3,283 matches
-
mai adânc mormântul!/ De cerul nu ne-a vrut, ne-o vrea pământul,/ Că toți suntem ai lui-și tu, și noi.” (Demonstene Andronescu, Primește-ți, lume, țărna înapoi! Peisaj lăuntric Versuri din închisoare. Fundația Sfinții Închisorilor, Pitești, 2014) Sângele temnițelor devine pentru călăi roșii, stâlpul infamiei, stigmatele fierului înroșit, pentru Martirii dalbi, Cununi de-azur, iar pentru Mărturisitori mistici, Nimburi de dor ale sufletelor pure. „Doar cântecul adus între zăvoare/ scâșnește-n piscul tragicei vieți/ și-nsângerat îmi cade la picioare
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Martirii dalbi, Cununi de-azur, iar pentru Mărturisitori mistici, Nimburi de dor ale sufletelor pure. „Doar cântecul adus între zăvoare/ scâșnește-n piscul tragicei vieți/ și-nsângerat îmi cade la picioare/ de când se tot izbește de pereți.” (Andrei Ciurunga-Rezistență, op.cit.) Sângele temnițelor a țâșnit din sufletele fierbinți, dar nefrânte și din coastele neprihănite și rupte ale închinătorilor lui Hristos, a îndulcit oțetul din buretele sâmbriașilor iudeilor cu lacrimile celor de acasă, a rupt zăgazurile și piroanele urii ateilor, a frânt trestia-toiag a
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Prin configurația ei sufletească, Poezia Suferinței transcende un spirit de continuitate adorabil și memorabil privind Atitudinea jertfei în Epoca de Aur a Generației mistic-mărturisitoare . Poezia mistică românească, creștin-ortodoxă, plămădită în anchete dinainte pregătite, în procese înscenate, în sentințe programate, în temnițe sinistre, în lagăre de exterminare, în deportări samavolnice, în supravegheri securisto-permanente de decenii, s-a înfățișat ca o confesiune cosmică, trăită ceremonial în orizonturile Tradiției ortodoxe, și-a configurat cugetul ei divin printr-un rafinament spiritual fără egal în lume
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
22) Amintirea unui trecut eroic nu doare, ci tămăduiește răul veacului prezent, care a mutilat trupul Nației, peste care s-au prăvălit prăpăstii prea adânci din care țâșnesc gemetele înăbușite și plângerile continue, purificând astfel viitorul Nației dacoromâne. În România Temnițelor regalo-proletare, ateo-comuniste, <> (noțiune împrumutată de la Sora cea mare, roșie) devenise însăși Țara, așa cum corect scria despre patria sa Robert Rojdestvenskii în poeziile sale: <<...Pe câmpurile cu zăpada topită/ respira voința liberă.../ Jumătate de țară e purtată din închisoare în închisoare
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
pe sine, trece dincolo de arta poetică și cântă cu îngerii pământul în care se oglindește cerul desfăcut în focși aur.”( ibid. p.26) Părintele Constantin Voicescu, fost deținut politic și mărturisitor, mărturisea că Imnul „Rugăciune”, poeziile Eminului pentru cei din temnițele regalo-comuniste erau considerate <>, iar o altă demnitate a Neamului nostru dac, la rându-i deținut plitic, eseist creștin de înaltă spiritualitate ortodoxă, Aspazia Oțel-Petrescu, indignată de mișelia lașilor denigratori întreabă: „... ce fel de mână are acel ce cutează să ridice
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
dimensiuni majore ale credinței, nu de la mine. Neghina-Grâu Analizând balada Toma Alimoș-spic curat de grâu românesc, eroul devine martir și mișelia e pedepsită. Despre toate acestea ne spune Radu Gyr, acest spic de grâu al poeziei românești încolțit între gratiile temniței comuniste: „E pentru prima dată că în balada românească intervine atât de precis, de viguros, pedepsirea mișeliei...Neamul întreg pune o pecete roșie pe gestul trădătorului Manea. Însăși moartea ciobanului Mioriței pare acum răzbunată.” Așa ne-a vorbit despre <> Radu
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
