2,064 matches
-
brațelor Dunării: Sulina - 2,74 m, Sf. Gheorghe - 2,13 m, iar Chilia 1,52 m. Ca urmare a eforturilor Comisiei, Sulina ajungea la cota 3,12 m până la 1861, iar între Sulina și Galați se instala un serviciu de telegraf. Numărul vaselor comerciale britanice a crescut și el, de la 161 în 1856, la 374, în 1860. Criza economică mondială din 1857-1858 și situația incertă pe plan politic a Principatelor a împiedicat o relansare a raporturilor comerciale anglo-române. Această situație de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Informatica Diabetologică 1.Introducere Progresele decisive făcute de omenire în direcția trecerii de la foaia de observație pe hîrtie la sisteme informatice medicale integrate sunt: (i) Telefonul; (ii) Computerul; (iii) Internetul. Pionierii invențiilor majore: Samuel Morse (telegraful), Alexander Graham Bell (telefonul) și Thomas Edison au pus bazele sistemelor electrice și electronice care au condus, în cele din urmă, la tehnologia informației și a telecomunicațiilor, respectiv, a Internetului și a comunicării de date prin rețele de calculatoare. Informația
Tratat de diabet Paulescu by Simion Prună, Contantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92240_a_92735]
-
treacă timpul. După câtva timp nu mai era sat și colhoz care să nu ne cunoască și să nu ne salute cu entuziasm prietenos. Terenul se prezenta mic și de formă triunghiulară, mărginit fiind de un șanț antitank, sârme de telegraf și lan <sic> de cartofi. Azi se dă un atac asupra Odessei : tunurile bubuie fără întrerupere. Am aterizat 1/4 oră după ce avioanele Rata dăduseră târcoale satului încercând să incendieze o pădurice învecinată unde cu câteva zile înainte se găsea
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
aplicată. Evreii se confruntau pentru prima oară cu posibilitatea existenței unui proces coordonat de guvern prin care puteau să-și piardă locurile de muncă și profesiile. Câțiva evrei care lucrau în sistemul căilor ferate și în serviciul de poștă și telegraf au fost retrogradați sau pur și simplu concediați. În ciuda protestelor internaționale, legea a rămas în funcțiune. Școlile profesionale au început să nu mai admită elevi evrei, iar unele asociații profesionale private, cum ar fi Baroul bucureștean și Asociația națională a
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
vorbitorii de română și cei de catalană, de exemplu) această trăsătură nu lipsește. Aceasta se datorează faptului că există elemente lexicale interromanice, al căror statut se poate compara cu cel al cuvintelor internaționale. Astfel, cuvinte internaționale precum: bibliotecă, cultură, telefon, telegraf, universitate pot fi înțelese în aproape toate colțurile lumii, iar cuvinte precum: bine, floare, om, parte, verde etc. pot fi înțelese în aproape toate locurile în care se vorbesc limbile romanice. Asemenea constatări se bazează pe anumite identități din punct
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
l-au avut scrierile lui Hans Christian Andersen, din secolul al XIX-lea, în acest secol și în cel următoar producîndu-se o intensă îmbogățire a lexicului cu numeroase cuvinte internaționale pornind de la rădăcini din latină și din greacă (automat, radio, telegraf, vitamin etc), precum și prin împrumuturi din germană și, mai ales, din engleză (champion, klub, sport, tank etc.). În limba norvegiană, literatura veche a cunoscut o mare înflorire în secolul al XIII-lea, cînd s-au realizat coduri de legi și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și în ciuda protestelor britanice, Ruhrul este ocupat pe 11 ianuarie 1923 de trupe franco-belgiene, sub pretextul că germanii au refuzat să plătească o tranșă din despăgubiri; în realitate o întîrziere de cîteva săptămîni a livrării unei încărcături de stîlpi de telegraf. Marea majoritate a opiniei publice franceze aprobă hotărîrea lui Poincare, în timp ce guvernul german, contînd pe sprijinul britanic, hotărăște pe trecerea la "rezistența pasivă", adică la o grevă feroviară de două milioane de muncitori (mineri, lucrători la căile ferate, etc), care primesc
