KorAP: Find »[drukola/base=suveranitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...310 >

7,731 matches

Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753

N. Titulescu și M. Litvinov, prin care s-au stabilit relații diplomatice normale între cele două țări; în schimbul de note, cu text identic, s-a stabilit că "...guvernele celor două țări își garantează mutual de plinul și întregul respect al suveranității fiecăruia dintre statele noastre și abținerea de la orice imixtiune, directă sau indirectă, în afacerile interne și în dezvoltarea fiecăruia dintre ele și, în special, a oricărei agitațiuni, propagande și oricărui fel de intervenții sau sprijin al acestora..." În anii 1945-1958

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
în caz de urgență, la arme nucleare. El a repetat poziția potrivit căreia Rusia nu intenționează să recurgă la arme nucleare. Rusia nu intenționează să atace pe nimeni, dar consideră că toți partenerii trebuie să înțeleagă clar că, pentru apărarea suveranității și integrității teritoriale a Rusiei și a aliaților săi, vor fi folosite forțele militare și în scopuri preventive, inclusiv arme nucleare (exemplul Georgiei este relevant). Rusia va folosi arme nucleare sau va recurge la lovituri preventive, toate acestea în conformitate cu doctrina

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
revizuirea relațiilor dintre partidele comuniste, intenționându-se revederea relațiilor dintre partidele comuniste, în principal renunțarea, treptată, la raporturi de subordonare față de URSS și P.C.U.S. și, îndeosebi, promovarea, în relațiile dintre partidele mici și mari, a unor principii reale ale egalității, suveranității, respectului pozițiilor tuturor partidelor față de principalele probleme ale actualității politice etc. Evenimentele din cursul anului 1968 și, în special, acțiunea întreprinsă de cele cinci state membre ale Tratatului de la Varșovia în Cehoslovacia (URSS., R.D.G., Ungaria, Polonia și Bulgaria), intervenția armată

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
Reciproc (CAER), în componența Albaniei, Bulgariei, Cehoslovaciei, R.D.G., Poloniei, României, Ungariei și URSS. Ca urmare, încercările URSS de a transforma CAER într-o organizație supranațională, prin elaborarea unui plan unic de dezvoltare și a unor măsuri care presupuneau transfer de suveranitate de la statele membre la organismele CAER, au eșuat, în principal, datorită opoziției României care apela, adesea, la argumente forte de natură politică și economică și făcea uz de sistemul "consensului", folosit în CAER în adoptarea unor hotărâri, în realitate, un

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
mai ales, dar și a altor state membre ale OTV. Poziția curajoasă și fermă a României a constituit, după Declarația din aprilie 1964, o nouă dovadă a politicii externe independente, corecte, promovată de țara noastră, bazată pe principiile independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne și ajutorului reciproc, sprijinită de poporul român și care a avut un mare răsunet pe plan mondial și a fost ajutată eficient de SUA, R.P. Chineză și unele state europene (Franța, Anglia, Italia), prin atenționarea

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
evenimentelor de la Gdansk (formarea sindicatului " Solidaritatea"); atunci s-a încercat ca acțiunea prin forță să fie justificată politic, teoretic de fapt, prin dreptul la intervenție în treburile interne ale statelor membre ale Tratatului de la Varșovia, prin așa-numita "doctrină a suveranității limitate", cunoscută ca " doctrina Brejnev". Mai târziu cu câțiva ani, cu prilejul vizitei în URSS a ministrului afacerilor externe Ioan N. Totu (1988), însoțit de mine, în calitate de director al Direcției de spațiu din MAE (1982-1990) care a avut întâlniri cu

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-mă la Budapesta, am constatat că cetățenii simpli ai capitalei ungare aveau aceeași poziție de condamnare a invaziei ca și cei de la Mișkolț, iar în privința oficialităților ungare am observat că unele căutau să justifice acțiunea prin invocarea tezei eronate a suveranității limitate, în timp ce altele respingeau cu fermitate invazia. Existau și oficialități care cel puțin păreau nedumerite. La întoarcerea de la Miskolc, am luat cunoștință de amplul program de securitate a ambasadei, trimis de la București, pentru asigurarea cu orice preț a pazei cetățenilor

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
țării și poporului României". Motivarea recunoașterii reciproce a celor două state prin proclamarea independenței României pare să fi avut o semnificație particulară, de vreme ce, peste multe decenii după instaurarea regimurilor de democrație populară în cele două țări independența de stat și suveranitatea națională au devenit valori în jurul cărora au fost construite între România și China relații de solidaritate speciale, principiile respectării independenței și suveranității, observării egalității în drepturi, respingerii amestecului în treburile interne și altele devenind temelie solidă a acestora. Relatarea memorialistică