trimite spre venerabilul Ovidiu Papadima. Există o minune de carte, editată prin 1938, O viziune românească asupra ființei, în care autorul, Ovidiu Papadima, surprinde cu har țesătura creștină permanent prezentă în covorul artei populare românești. Conștiință autentică românească, pătimitor al temnițelor comuniste, Ovidiu Papadima face parte din acei fii ai neamului care au creat omul frumos. Căci numai omul frumos al unui neam îi recunoaște acestuia din urmă frumusețea. Un exemplu: Geneza. Geneza este tratată într-o povestioară bucovineană cu atâta
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
este Dumitru Stăniloae. Sublimul Mărturisirii mistice este Ioan Ianolide. Sublimul Patriotismului liric este George Coșbuc. Sublimul Poemului Suferinței Filocalice este Radu Gyr. Sublimul Lirismului Suferinței Sofianice este Andrei Ciurunga. Sublimul Filocalic și Sofianic împletesc mugurele Jertfei mistice dacoromâne. Sublimul Muceniciei temnițelor atee, regalo-comuniste este Valeriu Gafencu. Sublimul Jertfei curate sunt Cuvioșii, Mărturisitorii, Sfinții și Mucenicii Închisorilor. Țăranu român nu se lasă gândit de gândirea sa, ci se lasă gândit de Dumnezeu. Numai din acest fel de a fi a putut țâșni
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
lăsate moștenire de Iisus Hristos creștinului trăitor, mărturisitor și împlinitor al Evangheliei și al Liturghiei: „Ci în toate înfățișându-ne pe noi înșine ca slujitori ai lui Dumnezeu, în multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strâmtorări, în bătăi, în temniță, în tulburări, în osteneli, în privegheri, în posturi; în curăție, în cunoștință, în îndelungă-răbdare, în bunătate, în Duhul Sfânt, în dragoste nefățarnică; în cuvântul adevărului, în puterea lui Dumnezeu, prin armele dreptății, cele de-a dreapta și cele de-a stânga
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
nici ascuțișul săbiilor, nici strălucirea sulițelor, nici pietrele aruncate în el, nici valurile mării, nici răzvrătirile norodului, nici furtunile cumplite, nici căile primejdioase și neumblate. În împlinirea voii lui Dumnezeu nici o piedică nu i-a putut sta în cale: nici temnițele înfricoșătoare, nici bătăile cu vergile, nici frica de înecul în mare, nici mulțimea celorlalte nenorociri, nici așteptarea zilnică a morții.” (Sfântul Ioan Maximovici-Mitropolit de Tobolsk și Siberia, Iliotropion sau Acordul Dintre Voia Omului Și Voia Lui Dumnezeu. Trad. de Cristea
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
prigoană așa cum s-a întâmplat și în iarna anului 1950, la Odessa într-un lagăr de prizonieri români. Radu Mărculescu-mlădiță de Boier și de Erou-Martir, licențiat în Litere și Filosofie, ofițer, erou, prizonier în gulagul sovietic și deținut politic în temnițele românești, decorat cu Coroana României cu spade și panglică de virtute militară, în grad de cavaler, ilustru memorialist și faimos mărturisitor a fost inițiatorul venerării Centenarului nașterii Luceafărului nostru: „Se apropia ziua de 15 Ianuarie, în care se împlinea un
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
timorez, dumneata nu știi ce văd eu!... Sunt profesorul P., doctor în științe indianistice. Am fost în India și am deprins acolo unele posibilități de cunoaștere nemijlocită. Poftim cartea mea de vizită!... Nuvela „Testamentul unui nebun”, deschide zăgazurile unor temute temnițe și penitenciare în care deținuții politici, îndeosebi naționaliștii creștini erau torturați și permanent persecutați în acel univers satanic concetraționar, unde oamenii credincioși erau mutilați fizicește, erau lichidați, erau frânți sufletește, erau ciopârțiți, erau transformați în cârpe, erau transfigurați în zdrențe
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
