2,093 matches
-
vărsat multe lacrimi și s-au rostit multe cuvinte grele în timpul bătăliilor legate de al cui era rândul. Ne plăcea în special bicicleta. Margaret, Rachel și cu mine eram obsedate de dimensiunile fundurilor și coapselor noastre. Mașina de vâslit nu suscita prea mult interes pentru că eram așa de tinere încât încă nu ne dăduserăm seama că oamenilor li se îngrașă și brațele. Margaret, Rachel și cu mine ne-am petrecut cea mai mare parte din anii adolescenței așezate cu spatele în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de Helen. Dar nu eram deloc sigură ce simțea Helen pentru el. După masă, pe care, apropo, tata a încurcat-o complet - castraveciori murați pe plăcinta cu mere a mamei, cheeseburgeri în loc de hamburgeri cu file și brânză (ceea ce, bineînțeles, a suscitat acuzații de genul „Zgârciobule!“), Coke în loc de Diet Coke -, tata i-a ordonat lui Helen să se ducă în camera ei și să învețe. Bietul tata! Probabil că urma un curs de optimizare a încrederii în propriile abilități. Absolut uimitor, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
infirmi sînt scriitorii considerați, În mod eronat, mari. Dostoievski. Flaubert. Faulkner. Sau Dickens. Un singur pasaj porno redat În amănunțime ar fi făcut din Marile speranțe o capodoperă ultimativă. Așa, se citește degeaba. Opera care tocmai m-a terminat a suscitat aprinse discuții În privința capitalei probleme cine se ascunde sub pseudonim. Pe mine nu mă interesează, pentru că nu sînt pervers, port doar mască și lanțuri. Să n-o mai lungesc: autoarea a fost mai Întîi la facultate și o tentau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ani În Birou, v-a surprins, În special În lumina recentei promovări a locotenentului Dudley la gradul de căpitan. Am efectuat o anchetă completă asupra polițistului White și m-am lovit de multe chestiuni contradictorii, care ar putea să vă suscite interesul. Întrucît aveți deja acces la dosarul cu arestări și fișa de Personal a polițistului White, mă voi concentra doar asupra acestor subiecte. 1. White, necăsătorit și fără rude apropiate, are de cîțiva ani o legătură intimă și sporadică cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
principi și, așadar, principele, din aviditatea de a avea prea mult, a pierdut cel mai mult posibil. Deși de aici rezultă o mare daună adusă Religiei, căci devine odioasă înaintea poporului și împotriva ei se îndreaptă toată ura facțiunilor politice suscitată contra principilor, stare în care nu poate fi menținut un tron prea multă vreme, și nu mai poate să se susțină astfel nici pe sine. Aceasta este ceea ce am observat că s-a întîmplat în Franța în zilele noastre. Acel
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
al XXlea. Problemele de securitate analizate sunt cu atât mai interesante cu cât evidențiem provocările actuale ale securității internaționale, ce necesită o consolidare accentuată, mai ales după evenimentele din septembrie 2001, de la New York. Comunitatea europeană și spațiul asiatic care au suscitat, de-a lungul timpului, interesante dezbateri în chestiuni dintre cele mai diverse sunt bine ilustrate și ele. Ni s-a părut utilă realizarea unor analize de politică externă, mai cu seamă în ce privește relațiile NATO cu marile puteri sau perspectivele de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
a Europei Occidentale. Cuprinderea în alianțe militare dirijate de supraputeri a permis influențarea comportamentului acestora și întărirea conștiinței unității europene. Pe măsură ce statele Europei Occidentale și-au consolidat potențialul economic, politic, cultural, ele au jucat un rol mai distinct și au suscitat „conștiința unei posibilități”. Anul 1989 a fost posibil și fiindcă Europa unită a devenit un ideal. După prăbușirea Cortinei de fier, Europa a revenit la geografia ei politică tradițională, constând dintr-o mulțime de state. În anii ’60, cursul spre
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
calea cooperării (coordonare a planurilor naționale), fie pe calea integrării (plan regional unic). Diviziunea internațională a muncii este practicată între țările membre începând din 1962. Specializarea producțiilor naționale ar fi permis creșterea schimburilor și a producției globale. Dar ea a suscitat critici de ordin economic din partea statelor mai puțin dezvoltate, critici care vor conduce la „programul complex de integrare”, care renunța la specializarea globală în beneficiul unor mecanisme mai complexe: acorduri de specializare industrială, unități multinaționale, întreprinderi comune. Relațiile bilaterale între
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
nu mai sunt în drept să contracteze cu terții obligații care să afecteze aceste reguli. Se stabilea, deci, principiul lărgirii competențelor externe pe măsura realizării politicilor interne; această variantă comunitară a modelului așanumit „paralelism al competențelor interne și externe” a suscitat controverse. În avizul 1/75 din 11 noiembrie 1975 relativ la politica comercială comună, Curtea a precizat că, în acest domeniu aparte, competențele pot fi exercitate în absența regulilor comune interne. În sentința „Kramer” din 14 iulie 1976, privitoare la încheierea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
deja consacrate, ori acordând credit tinerilor și foarte tinerilor compozitori și interpreți în curs de afirmare. Workshop-urile, lansările de CD-uri, partituri, volume de poezie și proză, chiar și unele mini-expoziții de pictură, au asigurat ”Meridianului” o dinamică aptă să suscite și să mențină viu interesul auditorilor. Și anul acesta am regăsit cu bucurie mănunchiul câtorva dintre foarte tinerii compozitori - Sebastian Androne, Ana Giurgiu-Bondue, Vlad Maistorovici, Gabriel Mălăncioiu, Mihai Măniceanu, Laura Mânzat, Darie Nemeș-Bota, Diana Rotaru, Alexandru Sima, Sabina Ulubeanu etc.