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
de vreme ce, peste multe decenii după instaurarea regimurilor de democrație populară în cele două țări independența de stat și suveranitatea națională au devenit valori în jurul cărora au fost construite între România și China relații de solidaritate speciale, principiile respectării independenței și suveranității, observării egalității în drepturi, respingerii amestecului în treburile interne și altele devenind temelie solidă a acestora. Relatarea memorialistică privind primirea de către Zhou Enlai, premierul Republicii Populare Chineze, a ultimului oaspete străin Ilie Verdeț, secretar al C.C. al Partidului Comunist Român

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
tuturor funcțiilor superioare de conducere în Republica Populară Chineză, ca și formularea nu mai puțin importantă a câtorva precizări: a. ,,Poporul chinez va sta întotdeauna alături de poporul român, va sprijini lupta poporului român pentru cauza dreaptă a apărării independenței și suveranității naționale. Însă a adăugat el b. ,,în China este o zicală antică, care sună așa: ,,Apa de departe nu te scapă de focul de aproape". La urma urmelor, China și România sunt foarte departe una de cealaltă. Treburile din Europa

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
expuse mai sus, volumul înserează un șir de documente elocvente pentru demonstrarea adevărului istoric că făurirea solidarității româno-chineze în anii democrațiilor populare a fost un proiect inspirat, înfăptuit cu perseverență și măiestrie, în vederea afirmării și apărării independenței de stat și suveranității naționale, a protejării și sporirii avuției țării, a asigurării prosperității și bunăstării, a câștigării libertății de mișcare în viața internațională în beneficiul intereselor naționale. Înainte de a purcede la relevarea adevărului istoric demonstrat de documentele cuprinse în volum, se impune semnatarului

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
zilei ,,proclamării republicii", partea română este încunoștințată de faptul că liderii chinezi sunt sensibili la situația primejdioasă în care se află România. Prin inițiativele sovietice, sprijinite de alte state socialiste europene, României i se puneau în primejdie independența de stat, suveranitatea națională, integritatea teritorială, avuția națională, dreptul de a se dezvolta complex și multilateral potrivit potențialului său și aspirațiilor legitime ale poporului român. Or, presiunea cu care erau promovate aceste inițiative era uriașă, rezistența în fața lor până în punctul în care sovieticii

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
Peng Zhen, care asistau la convorbire, au remarcat: ,,Cu acest statut (al CAER n.n.), lucrurile nu pot să meargă mai departe" , ,,Hrușciov controlează toate problemele și folosește CAER-ul ca pe un mijloc al clicii sale pentru a pricinui pagube suveranității țărilor frățești". Concluzionând, Liu Shaoqi a spus: Putem să luăm în considerare problema participării sau neparticipării Chinei la CAER. În momentul de față, când Uniunea Sovietică exercită o influență negativă în CAER, China nu se gândește la aceasta, dar P.M.R.

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
de spirit solidară, chiar dacă au fost constatate și câteva deosebiri de păreri, a dominat ansamblul contactelor româno-chineze. Partea română a informat oaspeții despre inițiativele și mutațiile din CAER și din Organizația Tratatului de la Varșovia, inclusiv despre acelea care aduceau atingere suveranității și independenței României. Deși a învederat simpatia Chinei cu România, liderul chinez a lăsat să se înțeleagă că Beijing-ul nu mai dispune de mijloace de a înrâuri din interior evoluțiile din cele două formațiuni. Pe de altă parte, liderii

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
noua lui conducere călăuzită de o gândire independentă. Expunerea delegației române se impune cercetătorului prin ampla ei cuprindere, prin orientările-i constructive și prin argumentele-i solide, din care nu lipsesc opiniile liderilor de frunte ai lumii. Ideile independenței și suveranității au fost prezente în dialogul reluat, într-o lumină oarecum diferită de cea din trecut. Delegația română a dezvăluit pe larg eforturile ce le-a depus, atât în CAER și Organizația Tratatului de la Varșovia, cât și în mișcarea comunistă și

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
Politic Consultativ într-o structură suprastatală, care să adopte hotărâri obligatorii pentru toate statele membre prin votul majorității, delegația română a pledat din nou pentru implicarea Partidului Comunist Chinez și a Republicii Populare Chineze în această luptă pentru independență și suveranitate, pentru egalitate în drepturi și împotriva amestecului în treburile interne, relevând că în mod evident rezultatele pozitive ar fi mult mai mari. Delegația chineză și-a reafirmat poziția anterioară, potrivit căreia se eschiva de la implicare, apreciind că lupta hotărâtă ce