Pauker. Cei ancorați puternic în credință rezistau cel mai mult. Lor li se spunea: bandiți! bandiți! Unul dintre martirii supraviețuitori din acel Infern, care l-ar fi speriat și pe divinul Dante, Mihai Buracu ne-a lăsat mărturie despre diabolica temniță în memorabila sa carte: Tăblițele de săpun de la ITȘET-IP: „am considerat întotdeauna că am mai mult decât obligația morală de a depune mărturie despre atrocitățile comise la Pitești, organizate și conduse de criminalul regim comunist... Perfectă a fost organizarea torturii
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
Veghe La Cumpăna Vremilor-..., p.357) Pentru foarte mulți închisorile, penitenciarele, Canalul Dunăre-Marea Neagră cu toate Coloniile sale de muncă, deveneau pepiniere ale gropilor comune: Aici este mormântul bandiților. Dacă vrei să trăiești, să accepți reeducarea!... mi-am reamintit de temnițele revoluției bolșevice, în care tinerii sovietici fuseseră aduși în starea de demență și apoi asmuțiți ca niște câini turbați împotriva „dușmanilor poporului”, încât deveniseră spaima tuturor. Asta se petrecuse înainte ca Makarenko să-și fi scris al său „Poem pedagogic
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
ce transmiteau autodemascărcările unora și altora. În vremea asta, în zarcă alții trăgeau să moară...Onoarea era terfelită cu deosebire. Demnitatea se confunda cu infamia. Infernul apocaliptic stăpânea imperiul răului prin administrația roșie, prin gardienii gălbejiți și călăii ruginii ai temnițelor, prin turnătorii ungherelor tenebroase, amplificându-și ura viscerală, prostia, dobitocia și violența peste orice mișcare, peste orice rugă, peste orice pâlpâire a vieții creștinilor făcute ferfeliță din fiecare celulă căptușită cu beznă și zăbrele, surprinsă admirabil și sfâșietor de marele
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
pe sine se vinde învinsul.// Când porțile sparge-se-or toate/ și morții vor prinde să urle,/ când lanțuri și ziduri cădea-vor sfărâmate,/ voi nu știți ce-nseamnă-nvierea din moarte,/ căci n-ați fost cu noi în celule.” Temnița cea mare Mă-ntorc desculț prin pulbere de vis, Pășind prin scurm de stele... Afară, în societatea deschisă tuturor elementelor proletare, precare, alogene, vulgare, totul se precipita sub pașii mărunți de turmă, mânată de muscalii roșii dintr-o parte și
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
la cheremul bolilor. Peste conștiința creștină a poporului ortodox dacoromân, vlăstarul regal al unui Neam ales, voievodal, vlădicesc, frumos, eroic, martiric, cult și sfânt, societatea proletară trăsăse obloanele sumbre ale Internaționalei, făcând-o să semene tot mai mult cu o Temniță națională: Noua societate semăna cu temnița, căci hotarele erau păzite, se vorbea o singură limbă ideologică, se executa un singur program de viață, trebuia să gândească toată lumea după directive. Oamenii, reduși la neputință în fața statului, se supuneau și se mascau
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
a poporului ortodox dacoromân, vlăstarul regal al unui Neam ales, voievodal, vlădicesc, frumos, eroic, martiric, cult și sfânt, societatea proletară trăsăse obloanele sumbre ale Internaționalei, făcând-o să semene tot mai mult cu o Temniță națională: Noua societate semăna cu temnița, căci hotarele erau păzite, se vorbea o singură limbă ideologică, se executa un singur program de viață, trebuia să gândească toată lumea după directive. Oamenii, reduși la neputință în fața statului, se supuneau și se mascau. Masca era și o pervertire, dar
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
program de viață, trebuia să gândească toată lumea după directive. Oamenii, reduși la neputință în fața statului, se supuneau și se mascau. Masca era și o pervertire, dar și un mijloc de salvare... Țara pe care o părăsisem când am intrat în temniță se schimbase la față. Nu mai existau țărani, nici ca pătură socială și nici în tradiția în care îi cunoscusem. După ce fuseseră pauperizați, părăsiseră pământul, năvălind pe șantiere. Pământul colectivizat era acum disprețuit și muncit în derâdere de oameni care
