline care privesc realitățile supranaturale (metafizica). Această revoluție se Împli nește sub semnul filozofiei aristotelice: traduse din greacă În arabă și apoi din arabă În latină, Începînd cu secolul al XIII-lea, operele filozofului grec sînt un ele ment decisiv pentru dezvoltarea filozofiei și a
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
aceea nu este de mirare că minciunile spuse în tribunal sînt considerate mai grave decît în alte locuri. Aceste minciuni sînt sancționate cu severitate. O trăsătură comună tuturor proceselor judiciare din orice comunitate tribală sau preindustrială este invocarea unor judecători supranaturali care ar avea dreptul de a lua decizii și de a pedepsi martorii mincinoși. Judecățile prin pedepse sau cu ajutorul mărturiilor sub jurămînt nu se bazează pe dovezile aduse în fața instanței, ci pe o intervenție supranaturală care să indice verdictul. În
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]