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
România va fi supusă în continuare unor presiuni externe." În acest context, vicepremierul Consiliului de Stat a dat asigurări că ,,R.P. Chineză a fost și va rămâne un prieten de nădejde al poporului român în lupta pentru asigurarea independenței și suveranității naționale, că sprijină pozițiile exprimate în această direcție de conducerea de partid și de stat a României, a relevat sprijinul reciproc pe care și-l acordă cele două state, partide și popoare ale noastre, arătând că R.P. Chineză se simte

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
dezvoltarea Chinei în viitor este Deng Xiaoping, iar Deng Xiaoping este un prieten fidel al poporului român.". 2. ,,Poporul chinez va sta întotdeauna alături de poporul român, va sprijini lupta dusă de poporul român pentru cauza dreaptă a apărării independenței și suveranității naționale. Doar că, în China, circulă o vorbă din vechime, potrivit căreia ,,apa de departe nu te scapă de focul de aproape" La urma urmelor, între China și România este o distanță mult prea mare. Treburile Europei nu mai pot

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
numai așa se poate dobândi și apăra independența națională." Documentele înserate în această culegere demonstrează credem în mod convingător statornicirea între România și China în anii '50, '60 și '70 ai secolului trecut de raporturi solide relevante pentru independența și suveranitatea României, ca și priceperea și perseverența cu care conducătorii români, de-a lungul anilor, au știut să cultive dialogul româno-chinez la nivel înalt, urmărind implicit înfăptuirea unui proiect scump, și anume, acela de a dobândi libertatea de acțiune în vederea protejării

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
că, în acele momente de mare tensiune, poziția sa se va bucura de sprijin sau cel puțin de înțelegere, mai ales ținând seama de hotărârea și insistența cu care autoritățile din R.P.D. Coreeană promovau și apărau principiile respectării independenței și suveranității naționale, ale neamestecului în treburile interne, ale dreptului tuturor statelor de a își hotărî singure soarta etc. Surprizele s-au ținut lanț. La 23 august, cotidianul "Nodon Shinmun", oficiosul Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, a publicat un articol

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
zonele geografice, cu orânduiri politice, economice și sociale diferite, păstrând, totodată, legături normale cu toate țările socialiste, dar pe alte baze, de principii ale dreptului internațional. În cancelariile diplomatice ale lumii s-a apreciat curajul Bucureștiului de a-și afirma suveranitatea și independența națională față de URSS și față de puterile occidentale. În politica de independență, acțiunile autorităților române au avansat lent, dar progresiv și cu tact diplomatic, extinzându-se în toate domeniile de activitate. Un exemplu elocvent l-a constituit respingerea Planului

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-se în toate domeniile de activitate. Un exemplu elocvent l-a constituit respingerea Planului unic de dezvoltare economică a țărilor membre CAER. Cu timpul, principiile de independență ale României înscrise în Declarație, bazate pe dreptul internațional privind respectarea independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și al avantajului reciproc în relațiile dintre state, au fost apreciate și acceptate în viața politică internațională, în special de țările mici și mijlocii, devenind principii de actualitate atunci când se prăbușea sistemul

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
rezervor de materii prime. Odată cu destrămarea sistemului colonial, marea majoritate a statelor arabe și-au dobândit independența. România a privit cu simpatie acest act de o colosală importanță, susținând pe plan politic și economic procesul de consolidare a independenței și suveranității lor, precum și al dezvoltării economice, stabilind relații diplomatice și înființând misiuni diplomatice, conduse de ambasadori rezidenți, în capitalele țărilor respective. Relațiile diplomatice româno-arabe au debutat și au evoluat cu fiecare țară în parte, în funcție de condițiile istorice și politice ale vremii

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
vină în Turkmenistan și Asia Centrală. Probabil că nu le miroase prea bine o relație cu fostele state sovietice, deși lucrurile s-au schimbat radical. Păcat și regret. Am fi avut și noi nevoie de un sprijin în întărirea independenței și suveranității noastre". Având în vedere că și ulterior am avut neplăceri legate de dorința mea de a găsi căi pentru ca țara noastră să pătrundă în acest spațiu dinamic și de mare perspectivă, doresc să fac precizarea că toate criticile Vestului la adresa lui

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
seama că, pentru ei, revoluția era totul. În 1959, au exclus în numele acestei revoluții, ce trebuia să fie un model pentru toate țările latino-americane, cooperarea cu SUA, iar în 1962 au zădărnicit toate formulele politice ce ar fi putut slăbi suveranitatea lor. Concesii în acest domeniu le-ar fi asigurat un viitor sigur și prosper, dar zelul revoluționar nu putea fi convertit în energii de bunăstare, și viziunea unei Elveții a Caraibelor, a toleranței, deschiderii și neutralității nu avea nici o priză

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]