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
prolifici și merituoși jurnaliști români din epoca de glorie a presei noastre. Participă din tinerețe la activitatea primelor cercuri social-democrate din România, debutând aici în presa anilor 1880. Adevăratul debut ziaristic și-l face însă în 1881 în cotidianul liberal Telegraful, scriind apoi, vreme de 54 de ani, la jurnale din mai toate orizonturile presei românești: social-democrată, radicală (Lupta), liberală, conservatoare. Ultimele decenii de viață și le dedică activității în redacțiile ziarelor de mare tiraj, începând, spre anul 1900, cu democraticul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
MOF.: Monitorul oficial al României, București, 1871-1889; RĂZ.-W.: Războiul [-Weiss], București, 1885 (an. IX); 1886 (an. X); 1887 (an. XI); 1888 (an. XII); 1889 (an. XIII); ROM.: Românul, București, 1875 (an. XIX); 1884 (an. XXVIII); 1885 (an. XXIX); TEL.: Telegraful, București, 1885 (an. XVI); 1886 (an. XVII); 1887 (an. XVIII); 1888 (an. XIX). volume: Bulei, Partidul conservator: Ion Bulei, Sistemul politic al României moderne. Partidul conservator, Ed. Politică, București, 1987; 6 notă asupra ediției (1996) Căzan; Rădulescu-Zoner, Tripla Alianță: Gheorghe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și care, din toate câte încheiasem, era cea mai aspră pentru noi. [comitetul de salut public] Această chestiune a convenției consulare mărește agitațiunea politică și înverșunarea opoziției. Duelurile, bătăliile și amenințările se succed. În urma unei polemici între ziarele Epoca și Telegraful, Nicu Filipescu de la Epoca trimite lui I.C. Fundescu, directorul Telegrafului, martori. Dar Fundescu refuză să se bată. În același timp se constituie un Comitet de salut public, destinat să apere pe fruntașii opoziției în contra guvernamentalilor și a poliției. Ziarul l
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pentru noi. [comitetul de salut public] Această chestiune a convenției consulare mărește agitațiunea politică și înverșunarea opoziției. Duelurile, bătăliile și amenințările se succed. În urma unei polemici între ziarele Epoca și Telegraful, Nicu Filipescu de la Epoca trimite lui I.C. Fundescu, directorul Telegrafului, martori. Dar Fundescu refuză să se bată. În același timp se constituie un Comitet de salut public, destinat să apere pe fruntașii opoziției în contra guvernamentalilor și a poliției. Ziarul l’Indépendance Roumaine publică cu acest prilej: „Comitetul de salut public
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Iată sumele adunate în vreo 10 zile de principalele ziare. l’Indépendance Roumaine, 7 487 lei; Voința națională, 3 349 lei; România, 1 526 lei; Națiunea, 1 460 lei; Epoca, 1 278 lei; Românul, 976 lei; [România liberă, 300 lei;] Telegraful, 200 lei; Războiul, 130 lei; Lupta, 100 lei; Poporul, 46 lei. și cu toate acestea, Epoca și Lupta ereau cele mai citite ziare din țară. [ghiță berbecul] În București, cineva adusese un berbec foarte mare de talie, dintr-o rasă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
trăiască poporul român, să trăiască Carol, să trăiască Ion Brătianu, numele căruia este strâns legat cu emanciparea noastră politică. (TEL., nr. 4261, 28 august 1886, p. 2, cu titlul Scrisoarea d-lui Zaharia Stoianoff; scrisoarea a fost reprodusă integral în Telegraful român, an. II, ser. II, nr. 199, 6 septembrie 1889, precedată de următoarea notă redacțională: „Marele patriot bulgar Zaharia Stoianov a murit. Amicul nostru s-a stins la Paris, unde plecase acum câteva zile. Pentru a arăta românilor ce om