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
să investească în montări ce ar garanta succesul... „Măiastra“ lui este o poveste de dragoste stranie, ce reunește vechi surse poetice cu elemente de civilizație modernă. Totul se petrece în Munții Apuseni, regiune unde curiozitățile naturii și misterele abundă și suscită și în zilele noastre interes. Chiar Ovidiu Manole vorbește despre opera sa: „Aurul atotprezent, care oferă culoarea locală, rămâne totuși o podoabă exterioară; obiectivul ascuns al acțiunii focalizează ceva cu totul inedit: descoperirea zăcămintelor de uraniu, concretizată în manuscrisele metalelor
Agenda2005-49-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284464_a_285793]
-
democratic. Diferența dintre ideal și formele existente ale democrației constituie dovada unei tensiuni. Întrebarea critică este: cum rezolvăm tensiunea? Deși deziluzia față de democrație determină o minoritate să sprijine alternative nedemocratice, efectul este mult mai slab decît impulsul pozitiv de reformă, suscitat de angajamentul față de idealurile democratice. Idealiștii nemulțumiți le-au cerut politicienilor coreeni să reformeze regimul, prin eliminarea defectelor pe care aceștia le provocaseră, cum ar fi corupția și nerespectarea principiilor statului de drept (vezi Rose ș.a., în curs de apariție
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
și i se spune că, dacă el nu are mijloace spre a le cumpăra sau spre a ospăta la nuntă sau la botez pe vecini după obiceiul de la țară, i se vor da pe credit lucrurile și băutura. Astfel se suscită trebuințe pe care țăranul nu le poate satisface din mijloacele ce are. Pentru aseminea trebuințe se contractează datorii, se stipulează dobânzi pe lună, pe săptămână, se răfuiește socoteala din timp în timp, se adaogă și se socotesc dobânzi la dobânzi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nelegitimei pofte de câștig a scriitorilor celor răi? Sau figurat: este grădinarul dator a plivi buruienele cele rele dimprejurul plantelor celor roditoare cari sânt în pericol de-a se-neca? Desigur că da. Am luat acest exemplu pentru că el nu suscită supărarea nimănui, dar asemenea livezi îmburuienate, unde planta roditoare e înecată prin concurența buruienilor rele, se găsesc pe toate terenele - în administrație, în școală, în Parlament, în presă, în economia privată și publică, pretutindenea. Precum gospodarul, statul casei sale, își
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Stewart P. Oakley, op. cît., p. 170. 267 Cf., ibidem, p. 171. 268 Marcel Handelsman, op. cît., p. 7. 269 Ibidem, p. 9. Încheierea Tratatului de pace și prietenie de la Tilsit, între Franța și Rusia, la 7 iulie 1807, a suscitat în mod deosebit interesul societății engleze care încerca să-i descifreze consecințele ulterioare pentru Anglia. Astfel, potrivit autorului unui articol, apărut în ziarul "The Sun", numărul din 8-16 septembrie 1807, prin crearea Ducatului Varșoviei, Napoleon Bonaparte credea că putea să
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
decentrării, modelul explicând în acest fel atenuarea iluziilor "primare" odată cu vârsta. Dar această activitate are drept consecință apropierea în timp a culegerii unor informații, din puncte diferite ale figurii, de comparare a direcțiilor, de intervenție cadrelor de referință etc. Ea suscită astfel noi puneri în relație, care nu interveneau anterior sau care aveau mai puține șanse să intervină, atunci când activitatea de exploatare era mai intensă. Ar fi necesar să răspundem la întrebarea; iluziile sunt fenomene particulare sau generale? Reprezintă o excepție
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
inteligenței", Ed.Științifică, București, 1963; Piaget J." Psihologia copilului", Ed.D.P., București, 1969. T.G.R.Bower a reușit să analizeze stimulii care determină perceperea spațiului la copii foarte mici. Se pare că stimularea necesară este paralaxa de mișcare, adică schimbarea imaginilor retiniene suscitate de o mișcare a capului. De îndată ce copilul este capabil să se deplaseze el se dovedește capabil să perceapă profunzimea și să adopte față de gol o conduită potrivită, în absența oricărei experiențe anterioare a căzăturii. Experimentul realizat pentru a demonstra acest
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și vigilență comparăm condițiile care provoacă ridicarea nivelului motivațional și al vigilenței. Intensitatea stimulării joacă un rol în apariția unei motivații negative (teoria lui N.E.Miller), având și un rol în trezirea atenției, a emoției. De asemenea, orice stimul neobișnuit suscită o creștere a nivelului de vigilență, trezirea atenției și eventual a emoției. Efectele motivației constau într-o creștere a nivelului activității, apoi într-un consum exagerat al energiei de rezervă. Aceste efecte se explică de asemenea și printr-o creștere