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
șantiere. Pământul colectivizat era acum disprețuit și muncit în derâdere de oameni care nu-l iubeau... Familia era și ea sfărâmată. Desfrâul era public... La biserică mergeau bătrânii, cu deosebire femeile. Preoții erau timorați, cei mai mulți gustaseră și ei din amarul temnițelor... Într-o bună zi am auzit un grup de copii cântând <>și am crezut că voi muri pe loc, ori voi îngheța acolo, ori poate mă voi face praf și pulbere... Vedeam trecutul mort, vedeam prezentul înroșit, dar îmi era
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
minciuna e dialectic-științifică. Omul este fiară civilizată! Statul este instrumentul partidului și nimeni nu i se poate sustrage. Omului nu-i rămâne absolut nimic personal. Conștiința nu poate să se exercite decât în cadrele organizate de stat... Societatea este când temniță, când fermă, când mecanism, aceste trei aspecte coexistând unitar, dar eliminând tot ce este uman, libertate și frumusețe. Adesea lumea pare un ospiciu... Sper că viața și omenirea vor supraviețui dezastrului și dezastrul va deschide ochiul închis al credinței din
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
a Hristosului Crucificat. Unitatea eului celui prigonit se asumă unității Sinelui național, ca o cuminecare a Neamului. Mistica focului pătimitor dă conștiinței înnoite o nouă interpretare a mesajului profetic, o mărturisire de măsura celei duhovnicești. Marii trăitori mistici ortodocși ai temnițelor comuniste, care înspăimântă totul și încremenește orice, au găsit în Suferință și în Jertfă frumusețea desăvârșită a comuniunii cu Dumnezeu. Nota fundamentală a martirajului lor, a acestei Simfonii a Jertfei, se apropie de cea Absolută a lui Hristos, dar este
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
cum au fost marii mistici-ortodocși întemnițați: Valeriu Gafencu, Ioan Ianolide, arhim. Gherasim Iscu, Sofian Boghiu, Daniil Tudor, Gheorghe Jimboiu, Anghel Papacioc, Marin Naidin, Constantin Oprișan, Traian Trifan, Ilarion Felea, Gheorghe Calciu și alții, cei care, au ucenicit mult în sihăstria temnițelor atee: „Mă simt plin ca un stup de albine harnice într-un an bogat în flori melifere. Mă simt în posesia unei viziuni proaspete a creștinismului și a lumii. Mă simt unit cu toți oamenii în tragedia vieții mele și
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
cu suferințe grele, dar în același timp cu o companie de elită: Părinții Benedict Ghiuș, Grigorie Băbuș, Sofian Boghiu, Dosoftei Moraru, Tit Moldovan, Felix Dubneac, vestitul profesor Tudor Popescu, omul de cultură Petre Pandrea și alții. Condamnat la 18 ani temniță grea, lucrează până în anul 1964, când la 31 iulie este eliberat cu prilejul grațierii generale a deținuților politici. De acum înainte începe lungul pelerinaj al ierodiaconului Roman Braga prin toată țara, cunoscut fiind de toți dar și izgonit fiind de către
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
dintre învingătorii conflagrației mondiale. Mii de oameni umpleau închisorile, vinovați doar de tărie de caracter, de respect de sine și de semeni, în spiritul libertății lăsate de Dumnezeu și consacrate de societățile democratice. Luni de anchete sadice și ani de temniță grea mutilau și curmau destine. În localitatea Girov, pe Dealul Balaurului, culme prelungită până spre Piatra Neamț, apărură semnele desprimăvărării. O turmă de câteva zeci de oi, din care se desprindeau zburdalnic câțiva miei zglobii, se apropia adesea, mânată de cioban
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]