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Război, Calea Victoriei, 123; ” Instrucțiunii Publice și Cultelor, Calea Victoriei, 4; ” de Justiție, Calea Victoriei, 4; ” Lucrărilor Publice, str. Academiei, 9; ” Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniilor, Calea Victoriei, 103; Muzeele, Bulevardul Universității; Palatul Regal, Calea Victoriei, 43- 45 (reședința de vară, la Cotroceni); Poștă și Telegraf, direcția generală, str. Doamnei, 11; Prefectura de Ilfov, str. Mihai-Vodă, 3; Prefectura de Poliție, Calea Victoriei, 9; Regia Tutunurilor, Calea Victoriei, 107; Seminarul Central, Calea șerban-Vodă, 84; ” Nifon, str. 11 Iunie, 2; ” Catolic, Calea Călărașilor, 5; Senatul, Bulevardul Universității; Serviciul Sanitar, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
primar al Bucureștilor, avocat, str. Scaune, 45; Florescu, I. Em., general de divizie, fost ministru de Război, str. Calomfirescu, 6; Francudi, Ep., profesor la Facultatea de Litere, str. Brâncoveanu; Fundățeanu, procuror, str. știrbei Vodă, 18; Fundescu, I.C., director al jurnalului Telegraful, deputat, str. Regală, 15; Gagel, W., proprietar, str. Doamnei, 17; Gaster, dr. M., publicist, str. Fundului; Gebauer, C., negustor, str. Minervei, 5; Georgescu, sculptor, str. Sf. Spiridon, 5; Gheorgieff, Evl., bancher, Calea Moșilor, 70; Ghermani, Men., bancher, Calea Moșilor, 114
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Palladi, G., avocat, licențiat în Drept al Facultății din București, profesor de economie politică la școala liberă de științe politice, deputat, Calea Victoriei, 140; Pascal, Al., avocat, decan al Facultății de Drept, Calea Victoriei, 168; Pastia, colonel, director general al Poștelor și Telegrafului, str. Covaci, 2; Pătărlăgeanu, R., avocat, str. Săgeții, 1; Patzak, negustor, str. Carol I, 15; Patzouris [Paciurea], L., proprietar, str. Brezoianu, 33; Păucescu, Gr., avocat, str. Clemenței, 2; Pencovici, Al., director al Imprimeriilor Statului, Calea Victoriei, 53 (Hotel Manu); Pencovici, I.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
T., tipografia ziarului Sylloghi, str. Smârdan, 9; Socec & Teclu. Atelier tipografic. Litografie, cromolitografie, heliografie, zincografie etc. Specializat în confecționarea de registre comerciale, str. Berzei, 96; Thiel & Weiss, str. Lipscani, 1 (Palatul Dacia); Tipografia Academiei Române (P. Ispirescu), str. Academiei, 26; Tipografia Telegrafului, str. Colței, 32 (pp. 340-341). Grădini cu muzică: Colaro, str. Smârdan, 5; Coloseul Oppler, grădină-cafenearestaurant, str. Izvor și str. Notagiu; Dacia, grădină și salon de iarnă, str. Carol I (Hotel Dacia); Eden, str. Academiei, 18; Gagel, str. Doamnei, 5; Grădina
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Enei, 2; România liberă, cotidian, str. Covaci, 14; Românul (an. XXIX), cotidian de 20 bani, director: d. C.A. Rosetti. Birourile: str. Doamnei, 14; Sylloghi (grec.), cotidian, str. Smârdan, 9; Solidaritatea (săptămânal), str. Teatrului, 8; Țara nouă (bilunar), Pasagiul Român; Telegraful (guv.), cotidian, str. Regală, 15; Universul, cotidian, Calea Dorobanților, 8; Voința națională (guv.), cotidian, Bd. Elisabeta (Casa Lempart) (p. 344). Librari - editori: Degenmann, Al., director al buletinului lunar Bibliografia română, str. Bis. Măgureanu, 15; Graeve, F., Calea Victoriei, 40; Haimann, Ig
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
administrator; P. Stavrescu, secretar; Societatea Tăbăcăria Română: sediul, str. Doamnei, 7; Societatea Proprietarilor tipografi români, sediul, Calea Victoriei, 7 (pp. 363- 365). Tablouri (magazine de ~): Folzer, Calea Victoriei, 39; Gebauer, C., Calea Victoriei, 13; Grant Frères, Calea Victoriei, 87; Sandrovitz, Calea Victoriei, 8 (p. 366). Telegraf: Poștele și Telegraful, direcția generală, str. Doamnei, 11; birourile sunt deschise ziua și noaptea; birourile Ministerului de Finanțe, deschise de la 8 la 7, Calea Victoriei, 103 (p. 368). Telefoane: Bernescu, S., str. Bis. Enii, 10 și str. Carol I, 40; Teirich