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
cunoscut anumite modificări. În medie el este doar puțin mai lent decât ritmul nichtemeral de 24 de ore. O altă situație experimentală creată constă în a observa în ce măsură orologiul intern se poate regla după unele repere externe alese, astfel încât să suscite un ritm diferit de cel nichtemeral. De exemplu, doi psihologi germani au trăit o lună într-o grotă după un ritm de 28 de ore, cuprinzând 19 ore de iluminare artificială și 9 de întuneric. Experimentul a evidențiat importanța diferențelor
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de a convinge auditoriul prin această fraudă. Avem manipulare în cazul sofismelor deoarece acestea sunt erori intenționate. Intenția este de a influența atitudini sau comportamente, în sensul dorit de inițiatori. Analiza acestui concept a preocupat gânditori încă din antichitate, dar suscită interes și în perioada contemporană. Vom evidenția sofismele pornind de la perspectiva pe care o oferă Frans van Eemeren și Rob Grootendorst 117. Vom arăta principiile de bază ale taxonomiei și vom ilustra o clasă a acesteia. Frans van Eemeren și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
abordarea constructivistă, deși se interesează și de cartografierea relațiile de putere care contribuie la structurarea discursivă a realității (în speță, a memoriei naționale românești). Interogațiile de cercetare care au pulsionat demersul pe care l-am întreprins și care ne-au suscitat imaginația sociologică s-au referit la următoarele chestiuni: cum este constituită discursiv memoria colectivă? Mai la obiect, cum este structurată pe cale discursivă conștiința istorică românească? La nivel instituțional, care sunt instituțiile mnemonice responsabile de producerea, administrarea, diseminarea și reproducerea corpusului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
emancipativ, ci mai degrabă unul pragmatic-instrumental, acela de a unifica Prusia prin intermediul educației dirijate de stat. Educați să se identifice înainte de toate cu statul și țelurile sale, subiecții prusaci erau astfel scoși din cercurile lor inferioare de socialitate care le suscitau adeziunea sentimentală (stări sociale, bresle profesionale, comunități țărănești, land-uri etc.) și puși într-o relație directă cu statul. Consecința socio-politică ce decurgea fără cusur din această strategie educațională consista în dizolvarea solidarităților sociale intermediare ce se interpuneau între statul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acest foarte succint comentariu: latinitatea pură a originii românilor, lui Traian fiindu-i atribuită paternitatea poporului român; a doua concluzie vizează unitatea etnică (conferită de sângele latin) și teritorială (circumscrisă de hotarele spațiului dacic) ce marchează poporul român. Întrebarea ce suscită un răspuns imediat în acest context este dacă ideea unității politice a tuturor românilor sub același sceptru al autorității este derivată de către membrii Școlii Ardelene din ideea unității etnico-teritorială. Răspunsul este unul negativ: nicăieri în scrierile lor istoriografice și revendicative
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au manifestat precauție și reticență față de noile idei propagate de curentul romantic. Reformele educaționale începute în perioada regulamentară (post 1831- 1832), departe de a satisface doleanțele intelectualității liberal-democrate care a organizat mișcările revoluționare de la 1848, nu au făcut decât să suscite și mai puternic revendicările de universalizare a învățământului public de masă. Proclamația de la Islaz, redactată și citită public de Ion Heliade Rădulescu, "decretă o învățătură pentru toți egală, progresivă, integrală pe câtu va fi cu putință după facultățile fie-căruia și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Istoria românilor pentru școlile secundare de ambele sexe (edițiile 1900 și 1903) al lui G.G. Tocilescu. Gaz pe foc a pus și faptul că raportul lui Bogdan a fost dat publicității fapt cu totul inedit, fără precedent, pentru lucrările comisiei -, suscitând reacții din partea lui Tocilescu, căruia i s-au raliat și alți autori respinși, ca de pildă I. Găvănescul. Incidentul a polarizat breasla istoricilor, linia de falie coincidând, în mare parte, cu demarcația generațională. Disputa istoricilor nu era doar una în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]