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
secretar; Societatea Tăbăcăria Română: sediul, str. Doamnei, 7; Societatea Proprietarilor tipografi români, sediul, Calea Victoriei, 7 (pp. 363- 365). Tablouri (magazine de ~): Folzer, Calea Victoriei, 39; Gebauer, C., Calea Victoriei, 13; Grant Frères, Calea Victoriei, 87; Sandrovitz, Calea Victoriei, 8 (p. 366). Telegraf: Poștele și Telegraful, direcția generală, str. Doamnei, 11; birourile sunt deschise ziua și noaptea; birourile Ministerului de Finanțe, deschise de la 8 la 7, Calea Victoriei, 103 (p. 368). Telefoane: Bernescu, S., str. Bis. Enii, 10 și str. Carol I, 40; Teirich & Leopolder, str. știrbei-Vodă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
prolifici și merituoși jurnaliști români din epoca de glorie a presei noastre. Participă din tinerețe la activitatea primelor cercuri social-democrate din România, debutând aici în presa anilor 1880. Adevăratul debut ziaristic și-l face însă în 1881 în cotidianul liberal Telegraful, scriind apoi, vreme de 54 de ani, la jurnale din mai toate orizonturile presei românești: social-democrată, radicală (Lupta), liberală, conservatoare. Ultimele decenii de viață și le dedică activității în redacțiile ziarelor de mare tiraj, începând, spre anul 1900, cu democraticul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
câteva jurnale, și în primul rând, pentru perioada la care ne referim, Românul și l’Indépendance Roumaine; noi i-am verificat afirmațiile - operație absolut necesară - și prin confruntarea cu alte publicații periodice, menționate la locul potrivit și îndeosebi apelând la Telegraful lui I.C. Fundescu (până când - după 1882 - jurnalul, punându-se cu prea multă pasiune în slujba politicii guvernamentale, oferă informații accentuat partizane și deci nesigure) și, pentru anii de după 1882-1883, la Războiul tipografului Johann Weiss. Utilizarea în scop strict documentar a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
1886 (an. X); 1887 (an. XI); 1888 (an. XII); 1889 (an. XIII); ROM.: Românul, București, 1875 (an. XIX); 1878 (an. XXII); 1879 (an. XXIII): 1880 (an. XXIV); 1881 (an. XXV); 1882 (an, XXVI); 1884 (an. XXVIII); 1885 (an. XXIX); TEL.: Telegraful, București, 1879 (an. IX); 1881 (an. XI); 1882 (an. XII); 1883 (an. XIII); 1886 (an. XVI). pentru volume: Bulei, Partidul conservator: Ion Bulei, Sistemul politic al României moderne. Partidul conservator, Ed. Politică, București, 1987; Căzan; Rădulescu-Zoner, Tripla Alianță: Gheorghe Nicolae
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
-și cinstească și să-și iubească neamul!... Un bal ca acela dat de prințesa și prințul Bibescu nu mai e cu putință astăzi. Acea lume de prinți, acea atmosferă aristocratică a murit. Și a murit pentru totdeauna. La 1 martie, telegraful aduce știrea asasinării țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Țarul Alexandru fusese în România in timpul războiului de peste Dunăre, erea dar cunoscut. Țarul căzuse sub bombele nihiliștilor. La începutul lunii martie, Curtea cu jurați judecă și condamnă pe atentatorul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și-i împinsese către partidul conservator. Colegiul I era dar aproape pierdut. Trebuia ca acest colegiu să fie înecat în masa alegătorilor Colegiului al II-lea, ceea ce s-a și făcut. Tocmai la epoca aceasta eu eram redactor la ziarul Telegraful. Cu acest prilej, să spun cum am intrat în presă! în toamna anului 1878 am revenit în București. Aveam bacalaureatul și îmi trebuia o ocupațiune ca să pot trăi. Presa, în mod instinctiv, mă atrăgea. Tocmai citesc în Războiul lui Weiss
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]